KorAP: Find »[drukola/base=joncțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...91 >

2,270 matches

Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482

prezintă inexactități prin adiții și deleții randomice, realizate la nivelul joncțiunilor VL - JL, astfel că apar frecvent mutații de schimbare a cadrului de citire ( frameshift) cu generarea de codoni stop, terminatori prematuri ai mesajului genetic normal. În plus, chiar și joncțiunile care păstrează cadrele normale de citire („pe fază ” sau „în registru”) sunt diferite de la o reacție de unire la alta, astfel că însuși procesul normal de fuziune de segmente genice imunoglobulinice este unul generator de diversitate imunoglobulinică. Rearanjamentul de segmente

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
pentru geneza genei funcționale în dirijarea sintezei catenei L, în asamblarea segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în sinteza catenei H funcționează în calitate de ghid sau semnale de recombinare aceleași secvențe consens heptamer și nonamer (vezi fig. 3.10), întâlnite la joncțiunile tuturor segmentelor genice din linia germinală și care participă în reacțiile de reunire. Aceste secvențe sunt localizate la capătul 3’ al segmentelor VH, la capetele 5’ și 3’ ale segmentelor D și JH, precum și la la capătul 5’ al segmentelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
prin rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice neomoloage. Secvența spațiatorilor de 12 și 23 perechi de nucleotide nu este conservată, dar acești spațiatori se supun așa-numitei „reguli 12 / 23”, după care lungimea lor este conservată, astfel încât în semnalizarea punctelor de joncțiune funcționează un spațiator de 12 perechi de nucleotide în cooperare cu un spațiator de 23 perechi de nucleotide, evitându-se utilizarea a doi spațiatori de 12 perechi de nucleotide sau a doi spațiatori de 23 perechi de nucleotide, care ar

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
reunit D-JH și secvența de recunoaștere de la capătul 3’ al unui segment genic VH va rezulta suprasegmentul recombinat VH-D-JH. Într-o manieră similară se realizează și recombinarea de segmente genice pentru receptorii de antigene din celulele T (TCR). În joncțiunile D-JH și VH-D-JH apar variații de secvență prin deleții și inserții (adiții) de noi nucleotide, precum și prin substituții. În sectorul desemnat N al regiunii variabile a catenei H, apar inserții prin activitatea enzimei terminal-deoxinucleotid-transferazei (TdT). Secvențele inserționate pot codifica

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
variație al secvenței de aminoacizi din catenele grele ale imunoglobulinelor, de unde și simbolul D pentru această subregiune a regiunii variabile a moleculei imunoglobulinice, derivat de la diversity = diversitate, în limba engleză. Sectorul N al catenei imunoglobulinice H se află la nivelul joncțiunii dintre VH și suprasegmentul D-JH. Aici se află o secvență scurtă, dar înalt variabilă de aminoacizi, ca rezultat al activității enzimei TdT care adaugă randomic nucleotide la nivelul terminalului 3’ al segmentului VH, în cursul procesului de asamblare a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
codificatoare. Cele două capete codificatoare sunt unite covalent spre a realiza o sudură codificatoare între segmentele genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune produce schimbări în secvența de nucleotide dintre V și J, pentru catenele ușoare, sau între joncțiunile V-D și D-J, în catenele grele, ceea ce va determina modificări în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, la nivele corespunzătoare. Se produc

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune produce schimbări în secvența de nucleotide dintre V și J, pentru catenele ușoare, sau între joncțiunile V-D și D-J, în catenele grele, ceea ce va determina modificări în secvența de aminoacizi a catenelor imunoglobulinice, la nivele corespunzătoare. Se produc deleții sau inserții de nucleotide în ADN, respectiv, de aminoacizi în catenele L și H (fig

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
RAG1 recunoaște semnalele heptamer/nonamer cu spațiatorii corespunzători 12/23 și recrutează molecule RAG2, la nivelul complexului de rearanjament. Nonamerul oferă situsul pentru recunoașterea inițială, iar heptamerul direcționează situsul de clivaj. Complexul realizează apoi crestarea unei catene la nivelul fiecărei joncțiuni. Crestarea generează capete libere 3’-OH și 5’-P. Capătul 3’-OH atacă nucleofilic puntea fosforică la poziția corespunzătoare, în cealaltă catenă a duplexului ADN. Aceasta creează o configurație de tip „hairpin” (agrafă) la nivelul capătului codificator, terminalul 3’-OH

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de recombinare TCR mult mai redusă. Șoarecii SCID acumulează molecule fragmentate cu rupturi dublu-catenare la nivelul capetelor codificatoare, fiind astfel deficiente în realizarea anumitor aspecte ale reacției de joncțiune. Mutați SCID inactivează o proteinkinază dependentă de ADN (DNA-PKcs). Kinaza este adusă la ADN de către proteinele Ku70 și Ku80, care se leagă la capetele duplexului ADN. Ligarea este realizată de către ADN ligaza IV, fiind necesară și intervenția proteinei XRCC4. Aceste

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
În consecință, pacienții umani cu defecte în sistemul de reparare a ADN și care prezintă sensibilitate crescută la radiații vor prezenta mutații în genele pentru proteinele Ku, XRCCA sau ADN ligaza IV. Schimbări în secvența de nucleotide apărute la nivelul joncțiunilor dintre secvențele genice în cursul asamblării genelor active pentru imunoglobuline generează o variabilitate corespunzătoare în secvența de aminoacizi, în poziții corespondente. Această regiune de joncțiune constituie parte a situsului de legare a antigenului și totodată de realizare a contactelor dintre

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
proteinele Ku, XRCCA sau ADN ligaza IV. Schimbări în secvența de nucleotide apărute la nivelul joncțiunilor dintre secvențele genice în cursul asamblării genelor active pentru imunoglobuline generează o variabilitate corespunzătoare în secvența de aminoacizi, în poziții corespondente. Această regiune de joncțiune constituie parte a situsului de legare a antigenului și totodată de realizare a contactelor dintre catena ușoară și catena grea. De aici rezultă diversitatea maximă generată la situsul care contactează antigenul țintă. Schimbarea numărului de perechi de nucleotide, de la nivelul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
constituie parte a situsului de legare a antigenului și totodată de realizare a contactelor dintre catena ușoară și catena grea. De aici rezultă diversitatea maximă generată la situsul care contactează antigenul țintă. Schimbarea numărului de perechi de nucleotide, de la nivelul joncțiunii codificatoare afectează cadrul de citire. Procesul de joncțiune apare a fi întâmplător, în ceea ce privește cadrul de citire, astfel că doar 1/3 din secvențele reunite păstrează cadrul de citire corect, în cursul realizării joncțiunilor. Dacă regiunea V-J este astfel reunită

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
și totodată de realizare a contactelor dintre catena ușoară și catena grea. De aici rezultă diversitatea maximă generată la situsul care contactează antigenul țintă. Schimbarea numărului de perechi de nucleotide, de la nivelul joncțiunii codificatoare afectează cadrul de citire. Procesul de joncțiune apare a fi întâmplător, în ceea ce privește cadrul de citire, astfel că doar 1/3 din secvențele reunite păstrează cadrul de citire corect, în cursul realizării joncțiunilor. Dacă regiunea V-J este astfel reunită încât segmentul J este în afara cadrului de citire

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
numărului de perechi de nucleotide, de la nivelul joncțiunii codificatoare afectează cadrul de citire. Procesul de joncțiune apare a fi întâmplător, în ceea ce privește cadrul de citire, astfel că doar 1/3 din secvențele reunite păstrează cadrul de citire corect, în cursul realizării joncțiunilor. Dacă regiunea V-J este astfel reunită încât segmentul J este în afara cadrului de citire, traducerea poate fi terminată prematur, prin ivirea unui codon stop în cadrul de citire incorect. Formarea de gene aberante reprezintă prețul plătit de celulă în asigurarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
segmentul J este în afara cadrului de citire, traducerea poate fi terminată prematur, prin ivirea unui codon stop în cadrul de citire incorect. Formarea de gene aberante reprezintă prețul plătit de celulă în asigurarea unei diversități sporite a imunoglobulinelor, pe seama realizării unor joncțiuni întâmplătoare ale segmentelor genice imunoglobulinice. O diversitate similară, și chiar mai mare, este asigurată în cadrul reacțiilor de joncțiune în care este implicat segmentul genic D, pentru catena grea. Și în acest caz, apar ieșiri din cadrul de citire. Pe acestă cale

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de citire incorect. Formarea de gene aberante reprezintă prețul plătit de celulă în asigurarea unei diversități sporite a imunoglobulinelor, pe seama realizării unor joncțiuni întâmplătoare ale segmentelor genice imunoglobulinice. O diversitate similară, și chiar mai mare, este asigurată în cadrul reacțiilor de joncțiune în care este implicat segmentul genic D, pentru catena grea. Și în acest caz, apar ieșiri din cadrul de citire. Pe acestă cale, pot fi generate gene neproductive în cursul unor evenimente de joncțiune care plasează J și C în afară de fază

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
mai mare, este asigurată în cadrul reacțiilor de joncțiune în care este implicat segmentul genic D, pentru catena grea. Și în acest caz, apar ieșiri din cadrul de citire. Pe acestă cale, pot fi generate gene neproductive în cursul unor evenimente de joncțiune care plasează J și C în afară de fază, față de segmentul genic V, care le precede. Locii genici V și J-C sunt dispuși în ADN cromozomal, având orientare asemănătoare. Ca urmare, clivarea la nivelul fiecărei secvențe consens eliberează joncțiunea dintre acești loci

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
unor evenimente de joncțiune care plasează J și C în afară de fază, față de segmentul genic V, care le precede. Locii genici V și J-C sunt dispuși în ADN cromozomal, având orientare asemănătoare. Ca urmare, clivarea la nivelul fiecărei secvențe consens eliberează joncțiunea dintre acești loci genici sub forma unui fragment linear. Dacă vor fi reunite capetele semnalizatoare, rezultă o structură circulară. Eliberarea unei structuri circulare se realizează prin deleție care, reprezintă modul predominant de recombinare în cadrul locilor genici pentru imunoglobuline și TCR

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
deleta. Rezultatul deleției raportat la cel al inversiei este același, când sunt implicate repetiții directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
este realizată prin mai multe mecanisme:1. Diversitatea combinațiilor posibile, prin asamblarea randomică a segmentelor genice imunoglobulinice ce aparțin unei anumite categorii. Flexibilitatea joncțională a segmentelor genice imunoglobulinice datorată producerii de adiții, deleții și substituții de nucleotide la nivelul fiecărei joncțiuni, care modifică aproximativ trei aminoacizi la fiecare joncțiune, astfel că numărul variantelor biochimice de imunoglobulină crește de trei ori pentru catena L (1000 3 = 3 000) și de 9 ori, pentru catena H (12 000 9 ≈ 108 000). Adițiile sau

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
combinațiilor posibile, prin asamblarea randomică a segmentelor genice imunoglobulinice ce aparțin unei anumite categorii. Flexibilitatea joncțională a segmentelor genice imunoglobulinice datorată producerii de adiții, deleții și substituții de nucleotide la nivelul fiecărei joncțiuni, care modifică aproximativ trei aminoacizi la fiecare joncțiune, astfel că numărul variantelor biochimice de imunoglobulină crește de trei ori pentru catena L (1000 3 = 3 000) și de 9 ori, pentru catena H (12 000 9 ≈ 108 000). Adițiile sau delețiile unui număr de nucleotide indivizibil cu 3

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
enzima terminal-deoxinucleotidil-transferază (TdT) care este activă în celule limfoide imature, și care este stimulată mai ales post natal. Această enzimă acționează preponderent la nivelul segmentelor genice asamblate în gena pentru catena H, dar regiuni N au fost identificate și la joncțiunile V-J ale catenelor L. 4. Mutația somatică reprezentată de substituții unice de nucleotide în segmentele genice V, generează hipermutația somatică a domeniilor variabile ce are loc mai ales în condițiile unei imunizări intense, când are loc creșterea afinității anticorpilor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]