2,766 matches
-
o umbră albă. Moșneag bătrân, purtând coroană, Pe pieptul lui o sfântă salbă, Pe umeri largi o scumpă blană, Ea mâna-ntinde blând: N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. Eu sunt vestitul domn Dabijă, Sunt moș Istrate-voievod. - Măria Voastră va să-ndemne Pe neamul nostru în trecut? Ci el cu mâna face semen Că nu nțeleg ce el a vrut. - Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează: - De vin, copilul meu, de vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dat la Hârlău pentru sărbătorirea victoriei repurtată în Codrii Cosminului asupra leșilor. Târgul era în sărbătoare, lum ea hălăd uia pe uliți în așteptarea domnitorului: „Și sosiți la barieră, valuri, valuri și tore nte De strigări cerul pătrunde „Să trăiți Măria T a!” Să trăiești ani fără număr, plini de iubirea fierbint e A mulțimii ce te așteaptă: „Să trăiască și Doamna!” Are loc apoi un serviciu divin, se trece în r evistă a rmata, după care se intră în marea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
solie condusă de sfetnicul Movilă pentru obținerea învoirii de la Doamna, ca vânătoarea să aibă loc și cererea se acceptă cu o condiție: să nu i fie ucise l ebedele. „Dar ia spune-mi, când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
moșule, că nu pre a veți dre ptate a vă plânge tot de domni și nu și de boierii care înc ungiură pre domni. — Acei doi pre care i-a tăiat nu l sfătuiau de rău. Î i ziceau numai: „Măria ta, mai des cu paharul și mai rar cu bi rul, că nu poate țara“. E, cine-i asculta! — Miron logofătul și Velicicu hatmanul erau prietini lui Cantemir. El nu i-ar fi omorât, de nu l ar fi îndemna
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de ei va scăpa, Și nu i va mai asculta Zicându-i: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Ei la moarte se ducea Veseli, vorbea și râdea, Frică nicicum arăta, Și n gura mare striga: ʺIen auzi, măria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Spun că cum i-au omorât, Pe loc domnul s au căit, Căci îndată ce-nopta, Amândoi i s-arata Și-i zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu frâiele slobode, umblau unul după altul în șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l cunoaște se duce în prăpăstii. Și pe cine nu mi-i prieten îl putem vâna ca pe lup. Fără decât noi, nimeni nu îndrăznește să intre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nostru. Cine nu-l cunoaște se duce în prăpăstii. Și pe cine nu mi-i prieten îl putem vâna ca pe lup. Fără decât noi, nimeni nu îndrăznește să intre aici. - Să nu fie cu înconjur, șătrarule? - întrebă glasul boierului. - Măria ta, după asemenea ploaie, drumurile c u înconjur sunt cele bune, pentru că cele de a dreptul vrea Dumn ezeu să nu mai fie. Aicea la noi, măria ta, nu-i ca-n țara acestui avă franțuz.: să ai pe drum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îndrăznește să intre aici. - Să nu fie cu înconjur, șătrarule? - întrebă glasul boierului. - Măria ta, după asemenea ploaie, drumurile c u înconjur sunt cele bune, pentru că cele de a dreptul vrea Dumn ezeu să nu mai fie. Aicea la noi, măria ta, nu-i ca-n țara acestui avă franțuz.: să ai pe drum împărătesc piatră bătută cu ciocanul, și poștă rânduită, și toate ca-n palmă. Aici la noi, Domnul Dumnezeu ne-a poruncit să n avem căi statornice, ca
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
împlinindu-și timpul, se opri în marginea codrului și dădu un strigăt ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și dădu un strigăt ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate, în livez i și înt re saraiuri. - Aista
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate, în livez i și înt re saraiuri. - Aista i semnul meu, măria ta, ca să știe baba că nu măntorc singur acasă... Oftând cu plăcere, de Marenne se opri la porți. Apoi împreună cu soțiile sale intră în gospodăria șătrarului într-o larmă întărâtată de câini. În casa cea mare ardeau lu mânări. În
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o făr âmă de pită și un ceas de odihnă. Rugăm pe cinstita gospo dină să nu se tulbure și să nu se ostenească. Gospodina se închină în fața beizadelei, sărutându-i mâna întinsă, fără s o atingă cu degetele sale. - Măria ta - zise ea, bine ai venit la noi și te rugăm să nu te superi de pat rău și de hrană puțină. Din ce ne-a dăruit Dumnezeu, dăm și noi cu dragă inimă. - Ai spus vorbă potrivită, Avramie, își
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bine ai venit la noi și te rugăm să nu te superi de pat rău și de hrană puțină. Din ce ne-a dăruit Dumnezeu, dăm și noi cu dragă inimă. - Ai spus vorbă potrivită, Avramie, își lăudă șătrarul soția. Măria ta, te rog să afli că această femeie a mea, cu care trăiesc în bună înțelegere de treizeci de ani , cunoaș te slovă și a primit în pruncie învățătură la mânăstirea Agapiei. Am fost binecuvântați cu patru feciori și două
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
brânză, cepe. Și lângă cepe, un urcior de vin. - Slujitorii și oamenii dumneavoastră își au rânduial a lor în casa cea mică, lămuri ea cu umilință, plecându-se către beizade Alecu. - Dar șătrarul Lăzărel, unde-i? - Vine și dumnealui numaidecât, măria ta, după ce tocmește cele de cuviință. Vă rog să nu vă su părați ș i să gustați puțin din ce se găsește gata, până ce aducem altele. Șătrăreasa se retrase în grabă. Domnul abate de Maren ne înțelegea că au loc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
șătrarul Lăzărel Griga. E ra cu capul gol și cu pletele pieptănate. Ochii și-i stropise cu apă rece. Se închină către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce se află și cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stăpâni să nu înceapă c un șirletic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
stropise cu apă rece. Se închină către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce se află și cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stăpâni să nu înceapă c un șirletic, punând pe masă bucate reci și pr oaste înainte de a aduce zeama și sarmalele pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzișorii aurii. Îndată ochii îi crescură rotunzi și sprâncenele i se înălțar ă. Șătrarul râse în sine cu fudulie și nu-și uită rânduiala vorbirii lui, înturnându se iarăși cătră beizade Alec u. - Măria ta, grăi el, sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cătră beizade Alec u. - Măria ta, grăi el, sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu odată l
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu odată l a Cotnari, am făcut o petrecere, cu unul Matiaș care, z icea el, ar fi fiind strănepot acelui Feltin Sasu, pivnicer a lui Ștefan Vodă Bătrânul. Măcar că i papistaș, eu cu dânsul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cei vech i pivniceri și adu ți aminte de mine. Așa, mărita ta, eu am adus în pivniță la mine zece ulcioare. Și patru le-am băut cu oaspeți pe care i am avut. Iar cele rămase ți le închin măriei tale ș i acestui popă franțuz, dând deocamdată la o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum oi spune vestea bună lui ava Paul, el are să te binecuvânteze. - întăi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum oi spune vestea bună lui ava Paul, el are să te binecuvânteze. - întăi să aduc un urcior să-l gustăm... răspunse, cumpănit, șătrarul. Iar pentru binecuvântare să mă leși, măria ta, s aduc pe popa nostru Nicoară, moșul meu după m am ă. Griga ieși și se întoarse curând c un urcior smălțuit verde cu care împingea dintr o lature înaintea sa pe părint ele Nicoară. Clericii se salutară cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tonuri diferite și b inecuvân tă și el: Bonum fuit istud, optimum hoc est! - Ce zice papistașul? întrebă popa Nicoară. - Zice că n a fost rău nici celălalt, dar decât aista altul nu poate fi mai bun. - Bune sunt toate, măria ta, mormăi apăsat preotul, cu privirea piezișă. Toate sunt bune, căci sunt de la Dumnezeu. Spune-i asta, măria ta. - Părinte Nicoară - răspunse beizade - îi spun orice vrei și te vestesc că ava Paul nu se dă înapoi să dezbată cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
popa Nicoară. - Zice că n a fost rău nici celălalt, dar decât aista altul nu poate fi mai bun. - Bune sunt toate, măria ta, mormăi apăsat preotul, cu privirea piezișă. Toate sunt bune, căci sunt de la Dumnezeu. Spune-i asta, măria ta. - Părinte Nicoară - răspunse beizade - îi spun orice vrei și te vestesc că ava Paul nu se dă înapoi să dezbată cu sfinția ta orice fel de lucruri filosofești, căci e bărb at învăț at. - Ba asta nu, căci eu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
beizade - îi spun orice vrei și te vestesc că ava Paul nu se dă înapoi să dezbată cu sfinția ta orice fel de lucruri filosofești, căci e bărb at învăț at. - Ba asta nu, căci eu nu s om învățat, măria ta. Noi aicea abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu ș tiubeile, ba cu vinul. Ba cu botezurile, ba cu înmormântările. Fug de colocolo călare și nu pot dovedi. Nici n-am vreme să slujesc la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]