2,384 matches
-
i-a fost permis să devină Dumnezeu, să ia locul sfinților din scrierile biblice sau din cultura bisericească. El este cetățeanul anonim (comunist) din Cetatea Soarelui a lui Tommaso Campanela (1588-1639), unde forța dumnezeiască din Ceruri, de reglementare a rânduielilor lumești, a relațiilor cu natura și semenii, a fost înmânată pe Pământ statului național, reprezentanților acestuia. A fost soluția prin care teoria marxistă a desăvârșit ideea unei mai vechi utopii, a împăcării ordinii bisericești a credinței creștine cu statul național modern
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
numește abați laici care încasează veniturile mănăstirilor fără să le garanteze funcția spirituală. Dar, ceea ce suveranul așteaptă mai ales de la episcopii și de la abații săi este ajutorul lor politic, moral și intelectual, împărțirea timpului lor între funcțiile spirituale și cele lumești, punerea în serviciul prințului a competențelor celor mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se explică Renașterea carolingiană, care este înainte de toate o reformă a învățămîntului menită să ridice nivelul moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se lasă situați, confirmați, modelați de ordinea și de ordinele societății. Iată sursa autorității lor de vîrf asupra comunității, o autoritate percepută într-o oarecare măsură ca trans lumească, fiindcă nu derivă de la nici o instanță instituțională, laică sau religioasă. în societățile liberale moderne, itinerantul sau anahoretul nu mai are relieful din trecut. El poate fi admirat sau considerat bizar, dar nu mai e un personaj exemplar pentru comunitate. Societățile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stăpînă. Comentînd teoria relației dintre Biserică și Imperiu formulată în anul 500 de papa Gelasius, Louis Dumont o caracterizează printr-o fericită expresie. Autoritatea spirituală și puterea temporală se află într-o complementaritate ierarhică : Biserica este în imperiu pentru afacerile lumești, imperiul este în Biserică pentru lucrurile divine. Nu delimitarea pe orizontală a două teritorii sau a două funcții sociale se proclamă aici, ci două orientări ale întregii societăți, aflate într-o relație ierarhică. Orientarea spre transcendent a societății înglobate în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau Kant424. La întrebarea ce sistem modal exprimă cel mai adecvat filosofia sa, Hartshorne afirma că sistemul său modal este apropiat sistemului S4 propus de Lewis, dar in anumite contexte sistemul S5 apare in schemă. Discursul lui Hartshorne despre stările lumești si despre posibilități arată că nu tot ceea ce noi numim posibilitate este accesibil din oricare altă posibilitate, așa cum se întâmplă în semantica lui Kripke pentru sistemul S5. Faptul că S5 apare uneori în schema, îl ajută să acopere afirmația că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prag. - Cine vrea să nu-i crape cumva buzele, trebuie să pupe oala cu unt, luni dimineață, în săptămâna mare. Obrajii. Rotunzi - ins molatic, inocent, care trece greu la fapte concrete; Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu adâncituri - om supărăcios, trist, bolnăvicios; Netezi - ins fără simțul responsabilității, fară griji, uneori o nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prag. - Cine vrea să nu-i crape cumva buzele, trebuie să pupe oala cu unt, luni dimineață, în săptămâna mare. Obrajii. Rotunzi - ins molatic, inocent, care trece greu la fapte concrete; Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu adâncituri - om supărăcios, trist, bolnăvicios; Netezi - ins fără simțul responsabilității, fară griji, uneori o nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu" - Matei, 22, 21), discursul marelui dregător bizantin constituie o răstălmăcire machiavelică a spiritului evanghelic. Iisus afirmase doar că un creștin trebuie să se supună în problemele "lumești" puterilor "lumești", nu și că acele puteri ar fi îndreptățite să întrebuințeze "sabia", "aurul", "veninul" și "viclenia". În orice caz, afirmația lui Stavrikie ne oferă acces la unul dintre cele mai importante câmpuri de referință ale romanului (v. infra, 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu" - Matei, 22, 21), discursul marelui dregător bizantin constituie o răstălmăcire machiavelică a spiritului evanghelic. Iisus afirmase doar că un creștin trebuie să se supună în problemele "lumești" puterilor "lumești", nu și că acele puteri ar fi îndreptățite să întrebuințeze "sabia", "aurul", "veninul" și "viclenia". În orice caz, afirmația lui Stavrikie ne oferă acces la unul dintre cele mai importante câmpuri de referință ale romanului (v. infra, 3.2.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unei atrofieri maligne a conștiinței și a simțului moral 424. 3.2.2. O antiteză similară se înregistrează și între câmpurile ETHOS și POLIS, care vizează, după cum am arătat, raportul dintre "teorie" și "practică". Dacă pentru Filaret, de exemplu, fapta lumească trebuie să urmeze întocmai învățătura creștină, pentru Stavrikie, unul dintre reprezentanții de frunte ai ordinii lumești, cele două planuri ar fi complet separate. Răul suprem nu constă, însă, în faptul că exponenții POLIS-ului proclamă disjuncția între numenal și fenomenal
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se înregistrează și între câmpurile ETHOS și POLIS, care vizează, după cum am arătat, raportul dintre "teorie" și "practică". Dacă pentru Filaret, de exemplu, fapta lumească trebuie să urmeze întocmai învățătura creștină, pentru Stavrikie, unul dintre reprezentanții de frunte ai ordinii lumești, cele două planuri ar fi complet separate. Răul suprem nu constă, însă, în faptul că exponenții POLIS-ului proclamă disjuncția între numenal și fenomenal, ci în faptul că ei pretind că această separație ar fi una prescrisă de către chiar "legea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al monahilor indică, de fapt, "filozofia" eretică ce străbate câmpului referențial DOGMA (confirmată de metafora conceptuală subiacentă PĂCATUL E BUN). Ipoteza că Fecioara Maria ar fi putut proceda vreodată asemenea Irinei e, în esență, o eroare provenită din proiecția "legilor" lumești asupra ordinii divine. Cu alte cuvinte, în loc să încerce, precum exponenții câmpului EPISTEME, să facă din lumea terestră un analogon al lumii divine, reprezentanții religiei instituționalizate creează un Dumnezeu "după chipul și asemănarea lor", care poate să justifice, în ultimă instanță
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
încercând să schimbe ordinea transcendentă a lumii - Maria îi fusese hărăzită lui Constantin chiar de către Fecioara Maria -, Breb comite o triplă impietate, care îl determină să traverseze succesiv toate câmpurile referențiale din sfera RĂULUI. Mai întâi, încercând să salveze ființa "lumească" a Mariei, Kesarion Breb se comportă asemenea unui BROTÓS, chiar dacă pasiunea lui nu se reduce la instinct. În al doilea rând, dacul acționează în concordanță cu "filozofia" POLIS-ului atunci când îi dezvăluie împărătesei Irina complotul pus la cale de către fiul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
primei Afrodite, iar cea de-a doua fiind născută din Jupiter reprezintă sufletul lumii. Unitatea lumii prin eros se realizează în întregul univers cuprinzând toate aspectele sale, pornind de la latura divină, și terminând cu cea de la nivelul materiei datorată componentei lumești și a celei de-a doua Afrodita. Descrierile astrologice, ca și omologiile sus-jos, realizate de Ficino sunt în conformitate cu tradițiile vremii: Oricum vor fi stând lucrurile, doctrina omologiilor între "sus" și "jos", între macro- și microcosmos, nu reprezintă nici o noutate. Nici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie să renunțăm la vălurile ce acoperă adevărul, văluri fabricate de propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să renunțe la ceea ce ține de lumesc pentru a putea descoperi știința adevărată. Ceea ce îl separă pe Bacon de Renaștere este fuga după realitate, după sensibil și nu caută adevărul la nivelul ideii, al rațiunii pure. Căutarea realului în zona sensibilului va deveni un laitmotiv al întregii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care să pledeze pentru admiterea unui vicariat prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și patriarhie patriarhul ar fi trebuit să lipsească de la îndatoririle sale bisericești paisprezece ani -, pe de altă parte, locotenența patriarhală sporea haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este serios argumentată de Nae Ionescu, prin recursul la canoanele Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul 6 apostolic, Canonul 81 apostolic și Canonul 11 al Sinodului local de la Constantinopol din 861 care stipulează consecința scoaterii din cler pentru această abatere flagrantă 3. Articolele filosofului au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a pravoslaviei. Patriarhul-regent reprezintă, în primul rând, o imposibilitate constituțională pentru că nu poate evita amestecul puterilor, iar, în al doilea rând, o imposibilitate canonică, pentru că dreptul eclezial interzice categoric, sub sancțiunea depunerii, oricărei persoane bisericești preluarea și exercitarea unor funcțiuni lumești. Referindu-se la proiectul de lege cu privire la exercitarea atribuțiilor și funcțiilor administrative și judecătorești ale Patriarhului pe durata exercitării mandatului de regent, Nae Ionescu recapitulează argumentele de ordin juridic și canonic, demonstrând astfel nevalabilitatea punctului de vedere adoptat în lege6
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
României era depus. Înainte, dar și după crearea acestei legi, situația legală rămânea neschimbată: în plan civil, "patriarhul este în același timp funcționar al statului și deținător al prerogativelor regale", iar în plan religios, "Î.P.S. exercita funcțiuni religioase și lumești". În aceste condiții întrebarea lui Nae Ionescu: Mai avem patriarh? rămâne una legitimă. Replicile din partea oamenilor Bisericii nu întârzie să apară ca urmare a luării tranșante de poziție a lui Nae Ionescu. Dacă ierarhia își manifestă grija pentru păstrarea neîntinată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dovedește o dată în plus, pe baza canoanelor, absurditatea situației, întrucât suspendarea temporară a unui patriarh este o inovație surprinzătoare, neîngăduită de spiritul Bisericii și de canoane. Alegerea unei fețe bisericești pentru îndeplinirea anumitor funcții ecleziastice nu este numai o operație lumească, ci ea include și un element de natură mistică. Suspendarea din funcție cu voia însăși a celui suspendat este, din punct de vedere canonic, o aberație, condamnată în chip expres de Canonul 27 apostolic (cf. Pidalion, p. 21) și contravenind
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera seculară. Nae Ionescu reușește să explice diferența fundamentală care se stabilește între autonomia bisericească și acțiunea politică 5. Puterea politică sau corpul politic nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sub autoritatea Bisericii. Reforma învățământului religios a fost concepută de Nae Ionescu pentru toate treptele de învățământ. Un rol major în revigorarea învățământului teologic îl constituia apariția școlilor confesionale, adevărate focare de energii creatoare, morale și de disciplină spirituală și lumească. Apreciind inestimabilele servicii pe care școala confesională, de orice rit, le-a făcut cauzei naționale de peste munți, Nae Ionescu demontează toate prejudecățile, stereotipiile care circulau pe seama acestui tip de școală 6. Propunerea lui Nae Ionescu din 1926, prin proiectul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin Ortodoxie rolul lui Israel 7. Viața interioară a creștinismului ortodox nu se condiționează prin simplele lui conexiuni sociale, ci ființează prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. Întrucât am stabilit că idealul vieții religioase în Răsărit este ascetismul, de aici decurg câteva consecințe importante: ca o corporație organizată, asceții nu au un rost public în viața socială răsăriteană pentru simplul motiv că stă în însăși natura ascetului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
motiv că stă în însăși natura ascetului să nu se poată organiza lumește. În Ortodoxie, Biserica nu este una și nedespărțită ca în catolicism. Aceasta din urmă însemnând tocmai Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, nu se poate subordona nici unei puteri lumești, ci, dimpotrivă, stă în esența sa să-și păstreze absolută independența față de orice putere a statului. Dimpotrivă, Ortodoxia e nevoită să se reconcilieze cu deosebitele așezări lumești în interiorul cărora ea își continuă activitatea de iluminare spirituală. Și anume în așa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]