2,918 matches
-
mare decât pogorârea de pe cruce. Într-adevăr, era o faptă mult mai mare să scoată din mormânt pe Lazăr mort după patru zile și legat cu fâșii decât să Se pogoare de pe cruce. Iudeii ziceau: De ești Fiul lui Dumnezeu, mântuiește-te pe Tine Însuți! (Mt. 27, 40), iar El făcea totul ca să-i mântuiască pe cei ce-L acuzau, zicând: Iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scoată din mormânt pe Lazăr mort după patru zile și legat cu fâșii decât să Se pogoare de pe cruce. Iudeii ziceau: De ești Fiul lui Dumnezeu, mântuiește-te pe Tine Însuți! (Mt. 27, 40), iar El făcea totul ca să-i mântuiască pe cei ce-L acuzau, zicând: Iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cartea Întâi, 5, în PSB, vol. 39, p. 265) „... Și iarăși puțin și Mă veți vedea, deoarece a treia zi va învia, după ce a vestit și duhurilor din închisoare. Iubirea de oameni s-a arătat desăvârșită și prin aceasta, El mântuind nu numai pe cei ce viețuiau pe pământ, ci vestind iertarea și celor coborâți și ținuți în întunericul ascunzimilor fără fund 63 , precum s-a scris (I Pt. 3, 19)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fie mai mult cu noi și totuși nu ne-a părăsit. Căci S-a retras acolo de unde nu S-a retras, căci lumea prin El a fost făcută și în această lume era și a venit în această lume pentru ca să mântuiască pe păcătoși (In. 6, 33) .... ”. (Fericitul Augustin, Confessiones Mărturisiri, cartea a IV-a, XII, (19), în PSB, vol. 64, p. 110) „... murind, înviind și înălțându-Se la ceruri și șezând în trup la dreapta lui Dumnezeu-Tatăl. Aceasta, pentru ca și noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel dintâi? Unul va fi învinuit numai de prilejurile de mântuire, care au fost semănate în sufletul lui și de care nu s-a folosit în chip sănătos; celălalt, pe lângă aceasta, va fi învinuit și pentru că, având ajutoare ca să se mântuie, s-a pierdut singur și din pricina neînfrânării și din pricina unei neglijențe de foarte scurtă durată. La fel și cel care a fost crescut dintru început în buna credință, care a evitat orice învățătură ce strică dogmele despre Dumnezeu, care a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 17, p. 199) „Dacă judecata lui Dumnezeu ar fi toată numai judecată și ne-ar fi răsplătit automat după vrednicia faptelor pe care le-am făcut, ce nădejde ar mai fi? Cine dintre noi toți s-ar mai fi mântuit? Dar așa, Domnul iubește milostenia și dreptatea (Ps. 32, 5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
urât niciodată, deoarece aceasta i-ar fi făcut lung drumul spre creație. Munca i-a fost leac la orice deznădejde, stimulent la orice apatie și scut în fața oricărei neliniști. De aceea cred că prin profesiune și familie el s-a mântuit, dacă mântuirea nu este decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul triunic al devianței psihice, paradigma victimologică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
românii dintre Prut și Nistru: Ștefane Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las' Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinților În seama părinților, Clopotele să le tragă Zioa 'ntreagă, noaptea 'ntreagă, Doar s'a'ndura Dumnezeu Ca să-ți mântui neamul tău!321 Aceste versuri extraordinare, prin forță profetică, au fost recitate, la televiziunea publică, doar la Chișinău, nicicum la București, în anul Centenarului Eminescu. Iar asemenea amănunt ne luminează asupra stranietății comemorării Poetului, în Țară, sub semnul bicefalității puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
o tonalitate mult diferită față de originalul îm idiș, care debordează de furie împotriva persecutorilor creștini și europeni 32. Pentru Mauriac, tânărul supraviețuitor Wiesel îl evocă pe Lazăr revenit la viață, iar victimele evreiești pe Hristos urcat pe cruce pentru a mântui omenirea. Această traducere a genocidului în autosacrificiu a avut anumite ecouri în lumea creștină, pentru că dădea o semnificație unui eveniment care părea să nu prezinte niciuna, la un moment când nu existau cercetări istorice mai distanțate care să orienteze reflecția
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Dragostea cere sacrificiu, iar dacă vreți și bogăție, fiți generoși. Fiecare om are un suflet, iar destinul său este să vadă, să simtă, să cunoască și să fie precum Dumnezeu. Voi îi îndemnați la politică? Așa nici voi nu vă mîntuiți, nici pe cei drepți nu-i lăsați să treacă, precum fariseii. Eu respect fiecare altar, pentru că acolo oamenii rostesc Numele lui Dumnezeu Unul. Politica te învață să crești; credința te învață să descrești pînă nu mai faci nimic. Abia cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Arsenie Boca, un sfînt pentru mine, ne recomanda oxigen, glicogen și somn. Duhovnicește, pe primul loc este iubirea. Ea nu are margini, nu moare și nu poate fi învinsă. Străbate Cerul și învinge iadul. Singură, nici sărăcia nici bogăția nu mîntuie, nici faima nici anonimatul; nu e bine să ne atașăm de ele. Contează sufletul tău. Acesta se vede în tot ce faci, iubirea și compasiunea, încrederea în sine, arată ce știm despre noi, despre misiunea noastră aici, anume cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
la origini. Pacea de sus este în noi, ca să genereze și să se împlinească, ca noi să devenim Oameni (Anthropos). Avem nevoie să ne reintegrăm în noi înșine și să restabilim relația cu Sursa, cu Principiul. Avem nevoie să fim mîntuiți de ignoranță și de uitare. Nimic nu există "în sine" sau "prin sine", totul este aflat în interdependență, o țesătură de relații. Nu este nevoie de alte reguli decît cele cuprinse în cărțile sfinte. A impune altceva poate însclăvi. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la origini. Pacea de sus este în noi, ca să genereze și să se împlinească, ca noi să devenim Oameni (Anthropos). Avem nevoie să ne reintegrăm în noi în-șine și să restabilim relația cu Sursa, cu Principiul. Avem nevoie să fim mîntuiți de ignoranță și de uitare. Nimic nu există "în sine" sau "prin sine", totul este aflat în interdependență, o țesătură de relații. Avem nevoie de credință. Credin-ța e bună și pentru individ, și pentru comunitate. Economiștii americani Robert Barro și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cu distribuiri judicioase ale veniturilor primare și ale celor din transfer, va fi stimulată și producția și creșterea, ocuparea etc. La ce folosește atîta bogăție acumulată de unii, cînd aproapele moare de foame? Cînd vom înțelege că nu ne putem mîntui decît împreună? O nouă doctrină a repartiției e pe cale să se nască peste ocean, grație contribuțiilor unor autori ca John Medaille, John Milbank, Adam Webb, Allan și Kevin Carlson, Race Mathews sau Mason Gaffney. Și în Europa avem exemple de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sine" și manifestările "urî-tului ca formă", înțeles ca "un dezechilibru apărut în raportul organic dintre părți și întreg" (p.19), cele două tipuri de manifestări provocînd emoții diferite. Urîtul artistic este considerat un urît al formei, reprezentarea artistică putînd să "mîntuiască" orice formă de urîțenie, măiestria artistului încărcînd-o de reverberații ale frumuseții. Sunt astfel identificate deci trei fenome-ne distincte: urîtul în sine, urîtul ca formă și reprezentarea artistică a amîndurora, al treilea dînd mărturie pentru primele două. Esteticienii ar trebui însă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
izvor): ..................................... Numai colo, unde teiul Lasă floarea-i la pămînt, Eu încep să mișc din buze Și trimit cuvinte-n vînt. Vis nebun, deșarte vorbe! Floarea cade, rece-i cîntu-i Și eu știu numaî atîta C-aș dori odat' să mîntui!"192 Tot atunci i s-a ivit intenția de a-și aduna, într-un volum, toate poeziile inspirate de Casandra și de Ipotești, sub titlul de copertă Lumină de lună. Este destul de clar că pentru acest grupaj de versuri poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acesta arată că fiecare persoană ce face parte din această sectă să caute să discute cu alte persoane pe care să le atragă în sectă și să le spună că numai dacă vor intra în secta lor se vor putea mântui de păcate. De asemenea, s-a mai stabilit că atât investigatul, cât și ceilalți sectanți care au copii care merg la școală în zilele de sâmbătă nu îi lasă la școală, pentru care fapt fiind invitați atât la Consiliul Popular
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de preachiziții indeterminate în timp. De ce să condamnăm pe cineva pentru notele luate cândva? Poate între timp s-a reorientat, a evoluat, a ajuns la o nouă altitudine valorică, la alte competențe. E ca și în creștinism: omul se poate mântui chiar și cu o clipă înainte de ultimul moment. De ce să nu acordăm o șansă tuturor, printr-o evaluare hic et nunc? Temă Avansați o serie de propuneri pentru reorganizarea instituțională, curriculară și procesuală, astfel încât să nu mai fie nevoie de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
locuri și obiecte, niciodată oameni; fusese prea multă vreme obiectul camerelor foto, ca să le ignore primejdiile. Responsabilitățile. Pe când călătoreau Împreună la războaie, ea izbutise să stea departe, nu el. - Crezi că cele zece secunde cât ai stat În genunchi te mântuiesc? a insistat Markovic. Faulques a revenit alene În prezent: turnul și bărbatul de lângă el, care privea fresca. Fotografiile despre care vorbea croatul. După ce a meditat o clipă, a dat din umeri. - Alteori, aparatul meu a evitat unele lucruri. Markovic a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Îndumnezeit”44. În consecință, el a dezvoltat doctrina despre Cristos ca tertium genus Între Dumnezeu și om, ființă al cărei trup de carne a fost Îndumnezeit și „unit În substanță” (synousiomenon) cu Dumnezeu 45. Numai cu această condiție ne poate mîntui trupul lui Cristos. Evident, Apolinarie Încerca să dea un răspuns problemei ridicate de Înălțarea trupească a lui Isus Cristos la ceruri, care face parte din dogma creștină. El a fost condamnat pentru această Încercare, problema Însă a rămas mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ci la un univers paralel. Tot În acest univers paralel s-au petrecut și nașterea lui Cristos, Patimile, moartea și Învierea lui. În fine, Ioan de Lugio afirmă că sufletele omenești trec dintr-un corp În altul pînă cînd se mîntuiesc, În cele din urmă - o teorie pe care ne vedem siliți s-o interpretăm drept origenism. Din nefericire, nu este cu putință să deducem din datele oferite de ereziologi care este relația dintre cele două universuri paralele. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
său ce scrie acolo. Citi și fratele lui puțin. Pierre Îl Întrebă: „Ei, ce spui, frate?” Guillame Îi răspunse: „Mi se pare că ne-am pierdut sufletele”. Pierre Îi spuse: „Hai atunci să plecăm, frate, și să Încercăm să ne mîntuim sufletele”. Acestea fiind zise, Își lăsară tot ce aveau și plecară În Lombardia. Iar acolo se făcură buni creștini și căpătară puterea de a-i face buni creștini și pe alții, Îndreptîndu-le sufletele spre mîntuire 53. Învățătura propovăduită de Pierre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
odihnă În vecii vecilor. Iar celor care cădeau le spuse: „Duceți-vă, pentru moment și per ja (În provensală: pentru acum)!” Dacă ar fi rostit „de acum Înainte”, atunci nici unul din aceste spirite (și suflete) nu s-ar mai fi mîntuit și nu s-ar mai Întoarce În Rai. Însă dat fiind că a rostit per ja, adică „pentru o vreme”, toate spiritele acestea se vor Întoarce la cer57. Spiritele căzute sînt Înșelate și Îndurerate de către Diavol, care le introduce În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
le grăi spiritelor căzute: «Voi aceștia o să aveți tunici Întoarse, de diverse feluri, căci o să mergeți din tunică În tunică pînă ce veți ajunge Înapoi la tunica În care veți fi după dreptate și adevăr, În care vă veți putea mîntui»”76. Învățătura propovăduită de Pierre și de Jacques Authié, În măsura În care o putem reconstitui după mărturiile unor oameni cărora nu trebuie să le fi Încredințat ei prea multe, nu conține nici un element de dualism radical, ca să nu mai vorbim de măreția
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dintre mitul creat de Shelley și mitul gnostic. În ambele cazuri, un tiran ceresc ignorant și neputincios stăpînește Pămîntul; În ambele cazuri, un MÎntuitor trebuie să vină să salveze omenirea și trebuie să treacă prin suferință pentru a o putea mîntui; În ambele cazuri există o Pleromă necunoscută, transcendentă, și, În ambele cazuri, demascării falsei transcendențe Îi urmează un nou regim al lumii. Și totuși viziunea pe care o are Shelley asupra lumii este mult diferită de cea a gnosticilor: oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]