13,725 matches
-
a întâmplat ca astăzi, pe vreme de pace, să se desființeze școli, spitale sau secții de poliție. Absolut toți primarii au extins orașul, au fost preocupați de dinamica sa economică și de electrificare și infrastructură, fie că lumina venea de la lămpile publice cu gaz sau de la lămpile electrice. Galațiul, până la alipirea Dobrogei de țară, după 1877, a reprezentat principalul port al României moderne și regele Carol I a înțeles și susținut importanța acestuia. Astfel s-au găsit banii în bugetul țării
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
de pace, să se desființeze școli, spitale sau secții de poliție. Absolut toți primarii au extins orașul, au fost preocupați de dinamica sa economică și de electrificare și infrastructură, fie că lumina venea de la lămpile publice cu gaz sau de la lămpile electrice. Galațiul, până la alipirea Dobrogei de țară, după 1877, a reprezentat principalul port al României moderne și regele Carol I a înțeles și susținut importanța acestuia. Astfel s-au găsit banii în bugetul țării pentru construirea mnodernă a portului Galați
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DE DORUL VIEȚII SELENARE! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului De dorul vieții selenare! Luna trăirilor pustii, A cerului pictat cu aur, Mireasa nopților târzii, Lampa aleasă din tezaur, Cu-o rază albă îi șoptește, Din clopotul nemărginit, Iubitului ce-o urmărește În nopțile cu cer vrăjit. Prin gestul tandru de lumină, Pământului îi dovedește Că are zile când suspină, Când după viață iar tânjește! Atunci
DE DORUL VIEȚII SELENARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376217_a_377546]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > PENDINTE PATRIOTIC Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului cu ochelarii galbeni parcă rămași de la Stalingrad de unde a scăpat doar rănit bunicul îmi citea din războaiele patriei la lampă cu sticlă spartă din care se simțea mirosul de gaz lampant despre dependența de a fi patriot după 1990 românii se întrebau în democrație ce e de făcut când nu mai poți fi patriot precum strămoșii noștri ce au luptat
PENDINTE PATRIOTIC de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376246_a_377575]
-
o cută, Sub cireșul nins încă mai visez, A strigăt odaia, eu eram doar mută Recompun esența ce îmi este crez. Ropotul de cai și o șa în vânt E atâta verde, ei și-au luat avânt Aladin și-arată lampa fermecată Basmele se scriu parcă înc-odată! Am strivit tăcerea, fără argumente Și am pus pe șei clipe repetente Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura În acest poem, spre inima ta... 20 iunie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
sub tălpi doarme și atunci o întreb dacă se trezește prin călcâiul meu care zvâcnește necontenit urcă metafora deasupra buzunarelor pline de semințe și atunci tata îmi spune să aprind iar și iar candela cândva îmi spunea să-i aprind lampa de pe lada somierei o aprindeam și-mi arăta întunericul din pumnul de piatră în care a ascuns copilăria nu știu de ce o ascundea îmi povestea mai mult cum pășea pe dalele șantierului din orașul cu nori de plumb și atunci
PE LACRIMĂ ZIUA O ÎNCEP de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379697_a_381026]
-
trebuia să iasă în prag să mă cheme la masă apoi să-și răsfire degetele prin păru-mi cârlionțat dar... tristețea îmi torturează privirea mă uit la buruienile ce-au invadat pridvorul și la ochiul de apă înecat în fântână lampa s-a înnegrit sub grindă un păianjen obosit își devorează prada nimic nu seamănă cu ce a fost ca un condamnat îmi descifrez vina apoi îmi împreunez palmele pentru iertare Referință Bibliografică: acasă printre iedera urcată peste horn / Teodor Dume
ACASĂ PRINTRE IEDERA URCATĂ PESTE HORN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374777_a_376106]
-
Vântu-i susura-n aripa blând ecou îngâna lerul, vatra-și strânge-n grabă clipa și dă umbrei efemerul. Coborî din lucea-i umbră doar mireasma-i de poveste și-n a gândului penumbră se căzni să-mi dea de veste. Lampa-și stinse blând nectarul făcând chipul să se-arate înnodând în suflet jarul dorului ce-n mine zbate. Chipul drag zâmbi eteric cu-al său trup de infinire trăgând fir din norul feeric pentr-o umbră de iubire. S-a
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam de geamul luminat, de lampa așezată special în cadrul ferestrei, și cântam: Lămâiță portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica Domnului ne-ajută La covrigi și la nuci multe. Ne dați, ne dați ori nu ne dați
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
a început să schițeze oameni din comunitatea locală și în 1885 a realizat prima sa operă de succes „Mâncătorii de cartofi”, astăzi aflată la Muzeul din Amsterdam. Culorile folosite pe atunci conțineau tonuri închise, dar lumina galbenă, anemică a unei lămpi de gaz proiectată pe pereți și pe chipurile mesenilor - „adevărate icoane sociale” - pare serafică. Vincent dorea să-și facă un nume în lumea artei, ca atare a plecat la Paris unde i-a descoperit pe impresioniștii francezi. Fratele lui care
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
grădină, se scutură de frunze copacii de lumină și nucul își aruncă tristețea-ngălbenită; gutuile-aurii și calde tufănele scânteie printre frunze ca parfumate stele. Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur, de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. (FLOAREA Cărbune) Sursă fotografie:Memoria.ro-Galerie de poze Referință Bibliografică: La cules de
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
un fel de ”remember”) M-am născut într-o zi de 12 aprilie. Ce importanță mai au anii, adunați într-o mirare nesfârșită? Ochii mei... abia reușeau să se obișnuiască cu ”întunericul” din jur. Cineva se chinuia să aprindă o lampă. Chiar de atunci am înțeles că lumina nu e dată oricui. Biata mama! Nu bănuia că voi arde pe același altar al deșertăciunii. * Mai târziu am învățat că țipătul nu rezolvă nimic. Cel mult, poți primi o palmă... în mijlocul nedumeririi
M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI... ( 12 APRILIE) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379256_a_380585]
-
am întors acasă. Am intrat prin spatele clădirii și nu m-am oprit să respir până ce nu m-am văzut în apartamentul nostru. Am tras storurile și perdele. Întunericul din cameră era de nepătruns. Abia atunci am îndrăznit să aprind lampa. Între timp îmi făcusem și un plan. Cu puțin noroc ar fi avut șanse de reușită. Mi-am strâns câteva lucruri într-o valijoară, numai strictul necesar, iar într-un rucsac am pus tot ce-mi făcea de trebuință pentru
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
le folosea împăratul, nimeni nu știa și din cauza aceasta nici eu nu știu. Cert este faptul că, imediat cum intrai în palat, pe o scară laterală din holul principal, care ducea în sala tronului, dădeai într-un coridor luminat cu lămpi albastre. În capul coridorului era o ușă de granit pe care era înscris numărul 666. Când au ajuns în fața acestei uși, căpitanul Foc Nestins a strigat: - Sunt 011, deschide 666! Ușa cu pricina s-a deschis, intrând într-un perete
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
Și pentru că biblioteca era departe, când mergeam la Căminul de la Mărgineni să iau cărți mergeam, cum spuneam, cu o traistă în care luam zece, cincisprezece cărți. Pentru că, citind tot timpul, când eram cu vitele mai ales, sau seara, la lumina lămpii, cărțile se terminau repede. În anii aceia, 1958-1962, am citit foarte multă literatură rusă. Uite, de exemplu, și acum îmi vine în minte subiectul unui roman care se chema Mesteacănul alb. Numele autorului nu-l mai țin minte, însă romanul
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
nu avea de unde. Așa că îl ignoram. Nu împodobeam niciodată brad de Crăciun. Nu aveam brad, nu aveam becuri, nu aveam globuri. Ar fi fost prea mult pentru imaginația mea de copil să văd atâtea lumini. Eu mă delectam cu pâlpâitul lămpii cu petrol și cu lumânările pe care le aprindea mama când dădea de împărțit. Ba, din păcate, în nopțile lungi de iarnă, mă mai delectam și cu luminița din capătul țigării pe care o fuma tata cu noi în camera
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
unui/unei „tu” implicat/ă afectiv: „În noapte se ascunde Tăcerea, mai solitară și mai mută decât ai fi tu, cu cât îndrăgesc mai mult iconostasul vorbirii, rana carnală a foșnetului îmi dă randevu ... ” sau „La Cina de taină ia lampa cu tine, chipul tristeții nu-l arăta, cine vorbește, cine te-ascultă e demult în Lumină și în inima mea.” „Tu, tu, tu, amânată rămâie Tăcerea” constituie o poetică a existenței și a cunoașterii. Ea depășește cadrul unui text programatic
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
cafea, dar ți-am prins privirea și-am ferecat-o în a mea, nu te-ai opus chiar îți doreai, ai tăiat mărul în două și din cana cu vin roșu am împărțit ispitele ascunse până acum, până aici, o lampă aprinsă ca o iluzie ți-a luminat fața frumoasă, nu mi-am strunit dorința și de-atunci te beau fără saț privire de cer, de iarbă, de cărbune sau de cafea, crăpând zorii cu toată confuzia compactă a dorințelor mele
PORTRET de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378669_a_379998]
-
senină în urma unei ploi calde de primăvară. Vasul se legăna ușor pe marea calmă și doar soldații care erau de veghe patrulau încet pe cele două punți. Vâslașii dormeau chiar în locul unde vâsleau, obosiți după ziua de muncă. Doar niște lămpi de veghe erau aprinse pe puntea vasului. -E o noapte senină și clară magistre Ruthavan! șopti Genarius Muso nevrând astfel să deranjeze. -E adevărat, e una din cele mai senine nopți din călătoria noastră. -Ce credeți că este cerul magistre
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CUVINTE-LUMINĂ Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului Am ajuns să pândesc cuvântul stând ascunsă după singurătatea stăpână pe nopțile de smoală, țin strâns lampa lui Aladin să pot înfrunta secundele de pe ceasul din gara tăcerii. Pe șinele ruginite de ploaia ochilor se aude sunet de roți obosite și apare un tren cu un singur vagon, după ferestre sunt cuvinte-lumină, neatinse de bruma furișată mult
CUVINTE-LUMINĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378736_a_380065]
-
din 19 martie 2016. Iașul meu, oraș romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane ... Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă, se pierdea deasupra orașului și era gata să se înfigă în vârful releului de la poștă. Priveam, mut de admirație, spectacolul măreț
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
idealul uman se crede spre dreptate doar liber ca vântul. Ca vântul din glasul lui Sergiu Cioiu. El, acest ideal l-a smuls pe actorul și cântărețul Sergiu Cioiu, pe când cântecul său era lipit de vechiul și magicul radio cu lămpi, de altădată, zburându-l spre libera țară de departe, Canada! Acolo-i și acum. Cântecele lui, însă, sunt aici. Oamenii se mută, cine știe dacă nu și-n Univers în veacurile de-apoi, dar cântecul nu rămâne nestâlcit, nesurghiunit, neobidit
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
Luca-i harnic, omenos și lucrează bine,Doar o baie n-a făcut, acasă la mine. . . Iar Ovidiu-i liniștit, el cunoaște ,,jocul”,În America sosit, își cată norocul. . . Despre mine, ce să spun? Rabd, îmi fac ,,armata”,... XXVIII. DĂ LAMPA-N JOS, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 684 din 14 noiembrie 2012. Dă lampa-n jos puțin câte puțin, Vin amintirile ca să mă vadă, Vin amintiri, de când eram copil. Baba Iarnă a-nceput să cearnă, Cenușă albă și
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]