3,106 matches
-
cum ar fi valorile și obiectivele latente. Din acest punct de vedere, un interes deosebit îl reprezintă teoria legitimării a lui Jurgen Habermas 3. Astfel, putem afirma, cu titlul de ipoteză, că politicile de gen au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare reală, autentică, a femeii. Deși formal similare cu evoluțiile occidentale, politicile de gen ale regimului comunist valorizau egalitatea de gen în principal ca armă ideologică și economică. Politicile nu urmăreau calitatea vieții femeilor ci utilizarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
perverse și a fost privită ca o corvoadă de către femei, îndepărtându-le și mai mult de sfera publică? Ipoteza avansată de noi a fost aceea că politicile de gen ale regimurilor comuniste (inclusiv în România) au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare autentică a femeii. Politicile de gen din statele comuniste aveau fundamente ideologice și axiologice radical diferite de cele ale statelor occidentale și, de aceea, consecințele lor au fost foarte diferite. Deși formal similare cu evoluțiile
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
o nuanță proprie adusă de comunism, care își propunea oricum să modifice societatea românească tradițională sau patriarhală. Căci Elena Ceaușescu ilustra mai ales o familie model, existând chiar problema dacă rolul ei nu se reducea la a aduce argumente pentru legitimarea instaurării unei dinastii ceaușiste, care să fi fost continuată de fiul preferat al cuplului, Nicu. Ar fi fost o altă excepție de la regulile care existau în țările care făceau parte dintre sateliții Uniunii sovietice, și care în cele din urmă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
creșe, maternități etc. Studiul nostru își propune să analizeze articolele aparute în această revistă în ultimii cinci ani ai regimului comunist (1985-1989), în încercarea de a pune în evidență uniformitatea discursului comunist, dar și dezechilibrul comunicațional al acestuia (coerciție, disimulare, legitimare/delegitimare, pasivizare etc.)11. Ne vom opri în continuare asupre unor teme majore, dezbătute cu sârg în absolut toate numerele revistei, ca o impunere a propagandei nataliste în care femeile nu pot avea alte dorințe și scopuri în viață decât
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dimpotrivă, au pus bazele unei organizații guvernamentale, sub egida căreia își articulau crezul și identitatea. Apartenența la o instituție alternativă le conferea, deci, un statut, o "voce" în cultura academică americană, o poziție privilegiată, ale cărei interese dobândeau, automat, atât legitimare, cât și protecție guvernamentală. Cu alte cuvinte, iată cum instituțiile pot servi nu numai la aservirea individului, conform unui raționament mai vechi al lui Michel Foucault, ci și la împuternicirea sa. Lăsând în urmă aceste fapte istorice, la care tocmai
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
urmă cu vreo jumătate de an, poate puțin mai mult, discutam cu profesorul Alberto González de la Bowling Green State University, Ohio, fost coordonator al tezei mele de doctorat, chestiuni legate de articularea cât mai reușită a modalităților curente de (auto)legitimare a orientării umaniste, interpretative sau, în termeni metodologici, calitative și critice, în contextul mai larg al studiului pe domeniul Științelor comunicării. La data respectivă, aveam mare nevoie, ca în toate momentele cruciale ale parcursului meu plin de "hurducături" prin acest
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
că, la această dată, se pot consemna publicații academice de genul celei a lui Judith Martin și Tom Nakayama 2, care oferă "modele dialectice" ale cercetării, coroborând rezultate ale abordărilor calitative, critice și cantitative, în ponderi echilibrate. În locul "luptei pentru legitimare", aceste modele strâng laolaltă, în mod constructiv, obiectivele atinse de diferitele abordări metodologice ale complexului fenomen comunicațional. Desigur, erou al ascensiunii orientărilor calitative și critice în cercetarea comunicării interculturale, lucru pe care l-am ilustrat (ca să evit termenul matematic "demonstrat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
le caracteriza profesorul Griffin la finele incursiunii sale prin istoria sa teoretico-metodologică pe care ne-a pus-o la îndemână, pot fi regândite, în baza caracterului lor mereu simbolic, conform exigențelor și intereselor celor care doresc să găsească adăpost și legitimare în contextul lor. Sunt prima care consideră de o dezirabilitate majoră un astfel de proiect. Mai mult, fără să dețin "cunoaștere de expert" în această privință, intuiesc faptul că paginile mele vorbesc în numele unei comunități care, chiar dacă nu există încă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
lui Chapman reprezintă efortul de construcție a viziunii morale a fiecăruia dintre noi, cei care îl citim și ne (re)cunoaștem, în portretul pe care pastorul ni-l propune, drept autentici destinatari ai mesajului său, în baza propriei noastre (auto)legitimări, ca atare, furnizată de experiența (noastră) religioasă, la care Chapman face, desigur, ex cathedra, apel. Ne dorim, în urma celor lecturate, să facem parte, mai degrabă decât să eșuăm în acest sens, din publicul căruia Chapman a intenționat să se adreseze
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sens înseși teoriei critice, subsumând-o practicii critice; teoria devine "actul performativ al (criticului) retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808. În final, criticul subliniază caracterul de-sine-stătător al practicii critice, care, eliberată de orice legitimare care se revendică de la anumite criterii universaliste ale rațiunii, "celebrează propria dependență de contingență, de doxa ca temei al cunoașterii, de nominalism, care consideră că însuși temeiul înțelesului limbajului este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ușor de reperat și contactat. Asociațiile politice, cum s-ar fi putut aștepta, sunt cele care îndeplinesc cel mai mult funcția de generare a unui spațiu public. Dintre cele cinci efecte instituționale amintite de Warren reprezentarea, rezistența, subsidiaritatea, cooperarea și legitimarea autorii spanioli nu măsoară decât trei. Primul efect este subsidiaritatea, văzut ca implicarea asociațiilor în managementul și implementarea unor programe sau chiar oferta de servicii publice. Dacă Madridul apare drept orașul cu nivelul cel mai important de subsidiaritate a asociațiilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
LOCUITOR DIN NON-A - Lumea lui non-A. Michel Foucault este cel care observă cum epistema postmodernă s-a reconfigurat într-o polifonie a diferențelor care aproape că nu mai acceptă dialogul. Cu postmodernii se întâmplă un dezmăț al disipărilor. Legitimarea fără opreliște a diversităților devine deconcertantă. Periferiile cer toate loc central. Cu postmodernii asistăm la o spargere a unității în componente care nu mai îngăduie sinteza. Omul fără însușiri al lui Musil stă mărturie. Sau omul recent al lui Patapievici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și alte două texte tot din Sf. Pavel: Luptă-te lupta cea dreaptă (I, Timotei, 6, 11), celebrul certa bonum certamen, și: Mă lupt, dar nu ca unul care lovește în vânt (I, Corinteni, 9, 26). Intervine deci și o legitimare creștină a luptei, cât și ideea de strategie și tactică. în orice caz, acțiunea politică, practica istorică, plurimilenară, pare a disocia de la sine planurile. Politica este, sau pare a fi, dincolo de bine și rău. De acord că scopul său imediat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ne deruteze. Densitatea și acuitatea unor observații și reflexii sunt însă incontestabile. Perspectivele politologiei românești în stare incipientă se lărgesc și mai mult prin analizele și sugestiile referitoare la ideologia și psihologia materialului uman care au făcut și fac posibile legitimarea, supraviețuirea și dominarea acestei clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de inferioritate, cât și cel al unei părți a clasei politice și a populației, își afirmau disprețul și neatârnarea față de valorile europene, unde nu aveau acces 10. Este practic imposibil să demonstrezi acestor spirite că nu au de fapt nici o legitimare de a fi purtători oficiali de cuvânt ai niciunei structuri, că nu pot fi deținătorii unui adevăr cultural unic și, cu atât mai puțin, organe de represiune și intimidare ideologică. Sunt doar oamenii sandwich ai unor sloganuri care vin totuși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sale valoarea absolută, indiscutabilă, definitivă. S-a și spus, de altfel, că impresionismul este prin excelență dogmatic. Deci când afirmă: X are talent, Y nu are, Z intră în literatura română, Y nu intră ș.a.m.d. în baza cărei legitimări, cărui principiu inatacabil, se emit astfel de judecăți absolute, propuse ca definitive? Judecata de valoare absolută, emisă în numele unui (imaginar, fictiv) subiect (filozofic) universal, nu poate fi demonstrată altfel decât prin analogii, cel mult, cu imperativul categoric kantian. Reacție perfect
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânziana), precum și raportarea la cercetările mai vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul sacru al solstițiului de vară ""nunta" mitică, alchimică și mistică a Soarelui și Lunii, căci în acel moment intră soarele în semnul Cancerului, dominat de lună"13. Întruchipările mitologice ale numelor aparțin unei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
societatea să nu o recunoască și, prin urmare, să nu o protejeze juridic. Dar pentru ca invocarea unui drept să nu fie simplă retorică este necesară întemeierea oricărei revendicări. Teza lui Mill deschide astfel posibilitatea aducerii în discuție a cerinței privind legitimarea pe bază de temeiuri a anumitor drepturi care nu au fost încă recunoscute la nivelul societății. Regan face două observații importante pornind de la teoria lui Mill. Mai întâi, că drepturile morale se corelează cu datorii. Dreptul la libertate este însoțit
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1965, Vasile Pavelcu a publicat cartea Drama psihologiei. Autorul Înfățișa drama. unei științe care a avut de rezolvat contradicțiile sale interioare, care a luptat pentru dobândirea identității sale și care s-a trezit implicată, de la naștere, Într-un conflict de legitimare. Cartea a apărut atunci când știința psihologiei era invadată de traduceri din literatura sovietică, când era copleșită de dogmele marxist-leniniste. Era și drama autorului, venit din Basarabia, În căutarea propriei identități. Autorul ei ne invita să gândim liber, nedogmatic, să nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
te un timp gra?ie durkheimienilor, dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta �ntreaga disciplin?. Seac? ?i izvorul stimul?rîi intelectuale ce �l constituise odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. �Francezilor le-a lipsit, �n toat? aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate; ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c?tre juri?ți ?i economi?ți pe care organizarea universitar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i Duncan, 1967) este revelator pentru importan?a atribuit? acestui fenomen, cu rolul de legitimare a inegalit??îi condi?iilor prin egalitatea �?anselor� pe care trebuie s? o m?soare, ?i prin presupusa eficacitate de antidot al rigidit??îi structurilor sociale ?i al conflictelor [23]. Consolid?ri institu?ionale De la �nceputul r?zboiului, sociologia american
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sub acoperirea unui discurs ideologic (�violen?a simbolic?�) ce a?az? domină?ia social? ?i inegalitatea raporturilor sociale pe consim??m�ntul activ al agen?ilor. Dintr-o asemenea perspectiv?, rolul jucat de c?tre sistemul educativ �n reproducerea ?i legitimarea ordinii sociale este decisiv? (1964, 1970, 1989). �n conflictele ce iau na?tere � �ntre clase sau �n cadrul unui �c�mp� particular: ?tiin?ific, politic etc. � prin dob�ndirea sau p?strarea instrumentelor de domină?ie care s�nt diferitele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
admit că nu am fost echidistantă și că adesea a evidențiat poziționările care penalizează comportamentele amorale ale mediului de afaceri. Ca oi concluzie, subliniez faptul că filozofia afacerilor etice a devansat cadrul metafizic; activarea strategiilor responsabile social de către afaceri permite legitimarea lor socială și consolidarea reputației acestora, atât la nivel organizațional, cât și la nivel de rezultate, produse și servicii. Cu alte cuvinte, globalizarea a redimensionat limitele permisivității sociale a afacerilor și a readus în sfera "rațiunii practice" a managementului întrebările
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sentimentelor în relațiile socio-economice. Aceste dimensiuni ale personalității umane contravin și contrazic egoismul strict al intereselor și al rațiunii utilitariste individuale. Cele două puncte de vedere diferite ale lui Adam Smith au fost în mod egal folosite ca surse de legitimare a pozițiilor dihotomice din controversele legate de sistemul social capitalist sau postcapitalist contemporan. Un nume care-și pune amprenta pe istoria lumii și implicit pe sensuri și moduri de percepere actuală a responsabilității sociale corporative este "profetul socialismului", Karl Marx
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]