10,288 matches
-
1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mielușelul cel isteț Alergând un fluturaș, mielușelul cel poznaș se trezi lângă pădure, printre tufele de mure. Tocmai pe când se gândea să revină-n turma sa, în față i-a răsărit un lup cam pipernicit. - Dragul meu, să știi că eu n-am fost niciodată rău! Este o exagerare că îmi caut de mâncare printre turmele cu miei drăgălași și... rotofei. Dacă ai să vii cu mine, am să îți arăt ce bine
MIELUŞELUL CEL ISTEŢ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383326_a_384655]
-
Dragul meu, să știi că eu n-am fost niciodată rău! Este o exagerare că îmi caut de mâncare printre turmele cu miei drăgălași și... rotofei. Dacă ai să vii cu mine, am să îți arăt ce bine știe-un lup să își primească oaspeții și să-i cinstească. - Sigur sunt că ai dreptate c-ai putea să-mi fi chiar frate, am să vin cu drag la tine după ce-am să-l iau cu mine pe fratele meu mai
MIELUŞELUL CEL ISTEŢ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383326_a_384655]
-
sunt că ai dreptate c-ai putea să-mi fi chiar frate, am să vin cu drag la tine după ce-am să-l iau cu mine pe fratele meu mai mare ce paște lângă cărare. Bucuros de-așa noroc, lupul își frecă pe loc labele de încântare și se puse pe-așteptare. Nu trecu prea mult și iată din tufișuri se arată mielușelul însoțit de-un câine neliniștit. O luă lupul la goană, nu cumva să-i vină-o toană
MIELUŞELUL CEL ISTEŢ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383326_a_384655]
-
mare ce paște lângă cărare. Bucuros de-așa noroc, lupul își frecă pe loc labele de încântare și se puse pe-așteptare. Nu trecu prea mult și iată din tufișuri se arată mielușelul însoțit de-un câine neliniștit. O luă lupul la goană, nu cumva să-i vină-o toană nebunească câinelui să croiască-n blana lui. Referință Bibliografică: MIELUȘELUL CEL ISTEȚ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1924, Anul VI, 07 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
MIELUŞELUL CEL ISTEŢ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383326_a_384655]
-
tânguire. Din cerul negru s-a pornit să ningă și frigul care-ncepe să se lase va reuși-nsfârșit să mă învingă și să-mi pătrundă-n sânge și în oase. Mai e puțin și-or să apară-n haită înfometații lupi care de-o vreme vor să-mi scurteze zbuciumata raită printre neliniști și printre dileme. Întemnițat în iarna mea târzie, cu drumurile înnodate-alături, m-am resemnat ca urmele-mi să-mi fie mereu acoperite de omături. De la o vreme râurile
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
de la un bătrân, mulțumit că poate să joace o festă naziștilor. La un moment dat, locuiește la un nazist care „miroase" pe evrei de la o poștă și are, încadrat pe perete, un fir de păr care ar fi aparținut câinelui lup al Führer-ului. Pentru a nu fi remarcată, se confundă cu mediul înconjurător: vorbește dialect berlinez, folosește expresii vulgare, scuipă, se ferește să amintească ceva ce i-ar putea trăda educația. Locuiește un timp cu un olandez de treabă, dar cu
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]
-
o lovi cu cizma. Vânătăile sunt un camuflaj util, spune Marie Jalowicz. Se logodește cu un chinez, apoi cu un bulgar, cu care ajunge în Bulgaria, dar nu reușește să evadeze în Turcia și se întoarce în Germania, în gura lupului. Adoptă identitatea unei femei, Johanna Koch, protectoarea ei, cu care are o relație ambivalentă. Adăpostită de o pereche de comuniști, este nevoită să suporte noaptea vizitele bărbatului. De multe ori plătește în natură. Nu există oameni buni și răi, nici
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]
-
eu, un punct mișcător,într-un prezent versatil, repet : spre acolo , într-un moment numit atunci, mergeam spre moarte desigur, fără să am conștiința acestui adevăr sau sensul vreunui pericol sau al vreunei șanse de a întâlni un animal, poate lup, care să mă însoțească prin singurătate precum într-un film fantastic, până la punctul terminus al călătoriei mele ; dacă ar fi existat un sens, măcar unul, oricum nu era al meu , altcineva alesese pentru mine, poate destinul ? Nicio mașină pe drum
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383491_a_384820]
-
tone de aluviuni aduse de fluviu, realizându-se astfel o pătrundere neîntreruptă a uscatului în mare. A fost numită ,, paradisul păsărilor ”, putând fi întâlnite peste trei sute de specii. Plaurii: insule plutitoare duse de curent, acoperite de stufăriș, populate de mistreți, lupi, vidre, care întretaie drumul bărcilor pescărești. În 1990, Delta Dunării a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervațiilor mondiale ale biosferei. Au fost declarate monumente ale naturii: călifarul alb, roșu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun, piciorongul, stârcul lopătar, broasca țestoasă
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
roz și sidefat, Cad picuri de cleștar în iazul Cu pești de aur populat. Doar iarba-i verde ca și-aici Iar mii de cerbi și căprioare, O pasc în voie parcă zici Că sunt o turmă de mioare. Nici lupi nu sunt să le atace, Nici urși cu blana maronie, Toată natura e în pace, Și în deplină armonie. E-atâta frumusețe-n jur, Și chiar de știu că e un vis, Așa vrea la somn să dau retur Să
TĂRÂMUL VISULUI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383636_a_384965]
-
DIN CARPAȚI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Autoare Maria Giurgiu A unit Dumnezeu cer și pământ prin Coloana Infinită-buricul lumii în sufletul Carpaților și-n inimi de viteji ai frăției lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
frunza nu mișcă în ram Când pasărea-și strânge la trup aripa, E liniște-n tot... luna pare în geam... Un far ostenit din Muzeul Antipa... Doar pare, în ea e putere cerească Ce-ascunde sub cetini furia naturii Când lupii-n păduri pot din nou să vorbească Urlând disperarea pornind iadul gurii. E timpul ca oamenii răi să se culce, Să doarmă pe veci ucigașii și șerpii, Ca pruncii să doarmă, un somn veșnic, dulce Și-apoi să se nască
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
nu ne reveneam până nu ciulea urechile iepurașul. Si râdeau în hohote cu toții, iar dolofana arunca mereu cu beteală. Mai apăru și domnul Leo cu doamna Leona, cu nasurile pe sus. Iar în urma lor, țopa, țopa, ca un caraghios, domnul Lup. Căutară o bancă mai în față, cu iarba mai deasă și mai verde, pe care ședeau un bou și o vacă. Domnul Lup rânji la ei, iar aceștia, smeriți, înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Leo cu doamna Leona, cu nasurile pe sus. Iar în urma lor, țopa, țopa, ca un caraghios, domnul Lup. Căutară o bancă mai în față, cu iarba mai deasă și mai verde, pe care ședeau un bou și o vacă. Domnul Lup rânji la ei, iar aceștia, smeriți, înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în spate. Domnul și doamna Leo se așezară tacticoși, ridicându-și cozile. Domnul Lup își desfăcu blana și o aruncă peste labele întregii familii
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
verde, pe care ședeau un bou și o vacă. Domnul Lup rânji la ei, iar aceștia, smeriți, înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în spate. Domnul și doamna Leo se așezară tacticoși, ridicându-și cozile. Domnul Lup își desfăcu blana și o aruncă peste labele întregii familii leonine. Ca să nu răcească. Apoi se încovrigi peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de Lup! Mă rog, ce urmărește dumnealui? Un ciolan mai mare? O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica iubește un mistreț
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginite, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu lumânări cioplite. Alerg să beau din cupele golite din care au băut odată zeii răpuși de-otrava minților sfrijite din blana lupilor certați cu mieii. Alerg să beau din pumnul vieții, ploaie ce a căzut pe frunze de pelin... amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaie când stau la umbra marelui măslin. Alerg să beau, mi-e sete, limba-i arsă
SEVA VIȚELOR- DE- VIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382943_a_384272]
-
osândit și inert Tremurând la răceala din coasă... De ce azi? mă-ntrebam căutand să mă iert Că o clip-am uitat să respir, că nu-mi pasă!? S-au privit ca doi corbi ce doreau să mă-nghită, Ca doi lupi ce-ar fi vrut să devin al lor miel, Unul bun, altul rău, mă simțeam schingiuită De cel rău, nu voiam să mă-njunghie el, S-a retras într-un colț cu privirea-n pământ Iar cel bun a tăiat
OSÂNDA MACULUI ROȘU de ANA PODARU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382944_a_384273]
-
cea curată, Glossă ori baladă...ți-ai dori să-i cerți Pe acei ce cred că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudand mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt ca lupii, spumegă la gură. Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate, Fură vise, inimi și se cred ca zeii, Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate! Stai acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
înfiorau doar pentru că s-ar putea ivi de ici sau de colo... toate astea ne făceau să vibrăm mult mai intens ca acum. - Da ! și mie îmi place pădurea , cînd eram mică , am fost în pădurea de la Vingard ! acolo erau lupi, da' eu am fost cu tati...și mai sunt zânele alea rele... și Malefica ! - Într-adevăr, îmi amintesc că eram cazați în corturi mari, dar era și un fel de pensiune mică a Mânăstirii Abbaye de Taizé, eu aveam o
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginițe, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu lumânări cioplite. Alerg să beau din cupele golite din care au băut odată zeii răpuși de-otrava minților sfrijite din blană lupilor certați cu mieii. Alerg să beau din pumnul vieții, ploaie ce a căzut pe frunze de pelin... amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaie când stau la umbră marelui măslin. Alerg să beau, mi-e sete, limba-i arsă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
au devenit condeie.Alerg să beau din ciutura fântâniice-a putrezit în lanțuri ruginițe,legat de-o cumpănă precum bătrâniide un toiag cu lumânări cioplite.Alerg să beau din cupele golitedin care au băut odată zeiirăpuși de-otrava minților sfrijitedin blană lupilor certați cu mieii.Alerg să beau din pumnul vieții, ploaiece a căzut pe frunze de pelin...amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaiecând stau la umbră marelui măslin.Alerg să beau, mi-e sete, limba-i arsăși bea din seva
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cea curată, Glossă ori balada...ți-ai dori să-i cerți Pe acei ce cred că n-au nici o pată Când își etalează spiritul murdar Lăudând mizerii, clevetind cu ură, Îngropând talentul ce-a născut din jar, Acum sunt că lupii, spumega la gură. Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate, Fură vise, inimi și se cred că zeii, Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate! Stai acolo frate... urcă-te mai sus... Prin luceferi cugeți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
versul clasic, rimă cea curată,Glossă ori balada...ți-ai dori să-i cerțiPe acei ce cred că n-au nici o patăCând își etalează spiritul murdarLăudand mizerii, clevetind cu ură,Îngropând talentul ce-a născut din jar,Acum sunt că lupii, spumega la gură.Tu nu știi că fură?!... fură tot mișeii, Suflete curate, versuri fermecate,Fură vise, inimi și se cred că zeii,Sunt tâlhari, Emine, te lovesc în spate!Stai acolo frate... urcă-te mai sus...Prin luceferi cugeți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]