3,144 matches
-
delicioasele macaroane văzute și mâncate de tine”. Prima misivă (pe care, preluând caracterizarea călinesciană a memorialului grecesc scris de Al. Rosetti, aș defini-o drept o „telegramă sugrumată de emoție”, lipsită totalmente de vreun artificiu diversionist de natură a masca lirismul despărțirii) datează din 13 noiembrie 1924 și marchează momentul plecării spre Roma. A doua e trimisă din Zagreb, în drum spre destinație. Restul sunt exclusiv... „scrisori romane”. Toate epistolele sunt semnate „Florio”, un nume care (formulez o simplă ipoteză) ne
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
orizontul de așteptare. În loc să se cufunde romantic ,în stele și în nori și-n ceruri nalte", să muzicalizeze simbolist realitatea, acordând-o cu stările interioare, ori s-o epureze modernist de materia ei, până la oasele albe și venele străvezii ale lirismului conceptual, creatorul de-poetizează poezia, îi dezvăluie trucurile și îi spulberă magia. Acum, poemul poate fi narat, tocmai pentru că el a redobândit firescul prozei, al înseși existenței diurne: cu numai ,doi lei", poți să privești prin lunetă luna și să
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
prin descrierea detașată și sinceră a unor scene atroce și a unor trăiri îndeobște mai greu avuabile ca, de exemplu, clipele de lașitate. Mai contribuie la aceasta o precizie a detaliului, relevînd formația militară a autorului, și o undă de lirism în fața naturii, un dar al povestirii și o certă capacitate de a portretiza în cîteva tușe, inclusiv prin limbaj, îndeosebi în cazul ostașilor țărani. Remarcabil este, de pildă, portretul lui „nenea” Iancu Ghermănescu, un personaj deloc schematic, „cazon” într-un
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
ultimul rând, îl vedem manifestat, acest spirit critic, în literatura Adrianei Bittel, chiar dacă este filtrat deseori de emoție și de sentimentul compasiunii umane. Cu dreptate s-a vorbit despre duhul cehovian al prozei sale, care unește empatia cu observația lucidă, lirismul cu notația realistă cât se poate de exactă, incisivă. Nu pot intra acum în amănunte privitoare la opera epică a Adrianei Bittel, dar spiritul critic mi se pare a fi unul din elementele care o structurează. În lungul răstimp de când
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
și femeile erau oripilați. A fost o seară extraordinară. Un exemplu de luptă între piesă și public. În acel moment piesa a învins, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.' Opera lui Pinter e împărțită de unii critici în etape, evoluând de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
și femeile erau oripilați. A fost o seară extraordinară. Un exemplu de luptă între piesă și public. În acel moment piesa a învins, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.' Opera lui Pinter e împărțită de unii critici în etape, evoluând de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
1943) și un altul proiectat, Răsfoind clasicii noștri, ce urma să reproducă cele 43 de prefețe ale celor 50 de broșuri, apărute între 1933-1942, în colecția ,Pagini alese", Seria nouă a Editurii Cartea Românească. Într-o epocă de eflorescență a lirismului nostru, când se confruntau mai viu ca altă dată formulele artistice și punctele de vedere teoretice privind poezia, Ion Pillat, aparținând grupului de la revista ,Gândirea", se află printre cei mai fervenți apărători ai tradiției și clasicismului, al folclorului ca sursă
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
de osificare senilă, altul de excrescență infantilă" (Tradiție și inovație). Poeții tradiționaliști, explică el imediat mai departe, înțeleg să fie moderni la un nivel de artă europeană, prin fructificarea bogatelor resurse naționale, a folclorului și datinelor, și nu printr-un lirism de import. Și dă ca exemplu poezia Peisaj transcendent de Lucian Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
literaturile mai vechi - el fiind redescoperit de fiecare generație cu sensibilitatea și preferințele ei proprii. Astfel, pe vremea lui Alecsandri și chiar Eminescu și Coșbuc, erau prețuite mai cu seamă baladele, ,cântecele bătrânești"; generația lui Iosif și Anghel a reținut lirismul cântecelor și doinelor, pentru ca poeții contemporani (Arghezi, Blaga, Barbu, Maniu, Voiculescu, adăugăm noi, Ion Pillat) să fie vrăjiți de ,elementul tainic și adânc tulburător al descântecelor și bocetelor, de sufletul primitiv și cosmic al creației populare" (Poezia populară, Câteva considerații
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
el) de poezia lui Blaga, de la debut. Ceea ce-i reproșa exegetul "tânărului fiu de preot" era în primul rând faptul că, încă din Poemele luminii, ignorând necesitățile spirituale ale acelei epoci de convulsiuni naționale, poetul ar fi cultivat, în locul unui lirism cu valoare de stimulare, o artă străină spiritului național. în continuare, Soricu se întreba care era cheia acestei poezii străine de spiritul locului. Și tot el răspundea convins, pe un ton peremptoriu: "Cheia e foarte simplă. Ceea ce vedem înaintea noastră
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
dat povestirii românești o altă vârstă”. Vladimir Streinu a elogiat pe cei mai de seamă prozatori sau cel puțin remarcabili, dar a știut să și critice (în sensul de a obiecta) și chiar să respingă. Lui Ionel Teodoreanu îi reproșa lirismul de album (Fundacul Varlaamului), cu oricâte menajamente, maestrului său E. Lovinescu, deficiența analizei psihologice și caracterul livresc din romanele Mite și Bălăuca și chiar multele scene artificiale, “de placaj”. Eros în mănăstire de Damian Stănoiu reprezintă o greșeală grosolană contra
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
București, Eminescu, 1995, p. 364); prea puțină poeticitate și în filarea și avertizarea sa de către Securitatea ceaușistă, "ca urmare a adeziunii sale la programul lui Paul Goma" (Mihai Pelin -Opisul emigrației politice, București, Compania, 2002, p. 220); încă mai puțin lirism în greva foamei pe care autorul o declară în 1978, în semn de protest față de arestarea politică și internarea psihiatrică abuzivă a lui Cezar Mititelu, un fost coleg de la Facultatea de Filosofie (" În ceea ce privește convingerile sale - scria Monciu-Sudinski atunci despre Mititelu
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
creație. Deși în sinea mea, disprețuiesc aceste stupidități și mediocrități, totuși, ceva superficial din temperamentul meu se simte prost cu povara acestei judecăți în spinare. Nuvela va fi scrisă, tot la persoana întîia; trebuie să aibe ceva de poem; un lirism intens, o frază ritmată. Mai tîrziu. Am recitit versuri de Eminescu. Din ce în ce sînt mai sigur că trei sferturi din ele au devenit ilizibile, au căzut. Multe par siropoase. De un sentimentalism, de un sentimentalism! Acum patru sau
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
și an al debutului scriitorul pare să-i aparțină. Nu vom enumera aici, din nou, argumentele care vin în sprijinul acestei afirmații; ne vom mulțumi doar să menționăm împrejurarea că poetul și-a construit opera - în plină frenezie a resurecției lirismului - pe un model preponderent epic, folosind adesea elemente de retorică a romanului (subiecte epice împărțite în capitole, personaje, "evenimente" și decoruri fantomatice). Nu este greu de remarcat că majoritatea textelor sale au ca punct de plecare un pretext narativ, dezvoltându
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
prilejuit, selecțiunile din volumul Lampa lui Diogene se desprind și de poeții (chiar mai cunoscuți) comentați, alcătuind un adevărat manual de estetică '60 ("o campanie pentru lirica românească autentică", precizează autorul într-un Avertisment). Fiecare articol lămurește un aspect al lirismului și-l definește (iar poeziile comentate sunt material exemplificator): vers liber, formulă poetică față de manieră și clișeu, situație poetică, raportarea față de tradiție, inteligența artistică, poezia impersonală, temperamentul liric și inovația, inefabilul, originalitatea, meditația lirică, toate, instrumente obligatorii ale criticii de
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
să-i simți vuietul interior sfîșiind carnea dintre Dumnezeu și sine", p. 54, voce pe care încearcă să o definească în articolul următor, Eminescu și "misiunea" poeziei), a lui Ion Creangă (susține demersul pregnant imaginativ din Amintiri, dar și un "lirism de sorginte mioritică, o stare de grație catharctică și contemplativă", p. 61, și ideea "damnării" naratorului matur: "umorul de care s-a vorbit frecvent este tocmai sensul acestei damnări ce are ca suport ruptura dintre personaj și narator, ruptură pe
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
Cărtărescu et compania", Fețele poeziei, p. 170, (considerat totuși valoros, înțelegem, măcar prin Levantul), îi găsim și pe Ion Bogdan Lefter și Traian T. Coșovei. Mariana Marin se "salvează" de la textualism prin "consistență" (în cazul ei "intertextualitatea nu exclude nici lirismul, nici fiorul tragic", p. 164), poeți optzeciști basarabeni, cînd nu pun în discuție "valabilitatea demersului postmodern", stăpînesc cu toții "știința versului", Ioan Es. Pop are acces "la o secțiune monadică a lumii, formulată în limbajul timpului său" (p. 184), Vasile Baghiu
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
de tineri scriitori. Acum, la trecerea atâtor ani, se poate observa limpede în ce constă acest spor. El poate fi identificat și precizat în trei zone ale inspirației și realizării artistice: un realism al peisajului natural, prezentat ca fundal al lirismului său, ca "stare de spirit" (ca să utilizez o sintagmă devenită clasică), o autohtonizare a tematicii poetice și, nu în ultimul rând ca importanță, o diversificare spectaculoasă de ordin lexical. Voi încerca să explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Dominic Stanca este stăpân pe toate cuvintele limbii sale natale, utilizând cu rafinament expresivitatea lor, de la regionalismele cu circulație restrânsă până la vocabulele care acoperă sfera limbii culte. Nimeni n-a manipulat asemenea lui aria vocabularului românesc de pretutindeni, conferind uneori lirismului său o tentă folclorică. Aceste trei caracteristici esențiale fac din lirismul lui Dominic Stanca o expresie poetică marcată de o pecete extrem de personală, inconfundabilă, care-l distinge de cei trei confrați ai săi. Acesta ni se pare a fi sporul
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
cu rafinament expresivitatea lor, de la regionalismele cu circulație restrânsă până la vocabulele care acoperă sfera limbii culte. Nimeni n-a manipulat asemenea lui aria vocabularului românesc de pretutindeni, conferind uneori lirismului său o tentă folclorică. Aceste trei caracteristici esențiale fac din lirismul lui Dominic Stanca o expresie poetică marcată de o pecete extrem de personală, inconfundabilă, care-l distinge de cei trei confrați ai săi. Acesta ni se pare a fi sporul de modernitate pe care autorul "Vesperalelor" îl implantează în "Cercul literar
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
autoare literatura de joc, de tipul ghicitorii, numărătorii, a rimelor pentru cei mici, cîntecelelor, refrenelor și a poeziei pentru copii, în care își găsesc locul, nuanțate diferit în funcție de spațiul cultural și tradițiile lui literare și artistice, absurdul, fantasticul, nonsensul, umorul, lirismul, fantezia. Teatrul pentru copii, cu partea lui de joc gestual, și periodicele care au copilul drept destinatar, completează tabloul genurilor în care se ilustrează deopotrivă mari scriitori, clasici ai literaturii "generale" și autori "specializați" în această literatură aparte. Ea își
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
acela formal, care determină, pînă la un punct, chiar anumite oscilații stilistice. Expresia seacă, aproape rigidă, din lucrările mai acuzat grafice, își pierde orice relevanță - și chiar orice amintire - în spațiile subtil construite cromatic în care, concomitent cu exprimarea unui lirism spontan, dispar crispările de a spune lucruri cu orice preț importante. Chiar dacă diferită în esență, sculptura se înscrie și ea cam în același scenariu. Diversitatea ei materială și formală arată, ca și în cazul desenului, dacă nu o instabilitate a
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
arme și aparate sofisticate/ parașutat din greșeală în liniile irakiene/ pare speriat, confuz. pe mine mă duce gîndul/ la un înger căzut: da, da, un înger trebuie să fie" (O carte cu paginile albe). Există încă și alte neasemănări între lirismul d-lui Chifu și cel al antecesorilor d-sale din seria '60, cu care are în comun o fandare expresionistă. Acei poeți priveau universul printr-un telescop, pe cînd Gabriel Chifu folosește nu o dată lupa pentru a-i înregistra misterele
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
nedomolite. Blîndul, blajinul Petre Stoica adoptă o hotărîtă poziție împotriva măsluirii valorilor, sfidînd sfidarea lor astfel: „Filosofia din copita măgarului/ melancolia din șoricul porcului/ umanitatea din gușa corbului/ suavitatea din inima parlagiului/ dulceața din cleștele dentistului/ indulgența din valsul focului/ lirismul din acul scorpionului// surîsul și optimismul din fierea mea” (Embleme). Entuziasmul standardizat ori mievreria îl oripilează așijderea: „Versuri patriotice ritmuri de broscuțe subtile/ dialoguri de frișcă roză în fum de țigară violetă// prefer poezia tăcută fîlfîitul foilor de ceapă și
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
fericite însă că pot să-și apese piciorul gros/ pe tîmpla celui gata să-și dea suflarea?/ poeme pentru preotul care scheaună/ lîngă biserica dărîmată de el însuși/ sau poeme dedicate canibalului păros/ care-și clatină bărbăția pe cărțile Universității? Lirism pentru cine? pentru borfașul/ transformat în filosof? Pentru șeful călăilor/ care își primește acasă pensia în plic parfumat?/ În nici un caz lirism pentru burțile care așteaptă la coadă/ cu o hazlie răbdare mioritică// Scriu numai pentru morți - ei sînt singurii
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]