4,609 matches
-
de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921, 3; Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921, 3; Scarlat Struțeanu, „Ferestre luminate”, „Viitorul”, 1921, 9 octombrie; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Ferestre luminate”, RP, 1921, 1 101; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1971, 375-380; Al. Bogdan, Poezia feminină, LUT, 1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; G.
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
a Craioveștilorŭ, carii și Băsărăbești să chiamă...”), își declară participarea, într-o pisanie fixată pe peretele clopotniței („multe au înfrumusețat și den nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu, își evocă demnitatea (nu doar socială) - „luminata do(a)mnă preînălțat soțul său, Io Costandin Băsărabŭ Voevod” - și declară a urma pilda aceluia (ctitor al mănăstirii): „și precum soțul și domnul ei, biserica cea mare, în cinstea marilor împărați și sfinți Constandin și Elena, den temelie o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la al optulea anŭ alŭ domniii lor...”) sunt prezenți și în tablourile voative: „Bunul și creștinul Ioan Costandin Băsărabŭ voevod i g(o)sp(o)žda ego Mariia; Ioanŭ Antonie voevod; jupan Neagul post[elnic], slivn Antonie Voevod și tată luminatei do(a)mnei Maria”70. între responsabilitățile ce le reveneau văduvelor (care erau datoare - notează Simion Florea Marina, consemnând un obicei popular - să-și jelească bărbatŭ vreme îndelungată, să se abțină de la participarea la divertismente și să-i facă pomeni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care biserică am săvârșit-o noi cu cheltuiala noastră și n-am apucat să plătim acele cheltuieli. Ca să aibă a plăti acelea ca să fie pomana noastră deplin. Așijderea, sfânta biserică Uspeniea Preceste den târg din Iași, care iaste închinată la luminatul și sfântul mormânt a lui Hristos, și acea sfântă biserică este nesăvârșită, deci să aibă acești boeri a săvârși și acolo dintr-acești bani, cu cât vor socoti ca să va săvârși. Așijderea, biserica lui sf. Ioan Cârstitelis, iar în târg
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dormitare și răpaos tâmplelor méle, până nu voi afla loc D[o]mnului și sălaș D(u)mn(e)zeului lui Iacovț, jurându-să, cânta și zicea marele proroc și împărat D(a)v(i)dŭ. Aceasta, dară și în mintea luminatului și înălțatului, Ioan Constantin Basarab voevod, domnŭ, și oblăduitor țării Românești, încă den tineréțele sale, hotărât avândŭ, n-au dat odihnă mădularilor sale, nici răpaos gândurilorŭ sale, până n-au aflat aicea loc D(o)mnului, unde această frumoasă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e)zeului și Mântuitoriului nostru I(isu)s H(risto)s și aicea, jos, pre lume au trăit; și în Ierusalimul cel de Sus să trăe(s)că în véci, nehotărâți, slăvindu-se și cântându-să. Acestŭ sf(â)ntŭ și luminat lăcaș, blagocestivului domnŭ făcândŭ, așa l-au înfrumusețat și cu de toate înzestratŭ, cât nemoartă pomenire lui și părințilorŭ, moșilorŭ, strămoșilorŭ, și tot bătrân și bl(a)govodnicului său neam în véci să rămâe și să se laude au lăsat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
73. Inscripții medievale ale României. Orașul București, p. 711, inscripția nr. 1050. 74. Călători străini ..., vol. VIII, p. 385. 75. Ibidem, vol. X, partea 1, p. 400. 76. în fosta biserică a Mănăstirii Cotroceni: „Supt această marmură odihnesc oasele a luminatului și răposatului bun creștin Io Șerban Cantacuzino voevodŭ, nepotul răposatului Șărban Basarabŭ voevodŭ, pre carele miluindu-l D(u)mn(e)zeu cu do(m)niia aceștŭ țărî, de au domnit 10 ai. Ș-au chivernisit țeara bine și vrednicéște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pomenirea”) și de o cruce pusă de beizadea Constantin, fiul cel mare al lui Constantin Brâncoveanu, cruce așezată chiar pe locul omorului: „Această cruce iaste rădicată în slava D(o)mnului H(risto)s de Constantin Brâncoveanul B(asarab), feciorul luminatului domnŭ Io Costandin Basarab voevod, în locul alții cruci ce era de lemnŭ, ce era rădicată de Preda biv vel vornic Brâncoveanul, în pomenire pentru fiiu său Papa post(elnic), părintele mai sus pomenitului domnŭ, că într-acestași loc au perit în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui Hs. Domnului Născătoare am înțeput a învăța cu toată a mea mică putérea omenească...”; „Iar iulie 28/18, iar joi, am început loghica a învăța la luminatul și mult știutul [Albanio Albanese], care este începătura fireștii filosofii a cărui Dumnezeu ce mai sus rog ajutoriu fie cu mine, ca să o și sfârșesc la el filosofia. Și iar dentr-a acelui a tuturor pornitor am început astăzi fisica meas
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a cărui Dumnezeu ce mai sus rog ajutoriu fie cu mine, ca să o și sfârșesc la el filosofia. Și iar dentr-a acelui a tuturor pornitor am început astăzi fisica meas. noiembrie 10, zi sâmbătă...”; „[...] început-am la mult știutul și luminatul Bonvici [Valerianus Bonvicinus] matematica, zi luni, meas. aprilie 6, adică din partea matematicii gheometria, care sunt stihiile lui Euclid și dentr-alaltă parte sfera care să zice armilaris care este a toatei lumi...”. Văduva veselă Unele fiice ale Evei, rămase fără bărbat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cădeau de îndată la fund. Și în cazul acesta, nenorocita persoană hârțuită, căznită și acum poate chiar ieșită din minți se recunoaște vinovată și apoi este osândită deîndată fără nici o amânare la moarte pe rug. Dar cum locurile mai puțin luminate au fost totdeauna socotite mai expuse vrăjitoriei, acest lucru se potrivește destul de bine cu starea Transilvaniei, unde fiecare district mărunt este sediul unei jurisdicții proprii și puterea de viață și de moarte este în mâinile unor persoane neluminate și superstițioase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
paterne: (trad.) „Această groapă este a roabei lui Dumnezeu Elena, Doamna lui Petru voievod, fiica lui Ioan Despot țarul, care s-a strămutat la aceste lăcașuri și la veșnicele lăcașuri ...”583; „Cu mila lu Dumnezeu și cu ajutorul Precistii creștinul și luminatul Domno Io[an] Constantin Șărban Voevod” - scrie Domnul în 1656, dar biserica din Dobreni o ridicase în 1646, când era mare serdar [n.m., D.H.M.] - „pus-am și am așăzat această cinstită piatră pe cinstita groapă pe oasele maicii mele Elini
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
afirmă că textul i-a fost comunicat de Al. Lapedatu), are o înscripție laconică în ceea ce o privește pe soția lui Șerban Cantacuzino: „într-această sfântă mănăstire den un lemn, supt această piatră să odihnescu oasele celor de bună pomenire luminaților: Mării sale Doamnei Mariei a Mării Sale răposatului Io[an] Șărban Băsarab Voevod [ce-au] fost Domn țării Românești, care au trăit ani 78 și [au răposat] la anul 1725, la noemvrie 16...”, dar ne spune și că, împreună cu mama
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
minute și care continuau să se lovească de catarg și să șuiere În bătaia vântului. Nici măcar catargul nu scăpă dezlănțuirii stihiilor, ci căzu peste bord cu un zgomot asurzitor, În timp ce valurile Înspumate invadau puntea vasului nostru. Noaptea era extrem de Întunecoasă, luminată doar din timp În timp de scânteierile fulgerelor care străbăteau cerul Însoțite de bubuiturile tunetelor; grindina și ploaia cădeau În neștire, astfel Încât natura Însăși părea că pusese la cale o conspirație Împotriva noastră. Conștientizam acum cu Întârziere greșeala pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
toate notabilitățile Panjabului puteau fi văzute Împreună În deplina splendoare a procesiunii orientale. În timpul șederii noastre la Amritsar s-a Întâmplat ca localnicii să facă o invitație curții de a vizita sfântul templu pe timp de noapte, când era splendid luminat. Sher Singh m-a onorat cu ordinul de a-l Însoți, trimițându-ne un elefant bogat Înveșmântat pentru a ne deplasa mai ușor. Sher Singh l-a Întrebat pe prietenul meu, Herr Schöfft, dacă i-ar putea picta acel peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca niște bune gazde care când ies din casele lor adună pe seama lor și a casnicilor lor; așa și noi: adunând binele care din citiri și cărți folositoare, care din călătorii, care din Întâlniri și adunări cu oameni de neamuri luminate, să-l Împărtășim compatrioților noștri și să-l sădim În pământul nostru, spre rodire Înmulțită, ca să câștigăm și noi de la următorii noștri mulțumirile ce le aud moșii și strămoșii, câți sau de la sine au aflat, sau de la alții au luat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o „lume nouă”, exaltând civilizația, dar întrezărindu-i trepidația și haosul, absurdul chiar. Trăsătura dominantă a liricii lui rămâne însă neliniștea metafizică, poetică prin pura ei afirmare, indiferent de densitatea tematică. Ca dramaturg, S. a scris un text antologic, Săptămâna luminată. Subiectul, de inspirație rustic-arhaică, explorează eresuri de sursă creștină, dar și incidențe precreștine, coagulate în formule sincretice specifice imaginarului folcloric. Drama (definitivată în 1913, când și apare în „Rampa”; jucată la Teatrul Național din București în stagiunea 1921-1922 și la
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
și componentele narative. Toamna - crizantemele, Cei care se mută, Toamna..., Urma, Tăcerile, Primăvara sufletului și alte câteva pot fi incluse în sumarul unei antologii a poemului în proză simbolist. SCRIERI: Versuri, București, 1906; Departe..., București, 1914; Viața, București, 1916; Săptămâna luminată, București, 1921; Opere, îngr. Eugen Jebeleanu, București, 1947; Versuri. Teatru. Articole, îngr. Elena Gronov-Marinescu, pref. Const. Ciopraga, București, 1974; Pagini alese, pref. Const. Ciopraga, București, 1988. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Revista critică, CVC, 1910, 12; I. C. Aslan, „Păpușile” la Teatrul
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
VR, 1916, 1-3; Ion Vinea, „Viața”, „Cronica”, 1916, 53-54; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Viața”, RP, 1916, 133; Corneliu Moldovanu, Un an de la moartea unui poet, „România”, 1917, 228; Arghezi, Scrieri, XXVII, 256-259; Mihail Săulescu, „Îndreptarea”, 1920, 287; Camil Petrescu, [„Săptămâna luminată”], FLR, 1921, 3; Romulus Seișanu, „Săptămâna luminată”, U, 1921, 221; D. Karnabatt, Un poet mort în război, „Lumea”, 1921, 887; Davidescu, Aspecte, 256-259, 579-580; Aderca, Contribuții, I, 429-431, II, 399-402; N. Davidescu, Poezia lui Mihail Săulescu, FLR, 1922, 41; Claudia
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
1916, 53-54; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „Viața”, RP, 1916, 133; Corneliu Moldovanu, Un an de la moartea unui poet, „România”, 1917, 228; Arghezi, Scrieri, XXVII, 256-259; Mihail Săulescu, „Îndreptarea”, 1920, 287; Camil Petrescu, [„Săptămâna luminată”], FLR, 1921, 3; Romulus Seișanu, „Săptămâna luminată”, U, 1921, 221; D. Karnabatt, Un poet mort în război, „Lumea”, 1921, 887; Davidescu, Aspecte, 256-259, 579-580; Aderca, Contribuții, I, 429-431, II, 399-402; N. Davidescu, Poezia lui Mihail Săulescu, FLR, 1922, 41; Claudia Millian, Un poet al abstracțiunilor: Mihail Săulescu
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
SEARA, cotidian apărut la București între 10 ianuarie 1910 și 15 august 1916. Director proprietar: Alexandru Bogdan-Pitești (martie 1913 - octombrie 1914); câteva luni, în 1913, Ludovic Dauș figurează ca girant responsabil. Considerându-se „de partea patriotismului luminat”, ziarul prezintă, cu precădere între 1913 și 1915, în perioada colaborării intense a lui Tudor Arghezi, lucrări literare și artistice, cronici și rezumate ale unor conferințe (cele mai numeroase ținute de Jules Lemaître). Articole politice, majoritatea de atitudine progermană în
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
hotărâți să se consacre cu toate puterile intelectuale și sufletești lucrării în serviciul neamului. Erau „chinuiți de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieți, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălțimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemați să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria neglijase vreme de o mie de ani” (Lucian Blaga). Iluminiștii ardeleni au acordat prioritate absolută domeniilor în care puteau activa în serviciul națiunii
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]