4,839 matches
-
trimite la o entitate deja cunoscută de interlocutor sau prezentă în memoria sa discursivă. Folosirea unui pronume e condiționată de existența în memoria discursivă a unui referent accesibil. Abordarea memorială stabilește un raport invers proporțional între pregnanța referentului și conținutul lexical al expresiei utilizate pentru a-l desemna: cu cît un referent este mai pregnant, mai ușor accesibil, cu atît expresia aleasă pentru a-l desemna va furniza mai puține informații în legătură cu el. Stipulînd existența referenților discursivi (construiți în discurs, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
doar o identitate parțială între referentul antecedentului și cel al expresiei anaforice: Citesc cu plăcere [cărțile de istorie]1, chiar și pe cele mai prost scrise 1'.) În funcție de relațiile lexico-semantice dintre antecedent și expresia anaforică, se poate vorbi de anafore lexicale fidele (anaforicul și antecedentul conțin același lexem: Paul tocmai a terminat de citit [ultimul roman al lui Umberto Eco]1. Romanul 1 i-a lăsat un gust amar.), anafore lexicale infidele (între antecedent și expresia anaforică există o relație de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre antecedent și expresia anaforică, se poate vorbi de anafore lexicale fidele (anaforicul și antecedentul conțin același lexem: Paul tocmai a terminat de citit [ultimul roman al lui Umberto Eco]1. Romanul 1 i-a lăsat un gust amar.), anafore lexicale infidele (între antecedent și expresia anaforică există o relație de sinonimie, sau de tip hiponim-hiperonim, sau de tip metaforic: Ana a pus în toată grădina rochița-rîndunicii1. Zorelele alea1 au invadat tot, chiar și ușile de la beciuri. Floarea 1 înveselește peisajul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discurs, încercînd să determine cum se organizează elementele acestuia, și, pe de altă parte, vizează identificarea manierei de producere a secvențelor verbale pentru ca, prin aceasta, să se poată simula tehnicile de raționare. În ambele cazuri sînt necesare precizări în legătură cu unitățile lexicale, cu funcțiile lor și cu relațiile dintre ele, încît analiza automată nu este un tip de analiză discursivă sau o latură a ei, ci un instrument de adîncire a perspectivei privind componentele discursului. Din acest motiv, punctul de plecare este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
operații, unele dificultăți, între care cea care privește identificarea construcțiilor fixe (locuțiuni și expresii) cu ajutorul dicționarului de analiză. O operație inerentă oricărei analize automate este lematizarea, adică reducerea la o rădăcină comună (lemă) a tuturor formelor flexionare ale unei unități lexicale, prin segmentarea lor după identificarea mijloacelor derivative și flexionare. Ca atare, vocabularul sau indexul cu care operează analiza automată este reprezentat de corpusul de segmente ce se pot identifica în lista formelor lexicale. Pe baza indexului, se poate realiza statistica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a tuturor formelor flexionare ale unei unități lexicale, prin segmentarea lor după identificarea mijloacelor derivative și flexionare. Ca atare, vocabularul sau indexul cu care operează analiza automată este reprezentat de corpusul de segmente ce se pot identifica în lista formelor lexicale. Pe baza indexului, se poate realiza statistica textuală, dar a n a l i z a d i s c u r s u l u i vizează o altă perspectivă, cea a relațiilor sintagmatice, care are în vedere laturile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Berelson și Paul F. Lazarsfeld, în scopul descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al comunicării. După 1960, unii reprezentanți ai școlilor semantice europene resistematizează regulile analizei semice sau a conținutului, pornind de la ideea că semnificația (sau sensul) unei unități lexicale sînt echivalente conținutului semantic al acesteia, care este constituit dintr-o serie de unități minimale numite seme. Studiul conținutului s-a făcut, așadar, în semantica structurală pe baza lexemelor, sememelor și semelor care reprezintă structura unei limbi la un moment
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbi). Conținutul este analizat în dicționare și în semantica tradițională ca posibilitate de descompunere a unei expresii în mai multe semnificații sau accepții, deci pentru potențialul polisemic. Conținutul se manifestă însă și la nivelul enunțurilor, unde nu mai interesează conținutul lexical, strict denotativ al cuvintelor, ci conținutul locutiv, ilocutiv, modal, afectiv, deci pragmatic. Mai tîrziu, în Franța, analiza discursului se constituie într-o critică a analizei de conținut, în timp ce între 1980 și 1990 se aduce o dezvoltare în paralel a celor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt conduse de perspectiva praxematică, s-a finalizat într-o metodologie care pune în valoare analiza dinamică a funcțiilor textuale. În acest caz, examenul mărcilor enunțării începe cu sesizarea reprezentărilor de spațiu și de timp ale persoanei. Studiul vocabularului (cîmpuri lexicale, rețele semantice, izotopii, termeni cheie și stereotipii discursive) oferă imaginea clasificărilor referențiale, iar analiza trăsăturilor dialogice, a intertextualității, a situației de comunicare și a condiției sensului determină producerea sensului în context. Ca atare, producerea sensului este înțeleasă pornind de la semnificația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și interlocutor, vizînd obținerea unor comportamente din partea receptorului (de exemplu, o atenție sporită). Din punct de vedere semantic, termenii antrenați în realizarea antitezei sînt abstracți (substantive: lumină/întuneric sau adjective/adverbe: frumos/urît), deoarece termenii concreți nu cunosc un "opus" lexical. Pe lîngă semele contrare prin care se obține negația lexicală, reprezentate la nivel lexical de antonime, care sînt apropiate, antiteza presupune și existența unui element semantic comun; lipsa acestuia induce un efect comic și înlătură verosimilitatea enunțului. Din punct de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o atenție sporită). Din punct de vedere semantic, termenii antrenați în realizarea antitezei sînt abstracți (substantive: lumină/întuneric sau adjective/adverbe: frumos/urît), deoarece termenii concreți nu cunosc un "opus" lexical. Pe lîngă semele contrare prin care se obține negația lexicală, reprezentate la nivel lexical de antonime, care sînt apropiate, antiteza presupune și existența unui element semantic comun; lipsa acestuia induce un efect comic și înlătură verosimilitatea enunțului. Din punct de vedere sintactic, antiteza se bazează pe asocieri cu extensii sintactice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punct de vedere semantic, termenii antrenați în realizarea antitezei sînt abstracți (substantive: lumină/întuneric sau adjective/adverbe: frumos/urît), deoarece termenii concreți nu cunosc un "opus" lexical. Pe lîngă semele contrare prin care se obține negația lexicală, reprezentate la nivel lexical de antonime, care sînt apropiate, antiteza presupune și existența unui element semantic comun; lipsa acestuia induce un efect comic și înlătură verosimilitatea enunțului. Din punct de vedere sintactic, antiteza se bazează pe asocieri cu extensii sintactice variabile: cuvinte, grupuri de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un punct de vedere bazat pe o judecată a subiectului, care îl determină să exprime o atitudine în legătură cu ceva. În ceea ce privește existența unor mărci ale aprecierii, există dificultăți în a stabili mijloacele ce țin de latura lingvistică a discursului (intonație, elemente lexicale, particularități morfosintactice: "ce frig este!"; "din păcate nu a ajuns"; "mă îndoiesc că va crede") și cadrul general discursiv, care uneori poate atenua, anula sau inversa sensul aprecierii. V. analiza discursului, discurs, enunț, modalitate, subiectivitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ARBITRAR
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un enunț, indicînd modul în care concepe vorbitorul procesul denumit prin verb. Deși se referă întotdeauna la verb, aspectul nu se exprimă, decît în unele limbi, prin morfeme ce țin de clasa morfologică a verbului, antrenînd în multe cazuri mijloace lexicale. Ca atare, aspectul este lipsit de autonomie în limbi precum cele romanice, ceea ce a determinat pe cercetătorii contemporani să-l redefinească prin interacțiunea aspectului lexical al verbului (împreună cu actanții și cu circumstanțele) și aspectului gramatical propriu-zis, adăugat acestor constituenți de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbi, prin morfeme ce țin de clasa morfologică a verbului, antrenînd în multe cazuri mijloace lexicale. Ca atare, aspectul este lipsit de autonomie în limbi precum cele romanice, ceea ce a determinat pe cercetătorii contemporani să-l redefinească prin interacțiunea aspectului lexical al verbului (împreună cu actanții și cu circumstanțele) și aspectului gramatical propriu-zis, adăugat acestor constituenți de actualizare. Această redimensionare a aspectului îl plasează ca fiind o categorie centrală a praxematicii, care tinde să apropie analiza timpului verbal din gramatica lui G.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de semantica tipurilor de procese. Aspectul gramatical are în această perspectivă mai multe posibilități de manifestare, între care una pe deplin gramaticalizată, ca în unele limbi slave, iar alta deductibilă din mărcile gramaticale. La întîlnirea dintre aspectul gramatical și cel lexical, sînt inventariate o sumă de perifraze în care auxiliarele de aspect permit ca tipul procesului să fie reprezentat ca: 1) imanent (a fi pe punctul de a...), începînd (a se porni să...), insistîndu-se pe limita inițială pentru exprimarea aspectului incoativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul lexical, care ține de însuși statutul semantic al verbului în sistemul lexical, deoarece timpul implicat de un proces, inerent evenimentului pe care îl reprezintă construcția verbală, este adesea modificat de actanți și de circumstanțele frazei. De aceea, s-a creat posibilitatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul lexical, care ține de însuși statutul semantic al verbului în sistemul lexical, deoarece timpul implicat de un proces, inerent evenimentului pe care îl reprezintă construcția verbală, este adesea modificat de actanți și de circumstanțele frazei. De aceea, s-a creat posibilitatea inventarierii tipurilor de procese care substituie aspectului imperfectiv și perfectiv un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autonomie actualizează semnificația atribuită de A. Martinet, potrivit căreia o unitate lingvistică este autonomă dacă are trăsături semantice, morfologice și sintactice independente de context. Aceste trăsături presupun însă o autonomie referențială, conferită de capacitatea unei expresii de a avea semnificație lexicală, cînd își determină prin sine însuși referentul în momentul utilizării. În această perspectivă, se poate constata că multe cuvinte sînt lipsite de autonomie (demonstrativele, anaforicele, deicticele etc.), deoarece sînt dependente de contextul lingvistic pentru a li se putea atribui o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a institui maniere, modele și mijloace pentru alcătuirea discursului. Manifestarea autorității la nivelul limbii populare nu se realizează în mod conștient și programatic în vederea unui scop, dar contactul dintre vorbitorii unor limbi diferite presupune trecerea de elemente (de obicei lexicale) de la o limbă la alta, în condițiile în care una dintre limbi este asociată cu un prestigiu care să-i confere superioritate asupra alteia. Transferul unor astfel de elemente se poate produce și în lipsa contactului dintre vorbitori, atunci cînd prestigiul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că, sub acest aspect, nici o cercetare de pînă acum nu oferă o soluție satisfăcătoare în ceea ce privește această convertire a informațiilor practice și cunoașterii lingvistice (de forma conținuturilor semantice). Acesta este motivul pentru care, deseori, analiza lingvistică a cîmpului semantic al categorizărilor lexicale continuă să prefere punctul de vedere al lexicografiei tradiționale, care prezintă rezultatul sensurilor produse (sub forma semelor sau a trăsăturilor semantice), defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să prefere punctul de vedere al lexicografiei tradiționale, care prezintă rezultatul sensurilor produse (sub forma semelor sau a trăsăturilor semantice), defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund categoriilor lexicale, prin urmare capitalizarea sensului. De aceea, doar prin studiul manifestărilor discursive ale sensurilor capitalizate, deci prin examenul procesului de actualizare praxemică și al reglării sensului, se pot deschide, pe terenul lingvisticii, căi care să permită progresul în acest domeniu. Capitalizarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceea, doar prin studiul manifestărilor discursive ale sensurilor capitalizate, deci prin examenul procesului de actualizare praxemică și al reglării sensului, se pot deschide, pe terenul lingvisticii, căi care să permită progresul în acest domeniu. Capitalizarea în limbă a ansamblului categoriilor lexicale alcătuiește, după unii cercetători, logosfera. V. actualizare, logosferă, program de sens, praxem. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CATAFÓRA. Termenul a fost folosit pentru prima oară de K. Bühler, în 1934. Catafora este o relație complexă ce se stabilește între o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lexicologia a recurs, de aceea, la cîmpurile lingvistice, a căror definire s-a dovedit însă a fi foarte dificilă, din cauza impreciziei termenului și a lipsei unei perspective clare, căci se putea viza fie cîmpul semantic al unui cuvînt, fie cîmpul lexical al unei familii de cuvinte, fie cîmpul lexical al unei realități extralingvistice. Ca atare, în metalimbajul analizei lingvistice, numai sensul etimologic al cuvîntului cîmp clarifică parțial realitățile pentru care este folosit, încît semnificația "spațiu sau domeniu delimitat în interiorul căreia se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a căror definire s-a dovedit însă a fi foarte dificilă, din cauza impreciziei termenului și a lipsei unei perspective clare, căci se putea viza fie cîmpul semantic al unui cuvînt, fie cîmpul lexical al unei familii de cuvinte, fie cîmpul lexical al unei realități extralingvistice. Ca atare, în metalimbajul analizei lingvistice, numai sensul etimologic al cuvîntului cîmp clarifică parțial realitățile pentru care este folosit, încît semnificația "spațiu sau domeniu delimitat în interiorul căreia se constată un fenomen" îl face apt pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]