2,404 matches
-
Prohin, Chișinău, 1986; Ecouri. Studioul „Ileana-film”, Chișinău, 1988; Noli me tangere, Chișinău, 1990; Târziu și rece, Chișinău, 2003. Traduceri: Pille Tacari, Șivasancara. Două măsuri de orez, Chișinău, 1981; I.D. Dmitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Refuzul livrescului, „Tinerimea Moldovei”, 1981, 24 mai; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 199-209; Timoftei Melnic, Valențe etico-psihologice ale personajelor, „Nistru”, 1985, 9; Ghenadie Nicu, Un roman de actualitate, „Nistru”, 1989, 8; Nicolae Popa, Sânge și marșuri, „Sfatul Țării”, 1992, 18-20; Nicolae
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
1987), Fratele grâu (1990), Miazăzi-Miazănoapte (1996), Memorie de rezervă (2000), Eterul și eternul (2003), într-o alternare a genurilor abordate ce creează impresia unui întreg programatic. Dacă în poezie V. este un livresc sau, mai corect spus, „un poet al livrescului” (Laurențiu Ulici), în schimb notele de călătorie (Miazăzi-Miazănoapte) sunt adevărate „memoriale de sentimente”. Afiliat de unii critici liricii ardelene, în descendența lui Lucian Blaga sau a lui Radu Stanca, catalogat de alții drept un „tradiționalist emancipat” (Marin Mincu), V. este
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
577; Ioana Diaconescu, Sub semnul crinului, R, 1977, 1; Constantin Dumitrache, Cântecul trecerii, „Scânteia tineretului”, 1977, 8 601; Dan Mutașcu, Colaborând cu cititorul, RMB, 1977, 10 049; Radu Călin Cristea, „Sâmbătă seara unui deceniu”, CNT, 1979, 4; Nicolae Turtureanu, Poezie livrescă și sentimentală, CRC, 1979, 35; Tia Șerbănescu, „Alergând”, RMB, 1983, 2 150; Horia Bădescu, „Alergând”, ST, 1984, 3; Costin Tuchilă, „Alergând”, LCF, 1984, 41; Valentin Tașcu, „Alergând”, ST, 1985, 4; Laurențiu Ulici, „Pasul licornei”, RL, 1986, 31; Ulici, Lit. rom
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
reîntoarcerea pe jumătate, București, 1998; Eclipsa, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1999; Studiu de bărbat, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Roșioru, Etajele realității, TMS, 1998, 6; Dan Silviu Boerescu, Fratele sardele, ultimul nouăzecist, CNT, 1999, 6; Aura Christi, Ospiciul livresc, CC, 1999, 1-3; Oana Fotache, În grădina (muzeului) literaturii, LCF, 1999, 23; Marin Mincu, Un douămiist întârziat, CNT, 1999, 47; Adrian Alui Gheorghe, Poezia de după eclipsă, CL, 1999, 11; Nicoleta Ghinea, Un alt fel de morală, RL, 2000, 2; Cistelecan
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
au scris până În ziua de azi? Câte istorii, poeme și imnuri, câte volume de studii sau culegeri de documente au abordat acest subiect inepuizabil? Dacă le-am aduna pe toate Într-o bibliotecă alexandrină, rezultatul ar fi o fabuloasă utopie livrescă, de genul celor imaginate de Borges: un imens Leviathan de hârtie care, nu mă Îndoiesc, și-ar devora cititorii prinși În mrejele sale nesățioase, Împletite din vise și din cuvinte. Titlurile care fac trimitere la această materie dezvăluie sau ascund
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
A mai prins totuși o bătrânețe liniștită, timp În care a avut răgazul să-i transmită nepotului său ceva din moștenirea lui transilvană. Despărțirea de naționalism După cum scriam Însă la Începutul acestui Argument, nici identitatea mea, și nici reflexul ei livresc, cartea de față, nu au ca temeiuri doar tradiția și istoria, așa cum ne-ar putea lăsa să Înțelegem cronica de familie schițată mai sus. Opțiunile mele personale, ideologice și intelectuale (care au evoluat de-a lungul anilor și a căror
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cărții. Rezultatul este o structură tipic „postmodernă”, polifonică, fragmentară, acordată În registre stilistice diferite, dar care ambiționează să ilustreze un libret coerent: cum mi-am construit Transilvania mea personală, În relație cu nenumăratele Transilvanii ale altora. Este povestea unei experiențe livrești, dar și a unei aventuri existențiale, este carte și viață, În același timp. Materia cărții este organizată În șase capitole. Primul oferă o introducere metodologică, dispusă Însă pe două niveluri: opinii critice și judecăți subiective cu privire la scrisul istoric românesc; un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alte mărturii, lipsite de intenționalitate sau de calități literare: consemnări de natură documentară și descriptivă, relatări cu profil de anchetă sau de raport oficial, notații adeseori prolixe În care se amestecă observația personală, relatările informatorilor locali, datele statistice sau documentația livrescă, având ca scop Întocmirea unui raport diplomatic, a unei lucrări științifice sau, pur și simplu, consemnarea unei experiențe trăite Într-o lume străină. Se remarcă, de multe ori, tendința istoricilor de a folosi aceste surse fie pentru valoarea lor documentară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Atenția se concentrează asupra feței, Într-o erotică a privirii În care ochii condensează Întregul farmec feminin: Ochii negri-s, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare. (Cu rezerva că rima În enjambement și topica primei propoziții trădează influența livrescă asupra acestor versuri populare, publicate la 1838). De obicei, gura nu e senzuală, ci e „mică” și desenată În linii delicate, cu „buzele subțirele”; epiderma e, bineînțeles, albă, dar obrajii trebuie să fie Întotdeauna Îmbujorați, În contrast, ceea ce semnifică emoția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel, conform respectivei relatări, ardelencele Își vor atinge scopul urmărit prin această primire fastuoasă, În care aluziile livrești la antichitatea romană Își găsesc, de asemenea, un loc privilegiat În cadrul aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de preț trăsături implicate În prezența sărbătorească și decorativă a româncelor, deoarece el conștientizează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
carte Întreagă, În 1842, și care, cu cât sunt mai ciudate, cu atât sunt și mai populare, cum sunt la noi poeziile lui Vörösmarty. Sunt rezumate două asemenea povestiri, probabil foarte deformate, În care inspirația populară este amestecată cu ecourile livrești, ceea ce Îngreunează identificarea lor. Gustul literar al lui Ürmösy este semnificativ pentru plasarea sa abia la jumătatea drumului dintre iluminism și romantism (cel mult cu o mentalitate preromantică, În pofida activității sale de folclorist de mai târziu), deoarece interesul pentru creația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai târziu), deoarece interesul pentru creația populară, existent, fără Îndoială, este Însoțit de o reținere evidentă față de valoarea ei artistică. Interesante sunt și observațiile cu caracter etnografic, călătorul maghiar rezumând câteva tradiții orale. Una dintre ele, rezultat al unor contaminări livrești evidente, afirmă că la pătrunderea hunilor dinspre răsărit, Attila i-a Înfrânt pe români și i-a alipit oștirii sale, după care aceștia s-au Împrăștiat În trei direcții, corespunzând celor trei provincii istorice, În timp ce Attila și-a ales loc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ofuscată la adresa micului sacrilegiu antinațional comis de naivul său predecesor romantic. Un alt jurnalist, care semnează „Békásy”, autor al unor Peisaje ardelene publicate În anul 1848, simte și el nevoia, la fel ca Nagy Ferenc XE "Ferenc" , să Îmbine referința livrescă de sorginte clasicistă cu observația spontană, ca modalitate de punere În pagină a Întâlnirii sale cu româncele. El mărturisește În fața cititorilor aceeași experiență fascinantă a „privirii”, care are darul să fixeze În memoria călătorului imaginea puternică a farmecului feminin românesc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se adaugă informațiile pe care le-a putut culege și corobora prin intermediul tovarășilor săi de captivitate, cunoscători bine informați și sensibilizați ai evenimentelor dramatice pe care tocmai le trăiseră și care le schimbaseră destinul. În al treilea rând, vin informațiile livrești și publicistice, documentare, care dau manuscrisului aspectul hibrid, de combinație Între o carte erudită de istorie și o culegere de amintiri subiective, aspect pe care Îl au numeroase lucrări similare ale vremii. Szilágyi XE "Szilágyi" Sándor XE "Sándor" și Kőváry
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văzute potrivit acestei grile preexistente, selectând doar elementele ce rezonează cu orizontul său cultural. Mai mult chiar, cele observate de visu, la Roma, i se par uneori insuficiente În raport cu orizontul propriu de așteptare, și atunci le completează copios cu referințe livrești. Laurian reconstruiește astfel Italia după tiparele gândirii sale, refuzând (la Roma cel puțin) imaginea contemporană. Explicația acestei perspective stă În opțiunea sa deliberată pentru valorile antice. În călătoriile lor din această vreme, ardelenii se văd Încă nevoiți, cu rare excepții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și de la sine frumoasa Italie, ca grecii Grecia”. Imaginea se desprinde, mai Întâi, din formulările verbale prin care este definită Italia, potrivit acestei perspective. Printre mărcile sale distinctive, se observă tocmai aplicarea epitetului „clasic”, precum și infuzia de aluzii mitologice și livrești În caracterizarea realităților italice. Ele aparțin, exclusiv, intelectualilor cu orizont larg, refuzându-se intelectualului de nivel mediu, care se mulțumește cu imaginea Italiei strămoșești. Aceasta din urmă se difuzează larg În societatea ardeleană, Încă de pe băncile școlilor, stabilindu-și limita
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se constată că hotărâtoare sunt asemănările dintre cele două imagini, deosebirile fiind doar de nuanță. Dar dacă este adevărat că profilul de ansamblu al Organului luminării diferă mult de cel al Gazetei, așa cum se apreciază În bibliografia problemei (prin caracterul livresc, viziunea provincială și orientarea confesională), atunci reflectarea atât de asemănătoare a actualităților irlandeze nu poate fi explicată decât prin existența unui model irlandez bine conturat la nivelul societății românești, a unui interes centrat Într-o pondere similară pe aceleași probleme
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
efectiv, Între opera lui Franklin și cultura românească din Transilvania. Fragmentele asupra cărora s-au oprit traducătorii și publiciștii ardeleni sunt selectate din rândul scrierilor moralizatoare, didactice, oferindu-ne câteva mostre semnificative pentru orizontul de așteptare, pentru gusturile și sensibilitățile livrești Împărtășite de Îndrumătorii de opinie, ca și de publicul din Transilvania epocii respective. Întâlnim texte cu caracter literar, care ascund Însă sub acest Înveliș o limpede Învățătură morală, așa cum e cazul schiței „Trâmbița” („The Whistle”), publicată În Foaie pentru minte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., pp. 87-128. Ibidem, pp. 96-99. Și astăzi (În 2005!) tradiția mai este Încă vie În zonă, după cum am constatat povestind cu localnicii din satele de sub cetate (Rănușa, jud. Arad, 1990-2005). Nu este exclusă Însă nici realimentarea tradiției, din surse livrești de genul nuvelei lui Jókai. Ibidem, pp. 129-136 și 274 (cu bibliografie despre Nopcea). La 1848, Nopcea era acuzat vehement, atât de români, de exemplu de Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În Istoria românilor din Dacia Superioară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la ursire. Exista credința că părinții pot auzi și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea În camera alăturată; rolul părinților a fost Însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii În etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea În șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și legende populare), după care s-a răspândit În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut slujitoarelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
adjectiv sunt aproape inexistente în materialul analizat. Singura construcție de acest tip întâlnită în corpusul consultat este: Cum Sfântul Apostol Pavel spune câteva elemente din vestea cea bună. Conform contextelor de pe internet, se observă că structurile de acest tip sunt livrești și apar mai ales în texte ce imită sau redau limbajul religios: Nimeni nu știa ce nume avea bărbatul cel străin, iar duhul cel necurat a arătat numele lui, strigînd că de Isac este prigonit (paginiortodoxe.tripod.com). Sfântul Apostol
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
DNA urma să se ocupe de cazurile de mare corupție, având posibilitatea să cerceteze inclusiv parlamentari. (22, 15-21.II.2006) Analiza relevă dimensiunea arhetipală a Gulagului istoric. Că o astfel de dimensiune este conștientizată inclusiv de victime o dovedesc comparațiile livrești, mitologice, biblice sau literare care se regăsesc în numeroase mărturii. (OC, 2-8.II.2006) Toți au fost de acord să lucreze inclusiv sâmbăta. (TVR 1, 24.III.2001) Definirea termenului de poliție politică [...] este în noul act normativ mai clară
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
3. FUNCȚIONAREA TIPARULUI (DET) N1 de N2 ÎN ROMÂNA ACTUALĂ Am urmărit în presă, pe site-uri și pe forumuri sub ce forme și cu ce valori apare utilizat tiparul sintactic studiat. Am pornit de la observația că există o componentă livrescă a realizărilor construcției, actualizată mai ales în literatură și în limba standard, și o componentă familiar-argotică, foarte expresivă, prezentă în limbajul cotidian, în presă și pe internet, uneori strict dependentă de datele "de ultimă oră" ale contextului cultural, politic și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
textului. Faptul că romanele lui Țoiu, Buzura și Bălăiță au trebuit să treacă de furcile caudine ale cenzurii comuniste nu este fără legătură cu preferința acordată de scriitori pentru descrierea unor opere de artă care să filtreze semnificația textului. Scriitura livrescă, rafinată și plină de aluzii intertextuale este, de altfel, o trăsătură caracteristică a scriitorilor discutați în această lucrare. Textualismul, adaptarea poeticii Noului roman francez sau a Postmodernismului la contextul românesc au condus la apariția un stil rafinat și elegant, în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]