4,444 matches
-
primii ani postbelici, precum și de drama Uraganul. Dacă primele scrieri sunt subminate de sloganurile comunismului sovietic - Oameni și destine și Neastâmpăr (ambele în 1961), Valul lui Traian (1968) -, o schimbare de perspectivă poate fi urmărită în Tăceri răscolite (1982). Romanul Labirintul (1990) reprezintă o retrospectivă amplă privind destinul intelectualității din România începând din anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
soarele, Chișinău, 1971; Printre oameni, Chișinău, 1973; Pădurea năzdrăvană, Chișinău, 1973; Ștrengarii, Chișinău, 1974; Năzdrăvanii, Chișinău, 1977; Șoapta viorilor, Chișinău, 1977; Năsturel, Chișinău, 1979; Alerguș, Chișinău, 1981; Tăceri răscolite, Chișinău, 1982; Scrieri alese, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1983; Labirintul, Chișinău, 1990; Venetica, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Observații pe marginea formei artistice a prozei Ariadnei Șalari, RLSL, 1967, 1; Nicolae Bilețchi, Ariadna Șalari, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 597-602; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 34-44; Ion
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
climatelor culturale străbătute. Ceea ce dă farmec acestor note este, în adevăr, efortul spre obiectivitate: după citate celebre despre Nil, într-o ironică paradă livrescă, se relatează o plimbare prin „orașul mort”; mormintele califilor și mamelucilor apar, în crepuscul, ca un labirint straniu. Impresionează poezia realității, insolitul cotidianului, amănuntele prozaice dospind de umor sau, dimpotrivă, de sentimentul tulburător al diversității infinite, de acela al precarității omului și a civilizațiilor, a „tărâmurilor”. În două rânduri e descrisă insula Helgolanda, iar fotografia plină de
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
Lucian Raicu, Liviu Rebreanu, București, 1967; Zaciu, Masca, 189-197; Gavril Scridon, Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Cluj, 1967; Papu, Luminile, 27-34; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 65-81, 257-261; Puia Florica Rebreanu, Zilele care au plecat, București, 1969; Balotă, Labirint, 191-196; Zaciu, Glose, 103-110; Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 5-40; Lidia Gavrilescu, Liviu Rebreanu. Biobibliografie, Iași, 1972; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 39-52, 169-178; Rotaru, O ist., II, 583-608
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
din această ariergardă a esteticului nu va fi reluat în cărțile următoare, unde domină înțelegerea criticii de identificare sub forma unui scenariu-metaforă mitologic, expus la începutul monografiei Dumitru Radu Popescu (1981). Aici opera literară este asemănată cu o succesiune de labirinturi menite a fi descifrate și puse într-o ecuație personală de către critic (la rândul său asemănat cu un Tezeu prudent îndrăgostit), atent la sublinierea enigmelor sau a fețelor ascunse. Astfel, Lecturi moderne cuprinde studii asupra operelor unor scriitori de factură
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
14; Elena Tacciu, „Lecturi moderne”, R, 1979, 6; Mircea Iorgulescu, Critică și implicare, RMB, 1979, 10 774; Gheorghe Grigurcu, „Lecturi moderne”, VTRA, 1979, 10; Vasile Chifor, Critica printre lecturi moderne, VR, 1980, 2; Ioana Rauschan, „Dumitru Radu Popescu” sau Prospectarea labirintului, O, 1981, 34; Mihai Dinu Gheorghiu, „Dumitru Radu Popescu”, CL, 1981, 9; Tania Radu, Între monografie și eseu, FLC, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Monografii despre scriitori contemporani, RL, 1981, 38; Sultana Craia, „Dumitru Radu Popescu”, LCF, 1982, 37; Grigurcu, Între
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
a ceea ce ei consideră a fi o politică externă agresivă, uneori acceptă cu ușurință ca forțele armate americane să le rezolve problemele de securitate. În același timp, mașinăria guvernului de la Bruxelles, susțin deopotrivă suporterii și criticii Uniunii Europene, este un labirint birocratic care Îi frustrează și pe cei mai optimiști eurofili. Funcționarii Uniunii sunt acuzați adesea că sunt distanți și că nu răspund la nevoile cetățenilor europeni pe care ei trebuie să-i servească. Unii dintre aceștia au fost implicați În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cu oamenii trăind În măsură din ce În ce mai mare În mai multe locuri și cu loialități divizate, este necesar să redefinim spațiul politic Într-un fel care slăbește vechea rigiditate a teritoriului limitat de granițe. Unii Învățați vorbesc despre introducerea ideii de Labirint al Europei, sugerând că granițele fixe să fie Înlocuite cu zone de interactivitate, frontiere estompate sau mobile, unite de un regim de reglementare pe mai multe nivele 66. Acesta Începe să fie cazul În Uniunea Europeană pe măsură ce regiunile, OSC și diasporele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conștiinței personale despre toate relațiile care formează o lume complexă și diversă. O generație mai tânără Începe să vadă lumea mai puțin ca pe o magazie de obiecte, care să fie expropriate și posedate și mai mult ca pe un labirint de relații care trebuie accesate. În timp ce o generație mai vârstnică se vedea pe sine mai mult ca proprietate și era preocupată cu „a face ceva din viața lor”, probabil ca noua generație vede viața ca pe un proces În continuă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997, 139-152; Literatura română postbelică, Chișinău, 1998, 188-204, 240-266; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău, 2002, 136-138. I.C.
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
39; Felea, Reflexii, 51-56; Manolescu, Metamorfozele, 125-128; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 73-79; Valentin Tașcu, Personajul dublu. Note despre teatrul lui Radu Stanca, TR, 1969, 18; Mincu, Critice, I, 181-183; V. Fanache, Eseistul Radu Stanca, TR, 1970, 3; Balotă, Labirint, 297-303; Doinaș, Diogene, 79-85; Negoițescu, Însemnări, 187-195; Mircea Tomuș, Eseistica lui Radu Stanca, TR, 1970, 23; Teodor Tihan, Modalitatea tragică a teatrului, ST, 1970, 8; H. Zalis, Spectacol baladesc și autobiografie, ST, 1970, 8; Bugariu, Incursiuni, 47-54; Nicolae Balotă, Despre
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Pal’o Bohus, Trași prin inelul vieții, Pancevo, 1984; Vit’azoslav Hronec, Oțelul public, Novi Sad, 1988, Rug, îngr. trad., Nădlac, 2002; Dumitru Radu Popescu, Modrý lev [Leul albastru], Bratislava, 1988 (în colaborare cu Milan Resutík); Slavco Almăjan, Otácavý labyrint [Labirintul rotativ], Novi Sad, 1990; Anton Hykisch, Adorați regina, Timișoara, 1991 (în colaborare cu Florin Bănescu); Florin Bănescu, L’udia a vlci, kostoly i lipy [Oameni și lupi, biserici și tei], Nădlac, 1996; Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
lor prin intuiții de poet. SCRIERI: În iarnă cu fluturi albaștri, București, 1974; Rana, București, 1980; Durata, București, 1982; Semn pe clipă, București, 1987; Pauza dintre crime, București, 1990; Interior, București, 1991; Umbre pe faleză, Galați, 1991; Nemărginire, Ploiești, 1992; Labirintul alb, Ploiești, 1992; Agonia Templului, Ploiești, 1993; Culorile sparte, Ploiești, 1993; Mac, Ham și Cucurigu, București, 1993; Poeme fără timp, Pitești, 1994; Roata durerii, Ploiești, 1995; Borne, Ploiești, 1996; Sintonia, Brașov,1996; Fumul, Brașov,1997; Convoiul, Brașov,1997; L’Ombre
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
era luminos și pustiu, o strălucire lăptoasă, aseptică, cântau mii de discuri și casete deodată, curgeau filme, imagini, reviste colorate erau răsfoite, cărți cădeau pe dale de marmură și o mulțime invizibil forfotea din nevăzute antene și etaje, printre nișe, labirinturi și rafturi până în ultima cameră, sub cupolă." (p. 42) Asemenea pasaj își găsește "geamănul" doar în exercițiile de asimilare ale ambianțelor și decorurilor din poemele lui Vasile Gârnet, din Personaj în grădina uitată (Editura Hyperion, 1992), unde, descrierea, de asemenea
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
totul curge fără-ndemânare. Caut acel ceva fără nume, fără contur, fără masă și știu că-l voi găsi atunci când voi învăța să uit. Caut uitarea. Uitarea de sine, singura care-mi zăpăcește trecerea. Aici, acolo, dincolo, ca-ntr-un labirint neguros. POATE Mă plimb pe străzi buimacă, cu gândul că-l voi întâlni. Nu vreau să mai trăiesc singură. Mă înspăimântă gândul că nu voi învăța sensul lui a iubi. Că DOI e o renaștere într-o noapte fără sfârșit
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
Le Monde étrange de Ionesco, Paris, 1967; Gian Luigi Falabrino, Ionesco, Florența, 1967; Rosette Lamont, Melvin Friedman, Ionesco, New Jersey, 1967; Josephine Jacobsen, William Mueller, Ionesco and Genet. Playwrights of Silence, New York, 1968; Streinu, Pagini, I, 260-262, IV, 318-324; Balotă, Labirint, 229-246; Paleologu, Spiritul, 46-64; Manolescu, Teme, I, 52-57, 109-111; Negoițescu, Lampa, 35-39; Claude Abastado, Eugène Ionesco, Paris, 1971; Allan Lewis, Ionesco, Londra, 1972; Paul Vernois, La Dynamique théâtrale d’Eugène Ionesco, Paris, 1972; Les Critiques de notre temps et Ionesco
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
George Coșbuc, Iași, 2001; Traian Chelariu, Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. edit., București, 2002, În căutarea Atlantidei (fragmente noi), pref. edit., Iași, 2003. Repere bibliografice: Ion Bălu, O altă perspectivă asupra „Gândirii”, APF, 1997, 10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, RL, 1970, 14; Nicolae Manolescu, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, CNT, 1970, 15; Zaharia Sângeorzan, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, CRC, 1970, 19; Balotă, Labirint, 422-426; Caraion, Duelul, 204-209; Piru, Varia, I, 330-332; Nemoianu, Utilul, 123-124; Tomuș, Răsfrângeri, 63-67; Al. Balaci, „Gândirea lui Goethe în texte alese”, CNT, 1974, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 546-547; Cornel Ungureanu, Literatura română azi: Mariana Șora, O, 1990, 29
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Mihăilescu, Iași, 2003; John Riches, Biblia (foarte scurtă introducere), București, 2003 (în colaborare cu Gabriela Inea). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Să povestim de luni până duminică, RL, 1986, 35; Liviu Petrescu, Universul prozatorului, TMS, 1986, 10; Ioana Bot, Șah în labirint, TR, 1987, 28; Vladimir Bălănică, Și cenzura face daruri?, TMS, 1990, 3; Bogdan Ghiu, Mai multe „realisme”, CNP, 1990, 10; Irina Petraș, „Jucăria”, ST, 1990, 14; Mircea Vasilescu, Exerciții și probleme, CNP, 1990, 29; Florin Berindeanu, Narațiunea deviată, CNP, 1991
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
umanitate care încearcă o retragere tăcută din fața civilizației în inima firii, spre a-și conserva o anume integritate, un cod moral nescris, dar bazat pe o despărțire foarte categorică a omeniei de opusul ei. Potecile munților, codrii deși, dumbrăvile tăinuite, labirintul gârlelor închipuie o fortăreață naturală. Izolarea ei îngăduie încă umanității descrise de S. să își apere valorile. Poetul naturii este totodată un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de președinte al partidului. Este ales, în 1998, prim-vicepreședinte al Societății Ziariștilor din România. În 2000 își susține doctoratul cu o teză consacrată lui Petre Țuțea. În versurile din Terapia pietrelor (1992), ca și în cele din Ieșirea din labirint (1997), S. se relevă - cum a remarcat și critica - drept un poet modern, care uzează de spiritul parodic, de paradox și jocul de limbaj. Inserțiile livrești, de la Upanișade, miturile Antichității grecești la Kant și filosofia modernă, conferă o textură filosofică
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
adecvată a unuia din reprezentanții „generației tinere” interbelice. SCRIERI: Terapia pietrelor, București, 1992; Nepotul lui Sisif, pref. Dumitru Micu, Craiova, 1994; Opera lui Octavian Paler, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1995; Buzunarul cu măști, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1997; Ieșirea din labirint, pref. Ovidiu Ghidirmic, Târgu Jiu, 1997; Petre Țuțea. Viața și opera, București, 1999; Only the Heavens Matter - Numai cerul contează, ed. bilingvă, tr. Diana Leșanu și Cristian Răcăreanu, Craiova, 2000. Repere bibliografice: Nicolae Diaconu, Cartea de debut, R, 1987, 12
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
Cele mai realizate sunt un fel de meditații - gânduri răzlețe, reflecții fulgurante, amintiri de-o clipă, repede stinse de agitația cetății. Lirica acoperă însă un teritoriu întins, de la genul ocazional al întâmplării cotidiene - cu datări și localizări (casa din strada Labirint, lacul Herăstrău, câteva nume feminine etc.) - la cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
această povestire nu Îl voi destăinui (...) aproape Îndurerat de taina aceasta, pe care nu o puteam În nici un chip pătrunde până la capăt.” „Dacă cineva ar dori să verifice in concreto alcătuirea nuvelei...” Mircea Eliade, Secretul doctorului Honigberger (1940) și Încercarea labirintului (1978) „On le sait, même l’étude des fossiles est en mesure d’enseigner beaucoup de choses. Non seulement sur le passé. Mais également sur les raisons pour lesquelles se sont éteintes des idées autrefois fécondes, et sur les caractéristiques
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să nu rămână astfel Îngropate În silozurile 1 mărturiilor despre yoga, printre care se Înțelege că includea și episodul Haridas din Treizeci și cinci de ani În Orient. Dacă nu paradisul, biblioteca e totuși promisiunea lui: aparent infinită și austeră, ea este labirintul necesar al tuturor experiențelor, la care se adaugă și suveranitatea ambiguității. Circularitatea temelor e perfect motivată de dispariția cărților, după reîntoarcerea naratorului - care de acum știe - În strada S. Într-un anumit sens, biblioteca e asemănătoare acum Ïambhalei, căci resortul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]