123,488 matches
-
care au primit drepturile, atât înainte de suspendarea plății acestora, cât și ulterior acesteia (sunt citate, în susținere, o serie de decizii judecătorești pronunțate în perioada 2013-2018). Autorii excepției consideră că hotărârile judecătorești menționate reprezintă „constatări de fapt din proceduri judiciare anterioare“ de care ar trebui să țină seama instanțele judecătorești învestite ulterior. În caz contrar, conchid autorii, se încalcă art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 16 alin. (1) din Constituție, art.
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
se asigura că legea este interpretată și aplicată unitar. În plus, contrar susținerilor autorilor excepției, în sistemul juridic românesc, instanțele judecătorești, în exercitarea atribuției constituționale de înfăptuire a justiției, nu sunt obligate, în mod formal, să se supună unor decizii judiciare anterior pronunțate cu privire la situații identice sau asemănătoare. În situația în care se constată existența unei practici judiciare neunitare revine instanței supreme rolul de a o unifica. În sfârșit, Curtea reține că puterea de lucru judecat nu are semnificația
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
instanțele judecătorești, în exercitarea atribuției constituționale de înfăptuire a justiției, nu sunt obligate, în mod formal, să se supună unor decizii judiciare anterior pronunțate cu privire la situații identice sau asemănătoare. În situația în care se constată existența unei practici judiciare neunitare revine instanței supreme rolul de a o unifica. În sfârșit, Curtea reține că puterea de lucru judecat nu are semnificația obligativității precedentului judiciar față de instanțe, nerecunoscut în sistemul juridic din România. Faptul că Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
cu privire la situații identice sau asemănătoare. În situația în care se constată existența unei practici judiciare neunitare revine instanței supreme rolul de a o unifica. În sfârșit, Curtea reține că puterea de lucru judecat nu are semnificația obligativității precedentului judiciar față de instanțe, nerecunoscut în sistemul juridic din România. Faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu prerogativa constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii și că, în acest scop, poate pronunța soluții obligatorii
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
a legii și că, în acest scop, poate pronunța soluții obligatorii pentru instanțele judecătorești nu poate conduce la concluzia că acestea din urmă sunt, în mod formal, îndatorate să urmeze soluții cu privire la chestiuni de drept pronunțate în practica judiciară. Principiul puterii de lucru judecat îi interzice unei instanțe judecătorești să repună în discuție o soluție judecătorească definitivă; în schimb, acest principiu nu îi impune unei instanțe judecătorești să pronunțe, cu privire la o anumită chestiune de drept, o soluție
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
național posibilitatea de a aplica Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006 (Decizia 2006/928), și rapoartele întocmite de Comisie pe baza deciziei, așa cum a interpretat Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390/2021
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
II. Expunerea succintă a procesului A. Cererea de chemare în judecată 9. Prin acțiunea înregistrată la 26 mai 2021, pe rolul Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții AB și CD, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și EF - inspector-șef al Inspecției Judiciare, au solicitat anularea Ordinului inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 134/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare (Ordinul IJ nr. 134/2018), iar, în temeiul art. 15 raportat la art.
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19 (Hotărârea CJUE din 18 mai 2021), în mod constant, în anii 2018 și 2019, rapoartele întocmite de Comisie au subliniat deficiența sistemului judiciar din România, constând în acțiunea Guvernului de a face numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
numire în funcție a unor inspectori selectați în acest temei, inclusiv inspectorul-șef, sunt nule. (v) La 19 mai 2021, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva unui magistrat, reținând, în esență, că toate actele emise de EF, în exercitarea funcției de inspector-șef al Inspecției Judiciare, în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, sunt nule absolut, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în esență, că toate actele emise de EF, în exercitarea funcției de inspector-șef al Inspecției Judiciare, în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, sunt nule absolut, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021. ... ... B. Apărările intimatei Inspecția Judiciară 12. Pe fondul acțiunii în anularea Ordinului IJ nr. 134/2018, pârâta Inspecția Judiciară a formulat următoarele apărări în susținerea netemeiniciei: (i) Prin Hotărârea din 18 mai 2021, CJUE nu a statuat asupra nelegalității actelor administrative emise de inspectorul-șef al
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
-șef al Inspecției Judiciare, în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, sunt nule absolut, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021. ... ... B. Apărările intimatei Inspecția Judiciară 12. Pe fondul acțiunii în anularea Ordinului IJ nr. 134/2018, pârâta Inspecția Judiciară a formulat următoarele apărări în susținerea netemeiniciei: (i) Prin Hotărârea din 18 mai 2021, CJUE nu a statuat asupra nelegalității actelor administrative emise de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, actul normativ vizat de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
cu dreptul Uniunii Europene, ci, în mod generic, a subliniat că normele europene se opun unei reglementări naționale adoptate de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din urmă să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
C. Hotărârea primei instanțe 13. Prin Sentința civilă nr. 59 din 14 iulie 2021, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții AB și CD, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și EF - inspector-șef al Inspecției Judiciare, pentru următoarele considerente: (i) Singurul motiv de nelegalitate a actului contestat este reprezentat de faptul că pârâtul EF, inspector-șef în cadrul Inspecției Judiciare și semnatar al Ordinului IJ nr. 134/2018, nu avea
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
124 alin. (3) din Constituție și ansamblul reglementărilor naționale oferă suficiente garanții pentru protejarea independenței magistraților de orice ingerințe, inclusiv, cu caracter politic; b) persoana respectivă a fost numită în urma unui concurs organizat de CSM, în funcția de inspector judiciar, și, ulterior participării la un alt concurs organizat tot de CSM, a fost numită în funcția de inspector-șef, ceea ce exclude influența unor factori cu caracter politic; c) ulterior epuizării primului mandat la conducerea Inspecției Judiciare, a fost adoptată
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile 15. În Dosarul nr. 391/39/2021, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, a fost înregistrată la 21 septembrie 2021 cererea formulată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... ... III. Prevederile normative supuse interpretării 16. Prevederile din dreptul intern ce formează obiectul sesizării sunt
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
către inspectorul-șef adjunct până la data ocupării acestei funcții în condițiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-șef adjunct ca urmare a altor situații decât expirarea mandatului, interimatul funcției se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-șef până la data ocupării acestei funcții în condițiile legii. Articolul II Prevederile art. 67 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
nu ar putea decât să statueze dacă hotărârea CJUE și, implicit, dreptul Uniunii Europene au caracter obligatoriu și se aplică cu prioritate față de dispozițiile contrare din legislația națională, prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituție. ... 18. Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și-a exprimat punctul de vedere în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură să dea naștere unei îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcției Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... ... VI. Jurisprudența și punctele de vedere teoretice ale instanțelor naționale 21. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere de practică judiciară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 22. Curțile de apel Bacău, Brașov, Cluj, București, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 22. Curțile de apel Bacău, Brașov, Cluj, București, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată practică judiciară cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... 23. Curtea de Apel Suceava a comunicat Sentința civilă nr. 59 din 14 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 391/39/2021 (prezentată la pct. II lit. C din prezenta decizie) și Sentința civilă
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
pct. II lit. C din prezenta decizie) și Sentința civilă nr. 73 din 4 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 390/39/2021, care conține considerente similare primei sentințe menționate. ... 24. Unele instanțe au comunicat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere vacante de inspector-șef sau, după caz, de inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
vedere teoretice în sensul că se poate aprecia că procedura prevăzută de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 este de natură că confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere de la Inspecția Judiciară și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, deoarece Guvernul, în calitate de emitent al actului normativ, a preluat o funcție dată în competența exclusivă a CSM, și anume desemnarea conducerii
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în competența exclusivă a CSM, și anume desemnarea conducerii Inspecției Judiciare. ... 26. În Dosarul nr. 4/P2019, prin Hotărârea nr. 3P din 19 mai 2021, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, reținând, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018, care a permis Guvernului să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, reținând, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018, care a permis Guvernului să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor, respectiv Inspecția Judiciară, fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, încalcă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018, care a permis Guvernului să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor, respectiv Inspecția Judiciară, fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, încalcă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, precum și Decizia 2006/928, această reglementare fiind de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 27. Prin Adresa nr. 2.187/C/5731/III-5/2021 din 30 decembrie 2021, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la momentul respectiv, nu se verifică practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunile de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene 28. Prezenta sesizare a fost formulată în considerarea Hotărârii CJUE din 18 mai 2021
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]