3,184 matches
-
chiar natura lor umană, efectul a ceea ce Adam a adus ca suferință acestei naturi. Oamenii trebuie să‑și dorească să‑L urmeze pe Hristos În crucificarea La originile bolii 21 propriei lor naturi denaturate de păcat, să participe la viața liturgică a Bisericii și să se Împărtășească de Tainele sfinte, precum și să se angajeze În asceză personală, arătându‑și astfel dispoziția pentru a deveni receptivi la slava vindecă‑ rii și la implicarea personală În lucrarea hristologică de restaurare a naturii la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împărțeau moaște la toate bisericile spre a fi zidite În altarele lor. 284 Suferința și creșterea spirituală O altă parte dintre moaște a fost depusă În interiorul bisericilor, antrenând pelerinaje spre locurile unde se aflau, prilej cu care Biserica celebra serviciile liturgice, În timpul cărora se săvârșea Jertfa euharistică și se cântau imnuri. De aceea, s‑a procedat și la transportarea moaștelor din loc În loc, pentru a se Înlesni credincioșilor pioși posibilitatea de a le cinsti după cuviință. Atunci când se reușea să fie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
icoane, nici În lucrările sfințitoare ale Bisericii. Un lucru este greu de contestat fiind chiar apodictic, și anume că, În Întreaga istorie a Bisericii, sfintele moaște sunt o prezență permanentă, ele constituind, alături de sfintele icoane, de slujbele Bisericii, de imnografia liturgică, repere fundamen‑ tale ale credinței noastre. X.7.2. Puterea din trupul sfinților Faptul menținerii osemintelor În stare de nedescompu‑ nere este o arvună a Învierii și a calității distincte pe care o dobândesc aceste trupuri. Înțelegerea acestor probleme 288
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În India, etică era considerat] „sufletul” aspirațiilor spirituale și morale ale poporului, împreun] cu structurile sociale și politice șlefuite de-a lungul timpului. Acesta este un laitmotiv repetat în literatura profund înțeleapt] a acestei culturi, în legende, scrieri epice, texte liturgice, în tratate de drept și politic]. Că orice alt] civilizație important] ale c]rei origini se reg]sesc în Antichitate, se poate presupune, în mod firesc, existența unei variet]ți de sisteme etice în cadrul tradiției indiene. Încercarea de a acoperi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
svănți mari, a înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
un poet afin prin tonalitate cu Ion Barbu, el se face remarcat încă de la publicarea primei cărți, Echinox în odăjdii, pentru concentrarea imagistică și tendința spre ermetism. Dar lirica lui se va apropia, așa cum sugerează chiar titlul, „și de imnurile liturgice, și de rostirea oraculară și ritualică, îmbibată de gravitate și solemnitate sacră” (Eugen Simion). Trăirea filosofică și religioasă începe să se întemeieze în versuri precum cele din Certitudine: „Cu siguranță lumea-i prea mare / Pentru durerea mică din noi, / Pentru
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
păstrează pe alocuri o mare apropiere de cel maghiar, imitând și elementele de versificație: metrul și forma. Este posibil ca V. să fie numai copistul acestei traduceri (realizată, poate, de Ștefan Fogarași), de care Biserica Reformată avea nevoie pentru uzul liturgic. Psaltirea are în primul rând o importanță de ordin lingvistic, textul conservând forme arhaice ale limbii secolului al XVII-lea din Transilvania. Textul ei este, în același timp, o dovadă a preocupărilor transilvănenilor de a da o traducere versificată a
VISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290586_a_291915]
-
de Timp sacru, ca de pildă timpul sărbătorilor (În cea mai mare parte periodice) și, pe de altă parte, Timpul profan, durata temporală obișnuită, În care se Înscriu actele lipsite de semnificație religioasă ș...ț Orice sărbătoare religioasă, orice Timp liturgic Înseamnă reactualizarea unui eveniment sacru care a avut loc Într-un trecut mitic, „la Începutul Începuturilor”. Participarea religioasă la o sărbătoare implică ieșirea din durata temporală „obișnuită” și reintegrarea În Timpul mitic actualizat de acea sărbătoare. Sau, În formularea lui Ernest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sacru. Așadar, dimensiunea religioasă a sărbătorii ar trebui să ocupe locul central În această analiză, pentru că, după cum scria profesorul Doru Radosav În cartea sa dedicată sentimentului religios la români: Sărbătorile și posturile ritmează viața religioasă și devoțiunea colectivă În discursul liturgic anual. Pornind de la aserțiunea că „religia este un cadru de formalități”, viața comunitară creștină este „o succesiune variată și bine dozată de sărbători și ceremonii”, care sunt tot atâtea prilejuri de unire cu divinitatea, delimitând, În cele din urmă, „marea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu mai cunosc răstimpuri de sărbătoare și de reculegere. Afacerile și banii nu se odihnesc niciodată. Să ascultăm deci reacția lui Antim Ivireanul: „semeți și tari de cap”, negustorii și meșteșugarii nici nu se gândesc să mai respecte măcar timpul liturgic și să se supună „dreptății și poruncii besericești”, ci lucrează duminica și Își țin deschise prăvăliile, vând și cumpără de la creștini și de la turci În praznicele cele mari ale Domnului și ale Maicii sale, disprețuiesc zilele de pomenire ale sfinților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt capodoperele spiritualității românești, iar literatura română modernă s-a dezvoltat În prelungirea creației folclorice. O trăsătură esențială a neamului românesc ar fi simpatia față de Cosmos care nu se prezintă ca un sentiment păgânesc, ci ca o formă a spiritului liturgic creștin. Regăsind această liturghie cosmică În folclorul românesc, având În centru misterul Morții salvatoare și al jertfei de sine, Eliade conchide astfel: Mircea Vulcănescu credea (la fel ca marii gânditori români interbelici) că În Înțelepciunea țărănească ar trebui să căutăm
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; După al doilea război mondial apar în România și Ungaria teoriile staliniste despre caracterul “imperialist” al stăpânirii sclavagiste romane; limba slavonă a devenit limbă liturgică în secolul XIII în spațiul românesc. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin al VII- lea Porfirogenetul scrie “Despre administrarea imperiului” B) apare un tratat militar bizantin “Strategikon” C) cronicarul Ioan Kynnamos spune despre
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
din capitală (arh. Gh. Simotta). Este în mod evident un gest politic: catedralele sunt de dimensiuni evident gigantice în raport cu locul amplasării lor și ocupă locuri privilegiate în centrele respectivelor orașe, destinația lor fiind una festivă și simbolică mai degrabă decât liturgică 8. Un al doilea val de arhitectură românească (în care administrația va fi la fel de activă ca și biserica ortodoxă) va urma în orașe secunde ale Transilvaniei și chiar în Secuime în anii treizeci. Acest al doilea val "colonizator" va cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
săvîrșirea ritualurilor În biserică, cîntarea corală În Îmbinarea elementelor ei laice cu cele religioase. Toate aceste aspecte au fost legate de studierea procesului istoric de dezvoltare a genealogiei ucrainene, de afirmare a creștinismului, a ortodoxiei, de formare și dezvoltare a liturgicii naționale a sărbtorilor creștine În Bucovina. În mod firesc, sarcinile pe care autorul și le propune sînt deosebit de complexe: a analiza tradițiile, datinile și obiceiurile În liturgica ucraineană, În cea slavonă În general, a sărbătorilor creștine; a cerceta tradițiile, datinile
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
spirituală pentru care a fost înălțată, dar plinește și frumusețea peisajului. 9. BISERICA MĂNĂSTIRII BUCIUM La extremitatea de sud-est a orașului Iași, dincolo de bisericile de la Socola și de biserica Pogărârea Sfântului Duh de la Bucium, la ferma viticolă care pregătește vin liturgic, există din anul 1863 un schit, care a funcționat ca metoh al schitului românesc "Prodromul" de la muntele Athos. El a fost întemeiat de către ieromonahii Nifon și Nectaris. Pe plafonul de la intrarea în biserică se află o frumoasă pictură reprezentând-o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
al XX lea, locașul a fost extins spre nord, adăug�ndu i se o încăpere cu acces, at�t din exterior, c�t și din naos. Această încăpere servește drept cameră mortuară. 70 În biserică se oficiază cu regularitate slujbele liturgice de duminică și la sărbătorile de peste an, dar nu este biserică parohială. Cimitirul Eternitatea, ca nicicare altul, adăpostește pe veci, mormintele unor mari personalități ale neamului rom�nesc, a căror memorie o cinstim, chiar numai vizit�nd cu pioșenie această
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aflate aici, deosebim: două Evanghelii tipărite în veacul trecut la Neamț și la Buda. Sunt ferecate în argint și catifea cu argint, apoi icoanele împărătești, strana maicii Domnului, icoana Sf. Varvara și Haralambie și altele, precum și o serie de cărți liturgice vechi, legate în piele. Poate că e bine să adăugăm că, în decursul vremurilor, Biserica Nicoriță a însemnat pentru mahalaua Tătărașilor și pentru Iași un sprijin și în activitatea culturală. Din anul 1868 a găzduit multă vreme într-un local
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
alăturându‑se și artele aplicate (miniatură, orfevrărie). Domeniul artei universale cuprinde desigur și arta de inspirație și factură religioasă, în cadrul căreia își află locul arta creștină, arta care îngemănează arhitectura și iconografia în constituirea spațiului eclezial, în acord cu funcționalitatea liturgică și simbolismul religios consacrate de tradiție. Se constituie astfel arta eclezială prin excelență, ale cărei opere sunt investite cu calitatea de obiect de cult, având un statut aparte și care recere o apreciere de ordin diferit a celorlalte opere de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
imagini pentru a transmite mesajele sale spre binele creaturilor sale. Rolul imaginilor este de a înălța mintea omului spre cele veșnice și nepieritoare pentru a înlesni o transcendență menită să ne conducă spre divin, motiv pentru care imaginea este esențialmente liturgică. 3.1. Cum trebuie înțeleasă imaginea în lumina învățăturii biblice? Pentru a evita idolatria în venerarea imaginilor, sfântul Ioan Damas chinul spunea: Nu mă închin materiei, ci Creatorului materiei! Pentru noi întreba‑ rea care se naște este: cum privim imaginea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de azi trebuie să intre în mod real în uni‑ versul religios și liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de nedespărțit și de neînvins. Observăm că în arta icoanei culorile codificate (auriul, roșul, galbenul, albastrul etc.) nu seamănă cu nici un lucru presupus în mod intrinsec colorat. Aparența lor se manifestă într‑un câmp pur semiotic (în acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de vizibil, invizibilul ireductibil pe care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca membri ai trupului bisericii, iar unul dintre aspectele funcției litur‑ gice a icoanei este tocmai de a face această realitate, vizibilă. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a face această realitate, vizibilă. În rugăciune, Biserica își actualizează și își comunică deplinătatea catolică și funcționează sacramental. Dacă rugăciunea este respirația trupului mistic, atunci rugăciunea este suflul acestuia. Rugăciunea trebuie recunoscută și ca principalul criteriu funcțional al oricărei arte liturgice fie că este vorba de pictură, arhitectură, muzică, fie că este vorba de cuvintele poemelor sau chiar de mișcările și gesturile trupului. Toate acestea ne conduc spre o a doua concluzie, probabil cea mai impor‑ tantă: în icoană - prin funcția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
De fapt, sacrul și profanul constituie două modalități existențiale asumate de către om de‑a lun‑ gul istoriei. Ca și spațiul, există și un timp sacru care este prin însăși natura lui reversibi, manifestat prin intermediul riturilor. Orice sărbătoare religioasă, orice timp liturgic, susține Mircea Eliade constă în reactualizarea unui eveniment sacru ce a avut loc într‑un trecut mitic «la început» astfel, timpul sacru se poate repeta, este o durată reversibilă căci durata temporală a timpului profan poate fi oprită periodic prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cântarea noastră. Sfântul Grigore cel Mare puțin timp mai târziu pune - prin redactarea acelui Antiphonarium - premisa pentru dezvoltarea organică a muzicii sacre. Cântul grego‑ rian va deveni de‑a lungul secolelor expresia melodică tipică a credinței bise‑ ricii în timpul celebrării liturgice a misterelor sfinte. În felul acesta frumosul se îmbina cu adevărul pentru ca și pe căile artei sufletele să fie conduse de la sensibil la veșnic. În perioada care a urmat, arta creștină a luat amploare deosebită prin arta icoanelor; tocmai de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]