2,139 matches
-
Instructorul "politic", un căpitan, cu mare funcție pentru acei ani (de la începutul ceaușismului), era un ins porcin, foarte elegant, cu cizmele lustruite-oglindă, ras zilnic și duhnind tot timpul a țuică și colonie, un căpitan. Era o matahală oscilând între o lene organică și crize de energie violentă. Mă aflam acolo pentru că încurcasem un concurs la care trebuia să mă prezint, postul fiindu-i atribuit altcuiva; de aceea concentrarea avea să dureze mult, cum s-a și întâmplat. Eram pe post de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Frumusețea, Domnul nu i-a dat și puterea de a o suporta. Nici umerii femeii nu i-a croit Dumnezeu atât de puternici cât ar fi trebuit; niște atleți, care par făcuți doar pentru a se lăfăi într-o idioată lene de autoadmirare, au căpătat de la Creator spete mult mai trainice decât ale femeii, care ar avea mai mare nevoie de forță a trupului. Cred, de altfel, că Domnul este misogin; cel puțin așa rezultă din graba cu care a procedat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ne vom apuca să intrăm în una din conversațiile anoste, lătărețe, pentru care bucureștenii manifestă un talent special, dialog "la prima vedere". Așteptam să treacă timpul dilatat de căldură, bucuros că sunt singur, fără nici un intrus în starea mea de lene apatică. Dar nu am avut noroc. Tipul de la cealaltă masă s-a ridicat, dintr-odată, hotărât să vină la mine. "Sunt Victor, nu mă cunoști sau o faci pe nebunul?" Și m-a îmbrățișat posesiv. Era Victor deci acel domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fi promovat politici de protecție socială adresate categoriilor care nu pot să se autoîntrețină: copii abandonați, orfani, săraci, persoane cu handicap, bolnavi, vârstnici. Făcând protecție socială pentru adulții sănătoși i-ați păgubit pe ceilalți moral îndreptățiți, ați încurajat pasivitatea și lenea adulților cu putere de muncă, plătindu-i să stea acasă din impozitele celor care muncesc echivalentul a două-trei norme. Dacă erați liberali, ați fi tratat firmele drept ceea ce trebuie să fie: furnizoare de servicii pentru clienți și furnizoare de venituri
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la serviciu?”. Lozincile anecdotice ale acelor vremuri reflectau foarte limpede starea de fapt: „Noi cu brațul ca oțelul, vom culege mușețelul”; „Decât să muncim cu rost, mai bine puțin și prost!”, „Munca l-a creat pe om, da nici de lene n-a murit nimeni!”. Capitalismul, mai puțin cel axat pe o doză ridicată de protecție socială este nemilos. Expunea leneșii fără averi moștenite la moarte prin înfometare, pe cei cu performanțe mediocre la salarii foarte mici, pe cei proști la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o carte sau să tămăduiască bolnavi. Natura oferă fiecăruia o treaptă la care oricine e dator să adaoge altele alcătuite din muncă, răbdare, foarte multă muncă și răbdare, perseverență, chibzuială. Având o concepție cel puțin ciudată, care se rezuma la lene, afară de un uriaș talent în arta sculpturii, lui Nicolau natura nu i-a mai hărăzit nimic. Toți care suferă de această boală își scuză defectul fie nerecunoscându-l, fie dând vina pe altceva. Chiar nefiind un placid, Nicolau era probabil
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lui Nicolau natura nu i-a mai hărăzit nimic. Toți care suferă de această boală își scuză defectul fie nerecunoscându-l, fie dând vina pe altceva. Chiar nefiind un placid, Nicolau era probabil singurul om din lume care credea în lene ca într-un principiu. Avea un neastâmpăr care, în loc să-l îndemne la treabă, îl făcea numai să vorbească. Vorbea mult și tare, combătând pe oricine încerca să-i dea un sfat contrar. Cu posibilitățile unui artist, era dublat de un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trebuie să-și facă datoria în orice activitate. M-am simțit mai matur; pedagogul din mine a început să-și schimbe comportamentul și în relația cu colegii și profesorii. Nu-mi mai lăsam prietenii să lâncezească și să cocheteze cu lenea și indiferența. Împreună cu colegii din clasă ne făceam temele și nu lăsam nici o problemă nerezolvată. Bucuria reușitelor noastre era de nestăpânit după ce rezolvam unele probleme. Îmi dau seama că aveam izbucniri violente de veselie determinate de oboseala intelectuală acumulată. Făcând
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nu numai în România sau în țările foste comuniste, dar și în alte părți, în alte țări unde libertatea de expresie există, cu unele întreruperi, de mai mult de un secol. Oamenilor le e frică să gândească. Sau le e lene? Le e frică să nu greșească dacă gândesc individual. Și atunci se supun unei gândiri colective, câteodată numită „opinie publică”, altădată - „gândire unică”, mai ales dacă e cu adevărat masivă și bine fixată. Aproape că-mi vine să zic că
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
din toamna lui 1990. Iar când așa-zisa dreaptă a preluat puterea, n-a fost mai brează nici relația dintre Emil Constantinescu și prim-ministru, celălalt poet, cel cu volum tipărit, nu știu exact cum îl cheamă și mi-e lene să caut pe Internet... Nu sunt nici măcar sigur că am să-l găsesc. Nu, nu e vorba de Ciorbea. Mă rog, cel de dinainte de Isărescu, care a fost mai degrabă sprijinit de criticii literari decât de poeți. Sigur, nu de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
locuitorii acestor meleaguri gustul pentru muncă și temeinicie doar atunci cînd li se comandă în alt idiom decît în cel matern? Probabil că, atunci, în preajma străinilor, li se deșteaptă subit bunul-simț și le dispare indiferența metafizică de la care pînă la lene milenară nu sînt mai mult de doi pași. În Cel mai iubit dintre pămînteni, Marin Preda pune în gura unui personaj o istorioară despre Carol I și un inginer neamț pe care regele îl adusese să lucreze la Peleș. După ce
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera fabuloasă Bojardo: Dar un balaur tologit în poartă Sorea cu lene pielea lui pestriță, Cu ochii-nchiși pe jumătate, poartă Privirea jucătoare să-l înghiță. Iară Florin - inima-n el e moartă Când vede solzii, dinții cei de criță, Sărind la el și-nfipse a lui spadă Și pe pământ îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta chestiune a specificului național. Căci dacă un scriitor se cade a se ocupa numai de realitatea înconjurătoare, care la noi e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cum să cinstească pre Dumnezeu, pre părinți și pre mai marii lor ă astea le spunea la 1849!...î, cum să-și împlinească datoriile către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem !î, cum să se ferească de lene și de beție, și prin urmare cum să se facă buni gospodari"1, așadar, în germene, tot programul junimist: îmbunătățirea vieții materiale a păturilor de jos și oprirea lor de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ușor apă în gaură. Puiul de rață a înotat, apa l-a ridicat și a scăpat din captivitate. 2. Considerarea greșită a unor atribute ale creației De multe ori se consideră greșit că: * fantezia și visarea sunt pierdere de timp, lene sau chiar nebunie; * joaca cu ideile este valabilă doar pentru copii; * meditația este un simptom al unei persoane leneșe; * umorul nu are ce căuta în actul creator, căci rezolvarea unei probleme este o treabă serioasă. În gândirea creativă sunt asociate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru botez - zice el în aceeași confesiune -, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era și teamă, mă știam foarte necurat. Domnul lucrează însă în chip tainic și umblă pe căi misterioase”. Amână, totuși, acest pas hotărâtor pentru viața lui spirituală și morală. În septembrie 1953 îl vizitează pe Noica la
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
dispare. Sînt zile în care venele îți sînt pline de ură și dușmănie, cu un sînge (mi-l imaginez) negru, bolborositor, miasmatic și zile în care inima pompează în orice fibră numai lumină și azur. Ar fi păcat ca - din lene sau din prejudecată - acest grafic sufletesc să nu fie surprins în toată dinamica sa. Încercînd să justific astfel ținerea „jurnalului”, ignor, firește, faptul, constatat nu o dată, că frîna o constituie prejudecata asupra a ceea ce se consideră că e „intim”, „prea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
căror insignifianță sînt pe deplin conștient. Ce-i mai grav, ca toți inșii care privesc prea mult în ei înșiși, am devenit abulic. Aș fi putut barem să-mi exploatez literar aprehensiunile și nervii iscați de conflicte. Mi-a fost lene și jenă să-mi culeg propriile-mi impresii și idei. Iar cînd mi am învins indolența și am făcut-o, am răsucit frazele pînă le-am vlăguit de toate umorile rele, încît, uneori, sensul lor inițial s-a denaturat. Și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primească bani în ruptul capului”, dar, ulterior, după cîteva întîrzieri la ore, cînd C. l-a poftit afară, a mormăit din pragul clasei: „Ce-am făcut eu, domnu’, pentru dv. nu contează?” „Adică vezi colea, devenisem dator, să-i tolerez lenea și impertinența!” Scena îl indignează și acum. Om de o certă probitate, el îi dezaprobă pe cei care (din acest centru universitar sau de aiurea), pentru o mică bijuterie, pentru o piesă de schimb auto, pentru un radiocasetofon etc. cedează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
căci a venit N.: palid, încovoiat, ținîndu-se cu o mînă de stomac. „Mă arde”, a zis așezîndu-se în fotoliu. *De la moartea părinților, martie e luna peste care pășesc în vîrful picioarelor, cu îngrijorări ce depășesc mult îndrăznelile. *Mi se reproșează lenea: pierd timpul cu diverse lecturi și nu fac nimic ce-ar putea să aducă bani. Nu sînt nici productiv literar, nici întreprinzător în alt domeniu, eficient pecuniar. Dau o atenție exagerată „fleacurilor cerute de redacție”, pe care (să fiu sigur
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu bunicul proaspătului delicvent. Stăteau adeseori de vorbă. Tăifăsuiala lor dura uneori ceasuri Întregi. Bătrânul povestea de una de alta, de prin vechime, de multe ori fără legătură Între ele, iar conu Mihai asculta. Stătea așa cufundat În soare și lene, de parcă dormea. Pentru asemenea ceasuri de vorbărie cu bătrânul Țibulcă, conu Mihai Își făcuse În fundul grădinii acolo o portiță, Îngustă de tot de nu puteai trece prin ea decât În cant. Pe această portiță trecea conu Mihai la prietenul său
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
considera „un copil fidel al familiei noastre”, iar pe o cartolină cu imaginea fetei cu cercel al lui Vermeer, primită la New York de la Paris, decenii după aceea, de ziua mea, aveam să citesc grafia de poet a lui Mitică, fiul Lenei și al lui Miron: „La mulți ani,/ iubit prieten al tatălui meu”. * MRP ocupă un loc aparte În pribegia mea printre cărți și cuvinte. Mă frapase de la Început participativitatea, pasiunea sa În lectură, În prietenie, În aversiuni. Și un fel
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gulerul cămășii desfăcut și mânecile neglijent suflecate, cum aveam să-l revăd În anii următori, nu o dată, la München, Frankfurt sau New York. Glumea cu Întâmplări de ieri și de demult, dar părea să mângâie, În răstimpuri, o mare pisică invizibilă. Lenea ei lascivă Îi tempera, fără să-i blocheze, locvacitatea. Eram un gasteropod scăpat dintr-o grădină nu doar neliniștită, ca În poemul său dedicat lui Leopardi, ci și părăginită, Estul socialist. Privirea fixată asupra vorbitorului. Fascinat În aceeași măsură de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în care datele obținute prin spălarea creierului urmau să fie trecute ulterior în calculator. Nu e vorba de o piesă televizată, bineînțeles, ci de ceva mult mai complicat și fără acțiune. De fapt, îi spun astfel din comoditate. Mi-e lene să-i găsesc altă denumire. Nici n-am înțeles mare lucru. Să fiu cinstit, știu doar că se numea sfârșitul lumii. Un scenariu al oamenilor de știință din Sistem. Eu am fost instruit timp de un an, iar după ce mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ale scriitorului asupra receptării operei, luminează relațiile lui constant bune cu Iașul (mai ales cu ziarul liberal „Evenimentul”), aduce clarificări ale obscurului interval 1904-1908 (atenția cu care „Dimineața” lui C. Mille urmărește noile creații ale scriitorului), (re)discută legende precum „lenea” lui Caragiale ș.a.m.d. Comentariul dens, exact, echilibrat este decupat de citate bogate din aceste gazete, cele mai importante fiind, desigur, cele extrase din scrisorile lui Caragiale, nu puține, neincluse încă în edițiile existente (ca și traducerea studiului lui
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]