8,051 matches
-
un sacrificiu cerut de proiectele noastre grandioase!... Ne țineam de mâini, ne priveam în ochii fără să ne săturăm. Am fi vrut ca drumul cu automobilul să dureze o veșnicie. Am fi avut ce povesti la nesfârșit. Ne-am fi jurat credință veșnică unul altuia. Dar nu reușeam să ne mai spunem niciun cuvânt. Timpul s-a scurs repede. Am și sosit în perimetrul de lansare al expediției. Microfonul de la intrare pe platou ne-a trezit din visare: - Domnișoara Katy, este
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
și când a auzit glasul Ancuței i-a trecut tot cheful. - Aici mi-erai, craiule? Știi, am fost invitat de... - Un derbedeu neînsurat, așa-i? - Da, neînsurat. - Sărut mâna doamna Ancuța!.. - Domnule, dacă în clipa asta nu mergi cu mine, jur că ai să rămâi cu flecarul ăsta care-mi face capul calendar cu văicărelile lui, că mai frumos schelăplăie Ludovik. - Vai de mine!... Mă cunoașteți? - E și greu să te rețin, când tot cartierul te știe ca pe un cal
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342158_a_343487]
-
lucrarea să poată ajunge la cititori.O carte plină de substanță,o carte necesară. Munca celor doi autori înglobează calitățile lucrului bine făcut:cercetare,aprofundare,profesionalism. HAR și condei pe mai departe. Bibliografie: Pamfil Bilțiu:SOCIETATEA TINERIMEA DIN ULMENI ȘI JUR ȘI APORTUL EI LA PROPAGAREA CULTURII LA SATE Prof.Mircea Botiș;pr.stavr.Radu Botiș:Ulmeni Studiu Monografic,Ed.Olimpias,Galați,2011 Referință Bibliografică: Tinerimea de elită a României / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 896, Anul III
TINERIMEA DE ELITĂ A ROMÂNIEI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342176_a_343505]
-
ci cu lancea, ca Horea!” În „cartelul” său din Târgu-Mureș- un fel de „Casina Română”-locul de întâlnire, conversare și citirea ziarelor românești, la 26 martie 1848 se punea la cale Adunarea de la Blaj, sub prestare de jurământ :”...să ne jurăm, fraților, că pe Duminica Tomii (30 aprilie, n.n) prin foc și prin apă și prin toate pericolele vieții, vom conveni în Blaj, nu numai noi (s.n.) ci sperăm ca și alții care vreau binele națiunii noastre!” Tot acum primește
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
și alții. Lui Nicolae Bălcescu nu i s-a permis să ia parte la Marea Adunare. „ Jurămîntul de credință către patrie și către națiunea română” a fost rostit atunci de către toți cei prezenți, în numele lor și al celor rămași acasă:” Jur că voi duce totdeauna națiunea noastră română pe calea cea dreaptă și legitimă și o voi apăra cu toate puterile în contra oricărui atac și asupriri. Nu voi lucra niciodată în contra drepturilor și intereselor națiunii române și voi ținea și voi
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
familia avută. Este primit de bulibașa Mihai în șatră, care îl ocrotește în fața autorităților ca pe unul de-al lor. Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc și îi apropie, dezvăluindu-și unul altuia adevăratele identități și jurându-și credință până când moartea îi va despărți. Trifon ajunge să se identifice perfect cu țiganii din șatră, deosebindu-se însă prin inteligența și înțelepciunea țăranului purtat la școli, ceea ce îl ajută să devină bulibașa șatrei și să își asume astfel
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
viață sfântă și trăind cu frica de Dumnezeu, și, călăuzit de Duhul Sfânt, ochii lui au văzut mântuirea. În Cuvântul lui Dumnezeu, citim „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii. [...] și cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat, oare, celor ce nu ascultaseră? Vedem, dar, că n-au putut să intre din pricina necredinței lor.” (Ep. Evrei, 3). Astăzi e ziua în care mai putem decide
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
ochii lui au văzut mântuirea. În Cuvântul lui Dumnezeu, citim „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii. [...] și cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat, oare, celor ce nu ascultaseră? Vedem, dar, că n-au putut să intre din pricina necredinței lor.” (Ep. Evrei, 3). Astăzi e ziua în care mai putem decide. Astăzi mai este încă har! Alege viața, ca să trăiești. Alege-L pe Isus
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
de forțe. Una peste alta, suntem poporul din Europa cu cei mai mulți conaționali care trăiesc în afara granițelor de stat. De aici rezidă rolul Ligii Internaționale a Românilor, importanța acesteia. După 14 ani de procese interminabile pe la diferite instanțe în anul de jure 2011 ne-am trezit având calitate de debitoare într-un dosar de executare silită prin evacuare din sediul pe care-l avem în Bulevardul Aviatorilor nr.5, sector 1 București. O somație rătăcită prin curte și nu înmânată cum se
COMUNICAT LIGA INTERNATIONALA A ROMANILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342563_a_343892]
-
care umplea văzduhul din clapele pianului atinse de tine. Te caut ființă. Unde ai dispărut? Am încă în mine căldură vorbelor tale. Mângâierile tale îmi frâng inima. Fără ține, poate mă voi simți singură. Deși am spus, am promis, am jurat niciodată nu voi accepta singurătatea. Pentrucă am credințe. Cred în puterea Divină care ma însoțește. Cred în prietenie. Cred în natură care ma înconjoară. Știi ceva? Într-o zi un porumbel a venit la fereastra. Și l-am întrebat dacă
TE CAUT de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342672_a_344001]
-
el în inima lui de pasăre, eu în inima mea de poet, o imensă și o puternică prietenie. O bucurie fantastică. Era secretul meu. Însă, în ziua aceea, am știut amândoi că era ultima noastră întâlnire. Și parcă ne-am jurat, privindu-ne pentru ultima dată, prietenie eternă. Și așa a și fost. Eu am mai mers, în vara aceea, la fata mea dragă și am trecut pe aceeași potecă și nu l-am mai întâlnit. De-a lungul timpului am
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
responsabilitatea pe care o implică. Oricine este bun pentru orice dacă telefonul a funcționat corect. Rude la „Ierusalim” aveau și anticii. Oare cine recunoaște că nu este calificat pentru un JOB foarte bănos? De un sfert de veac miniștri noștri jură: „Miau răspunderea” în ședință solemnă și o mai și semnează în văzul tuturor. Oare acoperă astfel responsabilitatea funcției? Fiți atenți sun (pentru cine are urechi și minte): „MIAU răspunderea” nicidecum „ÎMI IAU răspunderea”. Astfel nu sunt sperjuri. No comment! Punct
RESPONSABILITATE VERSUS RĂSPUNDERE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341594_a_342923]
-
Există o singură excepție de la regulă, André Segovia, cu binecunoscutul „Mon amour”, melodie ce nu îmi deranjează gândurile! Așadar trec în grabă peste datele biografice ale lui Paul Anka. Citesc și mă mir. Când i-am văzut mutrișoara, aș fi jurat că este latino-american, eventual sicilian, când colo tata este sirian și mama libaneză. Nimic nu este întâmplător, îmi repet ceea ce știm cu toții; nu cu mult înainte citisem mesajele celor doi miniștri de externe, cel român și cel maghiar care tocmai
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
prea multă putere, moș Cioran scotea afară lampa de gătit, sticla de untdelemn, tigaia - singurul obiect negru din toată casa - și ouă cât să încapă în tigaie. Simțea numai cum se adunau copiii în jur, căci orișicine ar fi putut jura că în astfel de împrejurari moș Cioran nu vedea pe nimeni și nimic. Când untdelemnul se încingea îndeajuns, moș Cioran spărgea ouăle unul câte unul de marginea tigăii, le desghioca cu grijă, conținutul lor alunecând pe fundalul negru al tigăii
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
Acasa > Poezie > Familie > CU DRAGOSTE PENTRU COPILUL MEU Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 915 din 03 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Atunci când te-ai născut, am plâns de fericire! Și m-am jurat pe tot ce-aveam mai sfânt Că vei fi înconjurat mereu de iubire, Și că nu mă vei vedea nicicând plângând. Ești un înger mic, unic, minunat! Mi-am dorit să vii, am vrut ca să te naști! Și iată ești
CU DRAGOSTE PENTRU COPILUL MEU de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340613_a_341942]
-
Lui R. Se spune că sunt rău, răzbunător, Departe-i adevărul de cuvinte, Tu ești aceea care mă ții minte Că nu eram și nu pot fi decât actor. Mă joc cu propria-mi soartă, uneori, Dar niciodată n-am jurat în ce nu cred, Pot fi și lacom, pot să fiu ascet, Noi n-am trădat, trăim doar din erori. Te-am regăsit și timpul stă pe loc, Răzbunători sunt cei făr-de noroc. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 141 Iubirea
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
filiera” era făcută). Am avut, ca dirigintă, un om foarte special...prima care și-a dat seama cât sufăr din lipsa de iubire a părinților...a mamei, în special...și a vrut să mă înfieze, în clasa a IX-a. Jur că am vrut. Paradoxal, mama n-a vrut să mă dea. Abia plecarea mea la oraș a făcut-o să-mi simtă lipsa. Dascălii de la oraș au înclinat balanța, în favoarea mea. Eram mare “utecistă”, olimpică la română și foarte apreciată
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
-n armonie Cu orișice lighioană. (Să fie povești, cucoană...!?) Se tocmi dar’ cu simbrie Pentr-un an (ce neghiobie!) La o târlă -n... sărărie Paznic oilor boghete Făr-a scăpa vreun coclete Despre-a sa grozavă taină Și precum schimbase haină Jură să-și schimbe și-obicei Și mai că i-am da temei De n-ar fi de un lup vorbă... Ce să mai lungim cociorvă, N-apucă să sufle-n ciorbă, Nici trecură trei conace, Cum păzea în bună pace
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
râu, cu ochii visători, își împărțeau surâsuri, din amurg și până-n zori. În altă zi, o jună, norocul și tristețea își jelea, spălând în râu o albitură; aflase că iubitul o trăda. Se frământa, sărmana; pe loc, se hotărî și jură, Neîntârziat, să-și schimbe dragostea pe ură. Îmi mai spunea această piatră despre-o mamă. Pe malul râului, mai sus, în fiecare seară, la apus, jelește fiul înecat, acasă îl tot cheamă. Indiferenți, prin viață, ne-mpiedicăm de-o piatră
CÂND PIETRELE VORBESC... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341114_a_342443]
-
iubesc!... Îmi e greu să-i văd cum fură și mereu se pricopsesc. Închid cartea care-i goală, doar coperta amintește Despre-un nume de român care-ntruna rătăcește... De-o vrea Domnul vreodată să mai vin la tine, tată, Jur, pe mișei nu-i voi ierta!... Tinerețea mi-e furată. Și ca mine sunt atâția pribegiți, care țările colindă; Cu norocul n-au dat mâna, că întruna îi tot plimbă ... Pe sub cerul ce cuprinde marea și pământul tot; Copii rătăciți
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
fost viol sau ați dorit-o amândoi, dar accidental ai căzut și te-ai lovit la cap. Este mai bine să alegi răul cel mai ușor de suportat dintre două rele. - Bine, atunci mă bazez pe discreția dumneavoastră. - Noi am jurat să nu dezvăluim secretele pacienților. Este ca la preot când ascultă o spovedanie. Ce ar face un psiholog dacă ar face publice problemele pacienților săi? Stai fără grijă, ce am vorbit noi doi, aici rămâne. - Mulțumesc. Atunci plec acasă să
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
ales că și unii colegi de muncă râdeau de el datorită faptului că tatăl lui îi lua aproape toți banii pentru nevoile casei. Îi mai rămâneau doar trei săptămâni până să plece în armată, lucra încă pe șantier și își jurase lui însuși că nu va pleca în armată fără să se răzbune. Dar simțea că trebuia să lupte cu frica din el, pentru a putea realiza acest lucru. În fața tatălui său când acesta se înfuria, se simțea ca acel băiețel
POVESTEA UNUI ÎNVINS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341196_a_342525]
-
sânge rău, tot Unchiu era cel care, prin Tușa, îmi cerea iertare și mă ruga să nu renunț. „Păi da, are nevoie de mine”, mă amăgeam. Precum un câine turbat, mușcam mâna întinsă spre mângâiere. Sursă foto: arhiva personală Marcu Jura Dar orice portiță de evadare din rutina tejghelei, mai ales cu acceptul părinților, era în sine de nerefuzat. Așa că, dimineața la cinci și jumătate, strigam la poarta Unchiului. Poarta era încuiată, Ciontu dezlegat. A ieșit, de la casa vecină, o femeie
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
vreunui abonament de bibliotecă, cu poză și ștampilă la zi, nici să aibă o mutră respectabilă cu ochelari fără ramă, nici să prezinte bibliotecarului vreun act de identitate. Nu trebuie să aducă volumul împrumutat la vreun soroc, nu trebuie să jure pe nimic că va ține cartea în bune condiții. Tot ce i se cere este să pună în locul volumului, în raft, un bilețel cu titlul cărții și autorul. Biblioteca de la Studii Religioase funcționează în acest regim, fără greș, de foarte
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
vă rog-uri” auzise, se închide în mașină și se apucă de scris procesul verbal. Devin penibil, bat în geamul închis al Polo-ului: - Concediul meu! Cine conduce? Iertăciune, (să nu uit) vă rog! Nicio reacție din partea lui Hemanuche. Vă jur, stană de piatră. Îmi accept soarta, mă depărtez de rampă cu luminile în funcțiune. Îmi aprind o țigară, alta decât cea pe care tocmai o stinsesem acum trei secunde. Vine momentul. Se dă jos, se îndreaptă cu pași gigantici de
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche () [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]