3,668 matches
-
atașamentului lor față de libertatea individuală, fundament care să nu fie numai local, ci unul potențial universal". Dorința gânditorilor liberali de a fundamenta libertatea individuală într-o manieră universală poate fi recunoscută și în operele teoreticienilor politici din perioada contemporană, deși liberalismul a suportat, între timp, numeroase avataruri. Tradiția filosofico-politică a avansat diverse seturi de argumente în favoarea principiilor acestei ideologii, încât astăzi putem distinge trei principale linii de gândire. Este vorba, mai întâi, despre doctrina drepturilor naturale, teoretizată în manieră clasică de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ele să-și poată revendica dreptul la libertate, la proprietate sau la căutarea fericirii, după cum acestea nu le sunt asigurate nici ca urmare a supunerii față de o ordine legală pozitivă. Supoziția profundă pe care se bazează doctrina drepturilor naturale specifică liberalismului este aceea că există o lege a naturii, lege care se manifestă în starea naturală în care trăiau oamenii înainte de a se organiza politic. De altfel, aceste două sintagme aduc în atenție primele două mari invenții fondatoare ale liberalismului, adică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
specifică liberalismului este aceea că există o lege a naturii, lege care se manifestă în starea naturală în care trăiau oamenii înainte de a se organiza politic. De altfel, aceste două sintagme aduc în atenție primele două mari invenții fondatoare ale liberalismului, adică starea de natură și contractul social. Desigur, ideea legii naturale reprezintă o abstracție, dacă avem în vedere modul în care ea apare în scrierea lui John Locke, Al doilea tratat despre cârmuire: Starea naturală e cârmuită de o lege
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
este această lege, îi învață pe cei care țin cont de ea că, fiind toți egali și independenți, nici unul nu ar trebui să pricinuiască rău altuia, viații, sănătății, libertății și posesiunilor sale". Date fiind drepturile stipulate prin această lege naturală, liberalismul susține, prin reprezentanții săi clasici, dar și prin libertarianismul contemporan, că, nici în urma contractului social al cărui efect este nașterea statului, ele nu pot fi încălcate. Atât statul, cât și orice alt individ, nu au dreptul de a interveni în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
linie de gândire ține de doctrina contractualistă, care se află, de asemenea, într-o relație directă cu cea a drepturilor naturale, având drept concept central contractul social. Așa cum am amintit deja, această idee reprezintă a doua mare invenție fondatoare a liberalismului, pe lângă cea a stării de natură, cărora li se vor adăuga altele două (piața liberă și statul minimal), precum și o distincție fondatoare (cea dintre sfera publică și sfera privată) Toate aceste principii filosofice fac din ideologia politică liberală o sumă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
rezultă din activitatea agenților autonomi". De asemenea, pe linia de argumentare a curentului postliberal se situează și Richard Rorty, gânditor care, în cartea sa, intitulată Contingență, ironie și solidaritate (1998), insistă asupra caracterului contingent al unei comunități liberale, "privând" astfel liberalismul de elementele sale filosofico-istorice, precum și de acele fundamente universale originate în modernitate: "O societate liberală scrie Rorty este aceea ale cărei idealuri pot fi atinse mai degrabă prin persuasiune decât prin forță, prin reformă mai degrabă decât prin revoluție, printr-
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
într-o manieră rezumativă, a curentului neoconservator, constituit în secolul al XX-lea. Pozițiile neoconservatoare pe baza ideilor emise de autori precum Daniel Baell, Nathan Glazer, John Kirkpatrick și Daniel Patrick Moynihan, considerați adesea a fi, în esență, adepți ai liberalismului, dezamăgiți însă de eșecul programelor acestui cu privire la bunăstare (welfare). Conform neoconservatorilor, oamenii sunt definiți de cultura din care fac parte, și de aceea valorile culturale ale orientărilor de stânga sau feministe sunt dezavuate, întrucât se consideră că ar introduce decadența
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
față de ordinea socială modernă, esențialmente polarizată, născută prin acumularea primitivă a capitalurilor. Din această perspectivă, dincolo de evoluțiile sale utopic premarxistă, revoluționar-marxistă, reformist-antimarxistă socialismul apare ca o expresie ideologică emancipatoare a mișcării muncitorești, formă politică de opoziție față de capitalismul antreprenorial și liberalismul clasic, proces de socializare a valorilor lansate lumii moderne de ideile revoluției de la 1789". Născut, deci, ca o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă, că socialiștii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reformist-antimarxistă socialismul apare ca o expresie ideologică emancipatoare a mișcării muncitorești, formă politică de opoziție față de capitalismul antreprenorial și liberalismul clasic, proces de socializare a valorilor lansate lumii moderne de ideile revoluției de la 1789". Născut, deci, ca o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă, că socialiștii repudiază libertatea umană; ei sunt mai ucrând împotriva sensului său negativ, așa cum l-au conceput liberalii, asupra individualismului relevat de acest
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
adevărată "tabără" politico-săirituală. Putem recunoaște , dacă ne orientăm atenția asupra elementelor ideologice ale creștin-democrației, două curente principale 1: a) curentul creștin-democrat, care se identifică, mai ales, cu aspectul pragmatic al politicii, urmărind totuși să se interpună în zona liberă dintre liberalism și socialism, dintre individualismul unuia și colectivismul celuilalt. Este, în principiu, un curent fundamentat pe ideile de "solidaritate, personalism și subsidiaritate, valori creștine construite pe o imagine a comunității organice. Deosebirea dintre creștin-democrație și conservatorismul modern este reprezentată de rezerva
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
gândim la impactul dezastruos pe care l-a avut cel de-al doilea război mondial la scara întregii umanități. Totuși, între formele de manifestare ale fascismului italian și, respectiv, ale nazismului german există o serie de asemănări 23: ura împotriva liberalismului și a comunismului; atitudinea de manipulare a maselor, dominate de către conducător cu ajutorul propagandei; concepția organicistă asupra societății, bază a instaurării colectivismului; recursul la forța militară ca mijloc de a asigura disciplinarea indivizilor și sacrificiul acestora în numele statului total; exacerbarea elementului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Political Parties, New York: Wiley, 1951. EAGLETON, Terry, Ideology: An Introduction, London: Verso, 1991. EULAU, Heinz, ELDERSWELD, Samuel, JANOWITZ, Morris (eds.), Political Behaviour. A Reader, The Free Press of Glencoe, 1956. FRANKEL PAUL, Ellen, MILLER, Fred D., Jr, and PAUL, Jefrrey, Liberalism: Old and New, Cambridge: Cambridge University Press, 2007. FREEDEN, Michael, "Ideology and political theory," în Journal of Political Ideologies, no.11, 2006. FREEDEN, Michael (ed.), The Meaning of Ideology. Cross-Disciplinary Perspectives, London and New York: Routledge, 2007, 111. FRIEDRICH, Carl, Totalitarianism
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Politics & Society, vol. 5, 1975. ȘANDRU, Daniel, Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică, Iași: Editura Institutul European, 2009. ȘANDRU, Daniel, "The ideological foundations of social knowledge", în Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology, vol. 1, nr. 1, 2010. ȘANDRU, Daniel, "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat în Sfera Politicii, nr. 150, 2010. TAYLOR, Charles. Modern Social Imaginaries, Durham and London: Duke University Press, 2004. THOM, Françoise, Sfârșiturile comunismului, Editura Polirom, Iași, 1996. THOMPSON, John B. Studies in the Theory
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
and Politics. Case Studies in the Reationship Between Epistemology and Political Philosophy (Boulder, San Francisco & London: Westview Press, 1989), 2-3. 47 Marcelo Dascal, Ora Gruengard, Knowledge and Politics, 8. 48 Ellen Frankel Paul, Fred D. Miller, Jr, and Jefrrey Paul, Liberalism: Old and New (Cambridge: Cambridge University Press, 2007). 49 Colin Bird, The Myth of Liberal Individualism (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), 180-212. 50 Am dezvoltat această idee, cu privire la ideologia liberală, în studiul "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Fred D. Miller, Jr, and Jefrrey Paul, Liberalism: Old and New (Cambridge: Cambridge University Press, 2007). 49 Colin Bird, The Myth of Liberal Individualism (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), 180-212. 50 Am dezvoltat această idee, cu privire la ideologia liberală, în studiul "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat în Sfera Politicii (nr. 150, 2010), 55-60. 51 Michael Oakeshott, Raționalismul în politică (București: Editura All, 1995), 15, unde gânditorul britanic intenționează să evidențieze că, dacă forma tehnică a cunoașterii pune accentul pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și mai mult. Lizaveta Prokofievna se încrunta, deși nu înțelegea chiar totul. Aglaia, care ședea deoparte, aproape în colț, nu pleca, asculta și tăcea cu încăpățânare. — Dați-mi voie, polemiza cu înflăcărare Evgheni Pavlovici, nu am nimic de zis împotriva liberalismului. Liberalismul nu este un păcat; este componenta necesară a unui întreg, care, fără el, se descompune sau moare; liberalismul are același drept la existență ca și conservatorismul cel mai cuminte; însă eu combat liberalismul rus și repet că îl combat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai mult. Lizaveta Prokofievna se încrunta, deși nu înțelegea chiar totul. Aglaia, care ședea deoparte, aproape în colț, nu pleca, asculta și tăcea cu încăpățânare. — Dați-mi voie, polemiza cu înflăcărare Evgheni Pavlovici, nu am nimic de zis împotriva liberalismului. Liberalismul nu este un păcat; este componenta necesară a unui întreg, care, fără el, se descompune sau moare; liberalismul are același drept la existență ca și conservatorismul cel mai cuminte; însă eu combat liberalismul rus și repet că îl combat numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu pleca, asculta și tăcea cu încăpățânare. — Dați-mi voie, polemiza cu înflăcărare Evgheni Pavlovici, nu am nimic de zis împotriva liberalismului. Liberalismul nu este un păcat; este componenta necesară a unui întreg, care, fără el, se descompune sau moare; liberalismul are același drept la existență ca și conservatorismul cel mai cuminte; însă eu combat liberalismul rus și repet că îl combat numai pentru că liberalul rus nu este liberal rus, ci liberal nerus. Arătați-mi un liberal rus și mă sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu am nimic de zis împotriva liberalismului. Liberalismul nu este un păcat; este componenta necesară a unui întreg, care, fără el, se descompune sau moare; liberalismul are același drept la existență ca și conservatorismul cel mai cuminte; însă eu combat liberalismul rus și repet că îl combat numai pentru că liberalul rus nu este liberal rus, ci liberal nerus. Arătați-mi un liberal rus și mă sărut cu el în fața dumneavoastră. — Numai dacă o să vrea el să te sărute pe dumneata, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am onoarea să mi-o arog și chiar să mi-o atribui numai mie; cel puțin, până acum despre așa ceva nu s-a mai vorbit și nu s-a mai scris nicăieri. În acest argument se exprimă întreaga esență a liberalismului rus de felul celui despre care vă vorbesc. În primul rând, vorbind la modul general, ce este liberalismul, dacă nu o ofensivă (rațională sau eronată - asta-i altă problemă) asupra ordinii de lucruri existentă? Nu-i așa? Ei bine, argumentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
despre așa ceva nu s-a mai vorbit și nu s-a mai scris nicăieri. În acest argument se exprimă întreaga esență a liberalismului rus de felul celui despre care vă vorbesc. În primul rând, vorbind la modul general, ce este liberalismul, dacă nu o ofensivă (rațională sau eronată - asta-i altă problemă) asupra ordinii de lucruri existentă? Nu-i așa? Ei bine, argumentul meu constă tocmai în faptul că liberalismul nu este o ofensivă asupra stărilor existente de lucruri, ci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vă vorbesc. În primul rând, vorbind la modul general, ce este liberalismul, dacă nu o ofensivă (rațională sau eronată - asta-i altă problemă) asupra ordinii de lucruri existentă? Nu-i așa? Ei bine, argumentul meu constă tocmai în faptul că liberalismul nu este o ofensivă asupra stărilor existente de lucruri, ci o ofensivă chiar împotriva esenței lucrurilor noastre, a lucrurilor înseși, nu doar împotriva ordinii, nu împotriva rânduielilor, ci chiar a Rusiei. Liberalul meu a ajuns atât de departe, încât neagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și ghinionistă îi provoacă râsul și aproape că-l entuziasmează. Urăște obiceiurile poporului, istoria rusă, totul. Dacă există pentru el vreo justificare, aceasta nu poate fi decât că nu are ce face și ura sa pentru Rusia o ia drept liberalismul cel mai fecund (o, veți întâlni frecvent la noi câte un liberal aplaudat de toți ceilalți și care, poate, nu-i în realitate decât cel mai neghiob, cel mai obtuz și mai periculos conservator, lucru pe care nici măcar el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
școli fără dascăli și fără elevi tot așa nu poate fi vorba de boieri fără instituția militară aristocratică a boeriei. Cu rațiunea ei de-a fi a trebuit să dispară și instituția și cu totul alții sunt termenii opuși astăzi. Liberalismul de la noi însemnează astăzi domnia prin mase amăgite și reamăgite căci mundus vult decipi ergo decipiatur e parola de guvernământ a roșilor. Lumea vrea să fie {EminescuOpXII 55} amăgită, s-o amăgim dar, [î ]și zic confrații, și au pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se poate fără garanții de știință și integritate și că votul și numai votul concetățenilor nu-l face pe om nici mai cuminte, nici mai onest, nici mai muncitor decum a fost. Iată deosebirea esențială între egalitarismul botezat, fără cuvânt, liberalism și între un sistem conservator care, fără a exclude pe cineva de la viața publică, nu admite totuși înaintarea decât pentru merit și integritate. [6 februarie 1881] REPEDE ARUNCĂTURĂ DE OCHI ASUPRA PROIECTULUI DE BUGET PE ANUL 1881-82 Amicus Plato, sed
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]