15,723 matches
-
p. 210. [199] Ibidem, XI, p. 218. [200] Ibidem, VII, p. 216. [201] Idem, Despre suflet XXXIII, 11, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 307 [202] Idem, Despre pocăință, ,VII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [203] Idem, Despre suflet, LVIII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 336. [204] Minucius Felix, op. cit. XXXVI, 1-2, p. 390. [205] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 307 [202] Idem, Despre pocăință, ,VII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [203] Idem, Despre suflet, LVIII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 336. [204] Minucius Felix, op. cit. XXXVI, 1-2, p. 390. [205] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie vol. 1, p. 89. [206] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXXIV,7, în Scrierile Părinților Apostolici
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
45, p. 55. [212] Ibidem, XXVIII, p. 43. [213] Ibidem. [214] Ibidem. [215] Epistola către Diognet, X, 7 în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 344. [216] Tertulian, Prescripție contra ereticilor,II,4, în Apologeți de limbă latină col. PSB, vol. 3, p. 138. [217] Ibidem, XIII, p. 148. [218] Idem, Despre pocăință , XII, 2, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [219] Idem, Despre suflet, XXXIII,11, în Apologeți de limbă latină
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
din col. PSB, vol. 1, p. 344. [216] Tertulian, Prescripție contra ereticilor,II,4, în Apologeți de limbă latină col. PSB, vol. 3, p. 138. [217] Ibidem, XIII, p. 148. [218] Idem, Despre pocăință , XII, 2, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [219] Idem, Despre suflet, XXXIII,11, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 307. [220] Minucius Felix, op. cit. XXXV, 3, p. 389. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre dimensiunile
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
latină col. PSB, vol. 3, p. 138. [217] Ibidem, XIII, p. 148. [218] Idem, Despre pocăință , XII, 2, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 220. [219] Idem, Despre suflet, XXXIII,11, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 307. [220] Minucius Felix, op. cit. XXXV, 3, p. 389. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre dimensiunile spirituale ale Judecății și Eshatologiei în viziunea Părinților apostolici și a apologeților - p. a III a ... / Stelian Gomboș
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Oameni și cărți, București, E.S.1946, p.207-233. Literatura pentru copii cuprinde și opere literare în care personajele sunt oameni maturi sau ființe fantastice, ba chiar și plante, animale sau lucruri, care prind viață în fabule. Literatura clasică elină și latină este preocupată de prezentarea vieții omului matur. Personajele Iliadei și ale Odiseei ale lui Homer sunt trecute de vârsta tinereții. Ahile, Hector, Priam, Agamemnon, Ulysse- toți sunt bărbați maturi, trecuți de treizeci de ani. Prezența unor tineri ca Oreste, Pilade
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356400_a_357729]
-
Cel ce vine” și nu „ceea ce vine”, conștienți fiind că inversarea ordinii ar crea o eshatologie alarmistă, a groazei, neconformă cu Sfânta Scriptură, așa cum au creat mai târziu unele denominațiuni neoprotestante. Apologeții, în schimb, atât cei greci cât și cei latini, au așezat între „problemele cardinale”[4] dezbătute în domeniul eshatologiei care ține în același timp și de antropologie, învierea morților. Astfel, toți de la care ne-au rămas opere întregi, sau numai fragmente, vorbesc într-un moment sau altul, despre învierea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
de limbă greacă, Sfântul Iustin amintește și el acest adevăr: „după cum pe cei din Egipt i-a mântuit sângele paștelui, tot așa și pe cei ce-au crezut, îi va smulge din moarte sângele lui Hristos”[14]. Iar dintre cei latini, Tertulian confirmă: „Soldatul lui Dumnezeu nu este părăsit în durere, nici nu sfârșește odată cu moartea”[15]. Atitudinea martirilor în fața morții. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, prin faptul că transformă moartea în punte de trecere spre Împărăția lui Dumnezeu, schimbă radical atitudinea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
promovarea adevăratelor valori din România Profundă și Tainica. El rămâne un exemplu de urmat pentru noi toți. Poate de aceea istoricul și scriitorul dr. Ionuț Ene a înființat ziarul „NapocaNews”! Însă primul meu model a fost profesorul de română și latină Niță Popescu de la Liceul Teoretic din Drăgășani, orașul meu natal. Acolo îmi este rămasă inima pentru veșnicie. Ca model am mai avut din perioada drăgășeneană pe profesorul Emil Istocescu cu care am colaborat în cadrul cenaclului literar „Gib I. Mihăescu”, cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
său, nea Mitică l-a întrebat mereu, de ce nu scrie o carte. Știți care a fost răspunsul său ? Giovanni Papini a spus că mai multă lume scrie decât citește! Nu știa probabil, sau nu voia să ia în considerație proverbul latin: Qui scribit, bis legit(Cine scrie, citește de douăori).Oricum, am înțeles că era un erudit de excepție, un om deosebit. „S-a căsătorit cu o asiatică cu sânge albastru, fiică de șef de stat - Vietnam sau Indochina, nu mai
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
De multe ori mă întreb care mi-ar fi fost viitorul, dacă acceptam bursa. Mi s-ar fi schimbat cariera, viața, căsătoria, copiii, totul... Am plecat spre Canada și nu m-am mai uitat înapoi. Alea jacta est! - cum spunea latinul - zarurile au fost aruncate!” Canadian International Paper Co: „Te angajăm, dar trebuie să începi de jos!” Iată cum a fost întâmpinat tânărul Cunia în prima zi de muncă la Canadian International Paper Co! Nu era o problemă, era obișnuit de-
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
este deci viața de credință, urmarea lui Iisus Hristos. În literatura monastică expresia "lucrul lui Dumnezeu"are o extensiune foarte largă și o înțelegere extrem de bogată. În textele grecești, "to ergou to theou"nu înseamnă liturgia (opus dinum în limba latină), ci asceza în general. După Sfântul Atanasie cel Mare, "lucrul lui Dumnezeu"al unei fecioare, cuprinde tot ceea ce este necesar pentru ca aceasta să-și păstreze fecioria. Avva Isaia revine neîncetat asupra acestui gând: "Ah! Câtă osteneală este calea lui Dumnezeu
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
Se mișca lin, iar dacă încercam niște artificii și dansam tangoul în pași mai alerți, corpul ei răspundea foarte bine la noile mișcări și comenzi. Când era lipită de pieptul meu, când se depărta și făcea pașii ritmați ai dansului latin. Zâmbea și îi citeam pe față bucuria și plăcerea unui dans pe care îl trăia prin toți porii. Era ca fulgul de ușoară și zburda ca un pui de căprioară pe suprafața de dans. Finalul a stârnit un ropot de
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
o capodoperă nu numai prin profunzimea ideilor, ci și prin perfecțiunea formei. Dintre particularitățile de stil ale poeziei, se remarcă, mai întâi, limpezimea clasică. Aceasta a fost obținută prin înlăturarea podoabelor stilistice. Poetul utilizează puține adjective, în majoritate de origine latină. Oul - simplitatea formei de ou, forma perfectă, este, paradoxal, încărcată de simbolism. Este știut că în mitologiile mai multor popoare, există credințe potrivit cărora Universul s-ar fi născut din oul primordial, întrupat dintr-o mare nesfârșită, purtătoare a germenilor
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
3. Despre comunitatea personală cu Iisus Hristos ca desăvârșire Părinții greci și răsăritenii în general, prezintă Duhul Sfânt drept autorul principal și veritabil al sfințeniei noastre și vorbesc de o unire personală, de o comuniune "ființială"chiar acolo unde scolastica latină vorbește mai degrabă despre har ca habitus supranatural, sau dar creat. Sfinții Părinți vorbesc despre trăitorul creștin ca fiind "un singur duh cu Domnul". Dar prezența unui Suflu nevăzut în sufletul omului pune o problemă: nu rămâne oare Duhul Sfânt
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
și lăsate să vibreze prelung. Îmi plac chitarele. Au în ele tandrețea și durerea copacului ucis și ecoul nopților de vară târzie...înmiresmate de flori sălbatice ,fan proaspăt cosit și săruturi furate. Îmi place chitară răvășita sălbatic de ritmul muzicii latine .Geme și plânge și strigă sfâșiata de tristețe și razvratire.Palme sălbatice îi răscolesc acordurile... trupul tatuat și aproape gol al chitaristului strălucește sub luna palida,valurile neliniștite izbesc în continuă insistența țărmul...zgomotul sfărâmării înspumate se amestecă cu acordurile
FEMEIE,CHITARA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356030_a_357359]
-
Criuleni), Ciorești (raionul Nisporeni) și Gotești (raionul Cantemir). Vor fi donate peste 600 de titluri din colecția Biblioteca pentru Toți, oferite de Jurnalul Național . Începând cu 31 august 1989, dată la care a fost legiferată revenirea la scrierea în grafie latină, în Basarabia se sărbătorește anual Ziua Limbii Române, ca sărbătoare națională, printr-o serie de evenimente culturale (concerte, expoziții de fotografii, conferințe etc.). La București, în 2006 și 2007, cu același prilej, a fost organizat „Concertul Limbii Române“. Anul acesta
31 AUGUST – ZIUA LIMBII ROMÂNE PE AMBELE MALURI ALE PRUTULUI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356063_a_357392]
-
nu și sufletul poetului, pentru că acesta nu îi aparține decât matricei din Univers: Și adormind o dată-n pace toți cei de azi și eu și tu, / Veni-vor alții să viseze dacă totul e fals sau nu ... (Vae soli, din latină: vai de cel singur). Dacă vom urmări în profunzime sensul acestor două versuri, vom constata că după verbul adormind poetul folosește, nu întâmplător, numeralul o dată și nicidecum adverbul de timp odată, ca sens edificator al unei singure morți în care
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Ioan Cuza" din Iași, cu teza Gib I. Mihăescu, publicată în anul 1973. După absolvire, an care a coincis și cu debutul său în revista „Gazeta literară" cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif" din localitatea Rupea, județul Brașov. Din anul 1965 este muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou" din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
flacăra olimpică. Dar flacăra e încă departe. Poate fi oprit timpul din scurgerea lui? Da. Un accident, un pas greșit și totul încremenește. Nu, nu iubirea încremenește, ci clipele. Ea stăruie, stăruie, înaintează în larg. “Duc in altum!” - cum zice latinul. Înaintează în larg. Până când? Până la prima furtună. Până la primul aisberg de care se va zdrobi iremediabil. Aisbergul e trădarea, uitarea. Îți aduni firimiturile de vis, jumătățile de-amintiri, fleacurile cuminți, resturi vinovate din carnea cuvintelor. Restul? Concluzie de tras oiștea
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
să fac mereu lucrurile care dau un sens vieții. Cineva mi-a spus odată: „să nu lași să treacă nicio zi fără să tragi o linie, fără să nu scrii, să faci ceva frumos”. Latinii aveau dreptate. Și noi suntem latini. Atunci, care-i rostul zilei? Câteodată, eu trag linii noaptea, scriu, visez. Stau cu ochii la lună. Azi-noapte a fost o lună ucigătoare: albă, în toată splendoarea, batjocură pe cerul - așternut, fără nicio putere. Și eu singură. Să nu-ți
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
O explicație aș putea considera pentru viitor, de asemenea, în vederea reamintirii conceptului de ritm ca esență hipersensibilă a vieții în micro și macro univers, ca exprimare a fundamentelor fizicii cuantice, a existenței biologice, precum și a etimologiei sale grecești prin filiera latină, în context de educare. O variantă a poemelor din volumul „Viața ca ritm” așteaptă să fie finalizată și corectată. Direcția de deplasare, prin folosirea regulii paralelogramului ca metaforă, adună toți vectorii de întâlnire și pregătește următoarea decizie, pasul care va
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355018_a_356347]
-
XIII-lea, în timpul stăpânirii franceze Lusignan, respectiv în anul 1260, Lefkara a devenit sediul Episcopiei Amathus, una dintre cele patru episcopii de pe insulă, unde după instaurarea stăpânirii bizantine s-au refugiat unii episcopi greci, imediat după ce au fost judecați de către latini. Pe parcursul dominației venețiene (1489-1570) Lefkara devenise un fel de stațiune turistică pentru nobilele doamne, care venind aici învățau meșteșugul dantelăriei și broderiei, cunoscute sub numele de dantelă de Lefkara - „Lefkaritiko”, de la femeile din sat. Se spune că în această perioadă
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
a expresiei Sciavo vostro sau Schiavo vostro, care înseamnă ad litteram sclavul dumneavoastră. Un salut asemănător îl întâlnim și în România, la ardeleni, Servus, care înseamnă sluga dumitale. Doar că nu este atât de răspândit în colțurile lumii datorită provenienței latine, preluată de austrieci și apoi de români. Cu mintea cramponată la semnificația salutului, am simțit o oarecare reținere a deschiderii femeii. Chestie doar de acomodare. Am încercat să o întreb câte ceva, dar în engleză. Ea nu dădea semne că ar
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
Carol al V-lea. Deasupra plăci comemorative, întâlnim leul, simbolul Veneției (cunoscută și ca Serenissima, denumire veche datorită politicii orașului de a nu participa la războaie sau la conflicte, în sec. XVI-XVIII). La picioarele leului o carte cu un înscris latin: „Pax tibi Marce, Evangelista Meus” (Pace ție, Marcu, evenghelistul meu). Acest simbol îl putem vedea peste tot în Veneția. Pe partea opusă, este și un hotel de trei stele, cu prețuri acceptabile (puțin peste 200 € în sezon), Ca 'Formenta. Dotat
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]