16,589 matches
-
XIX-XXI, Institutul European, Iași, 2011. Stăniloae, Dumitru, Teologie Dogmatică Ortodoxă, vol. III, carte tipărită cu binecuvântarea Preafericitului părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ed. III, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2003. Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Theodorescu, Mihail A., Crematoriul, Ce este Cremațiunea. Procesul Cremațiunii în fața științei, religiei și a tradițiilor strămoșești. Crematoriul din Capitală, Cum se face arderea cadavrelor. Un spectacol de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
240, 1 august 1928, p. 1. 83 Ibidem. 84 Ibidem. 85 N.C. Munteanu-Muntmarg, "Creștinii din București doresc crematoriu ?", în Cultura Poporului, VII, 217, 12 februarie 1928, p. 1. 86 Constantin Cernaianu, op. cit., p. 378. 87 Ibidem. 88 Gabriel Ștrempel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413, Editura Științifică și Enciclopedică, București, pp. 40, 187, 188, 209, 245, 253. 89 G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972, p. 80. 90 Universul, 46, 19 februarie 1941, p.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
această viață. Dacă ne referim la viziune, care a fost inclusă în analiza noastră ca exemplu menit să ne facă să înțelegem natura acestei cunoașteri originare a vieții, oricine va distinge cu ușurință ochiul grosolan de care vorbește Marx în Manuscrisele din 1844, incapabil de o percepție distinctă a ceea ce contemplă sau de vreo apreciere artistică cu privire la aceasta și, de cealaltă parte, ochiul cultivat al cărui exercițiu rafinat este, ca atare, în patosul său, plăcerea estetică. Dacă ne referim la potențialități
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cei doi era mortală: unul Îl denunțase pe celălalt tribunalului Inchiziției, iar celălalt Îl Încondeiase pe primul fără pic de milă În Viața hoțomanului pe nume Pablos, care deși avea să fie publicată peste alți doi-trei ani, circula În copii manuscrise prin tot Madridul. — Iată-l pe Lope, zise careva. Toți se descoperiră când Lope, marele Félix Lope de Vega Carpio, apăru mergând Încet, Întâmpinat de salutul tuturor celor de față, care Îi făceau loc plini de respect; se opri câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sunt serile de primăvară sus, pe vârful muntelui Ava. Câteva săptămâni mai târziu un episcop s-a dus la editură. Și directorul editurii a fost foarte prevenitor. De bună seamă! O asemenea colaborare mi se pare normală! Chiar și un manuscris nedesăvârșit, greu de înțeles sau pur și simplu foarte prost nu reprezintă de fapt nici o piedică. Domnule episcop! Nu vă puteți imagina cu ce manuscrise proaste și cu ce gunoaie suntem confruntați în fiecare zi! Dar sub mâinile vindecătoare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
foarte prevenitor. De bună seamă! O asemenea colaborare mi se pare normală! Chiar și un manuscris nedesăvârșit, greu de înțeles sau pur și simplu foarte prost nu reprezintă de fapt nici o piedică. Domnule episcop! Nu vă puteți imagina cu ce manuscrise proaste și cu ce gunoaie suntem confruntați în fiecare zi! Dar sub mâinile vindecătoare ale unui redactor de carte, aproape orice poate să fie înfrumusețat și înnobilat până ce devine literatură limpede și strălucitoare precum cleștarul! Acesta este, pe scurt, temeiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
un roșu ruginiu a vârfului de aripă înălțată spre cer a cocoșului, pe un fond verde-auriu, sugerează acea concordanță între aproape și infinit care poate fi găsită doar în pictură. Christian Thum lasă dinții craniului să se odihnească pe un manuscris care în mod sigur este lipsit de litere, o alegorie simpatică despre vanitate și moarte. în tabloul lui El Greco Apostolii Petru și Pavel lui Pavel i s-a întâmplat un necaz de neînțeles, dar demn de luat în considerare: el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mers, aproape că alerg. Am străbătut deja un număr uriaș de încăperi și cred că m-am depărtat imprudent de mult de cămăruța mea. Este imposibil să o regăsesc până se înnoptează. Nici nu mai vreau. Am o mulțime de manuscrise acolo, dar acum s-au ivit probleme mult mai importante. De pildă, în toată clădirea, preschimbată, nu știu de către cine, într-un adevărat labirint, nu se găsește nici un strop de hrană. Numai cu apă nu poți să reziști prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nu vor afla cei cărora li se adresează. Ca unică interpretare salvatoare a gestului său criticul o propune pe aceea a masochismului moral. Această ipoteză este menită să îl salveze pe Pașadia de kitsch. Totuși, această opțiune de a distruge manuscrisele, pe care Povestitorul o numește "cea mai rafinată dintre nelegiuiri", este asemenea retragerii sale din politică într-un moment de glorie: reprezintă încercarea de a fi stăpânul propriului destin. Preferă să se retragă singur din cursa politică, cum preferă uciderea
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
reprezentat și ea un soi de „aneantizare“, de suspendare a scrisului manual, id est cu resort direct anatomo-fiziologic, o „dezumanizare“ cum este perceput angoasantul, ca și inevitabilul calculator? Și cu toate acestea, poate că spre uimirea entuziaștilor invenției de odinioară, manuscrisele ca atare n-au dispărut, după cum nădăjduim că nu vor dispărea nici în confruntarea cu invenția recentă ... (va urma)
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
francez și de Daniel Martin, dar împinge și mai departe demontarea și remontarea convențiilor literare decât a făcut-o John Fowles. Ca majoritatea romanelor postmoderne, i se aplică și acestuia prima regulă dintre cele formulate de Umberto Eco: "Firește, un manuscris". Acțiunea are ca punct de plecare un manuscris găsit de un tânăr cercetător, Roland Michell, într-o bibliotecă. Acesta investiga sursele unui poem al scriitorului Randolph Henry Ash, sub tutela profesorului Cropper care lucra la o ediție a corespondenței complete
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
mai departe demontarea și remontarea convențiilor literare decât a făcut-o John Fowles. Ca majoritatea romanelor postmoderne, i se aplică și acestuia prima regulă dintre cele formulate de Umberto Eco: "Firește, un manuscris". Acțiunea are ca punct de plecare un manuscris găsit de un tânăr cercetător, Roland Michell, într-o bibliotecă. Acesta investiga sursele unui poem al scriitorului Randolph Henry Ash, sub tutela profesorului Cropper care lucra la o ediție a corespondenței complete a scriitorului. "Manuscrisul" se compune din ciornele a
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
ca punct de plecare un manuscris găsit de un tânăr cercetător, Roland Michell, într-o bibliotecă. Acesta investiga sursele unui poem al scriitorului Randolph Henry Ash, sub tutela profesorului Cropper care lucra la o ediție a corespondenței complete a scriitorului. "Manuscrisul" se compune din ciornele a două scrisori adresate de Ash unei scriitoare, Christabel LaMotte, pe care o cunoscuse și care îi stârnise interesul și dorința de a comunica. Roland Michell percepe scrisorile ca indiciile unei legături secrete încă nedezvăluite și
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
și îndelung și prin ediții critice ale operei, prin biografii, prin doctoratele conduse, ca și furibunda rivalitate între universitarii englezi și cei americani, cu accente pe cele două complexe ce definesc Lumea Veche și Lumea Nouă: primii vor să păstreze manuscrisele în țară, ceilalți vor să le cumpere și să le etaleze în muzee. Unele episoade reiau toposul consacrat al conacului englezesc din romanul tradițional, tema declinului unei lumi, cea a aristocrației engleze (vizita pe domeniul Bailey, unde se află mormântul
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
observațiile noastre de anul acesta privindu-l pe Eminescu cel scris, adică al centrului, și cel vorbit, adică al miezului țării. A nu se uita, însă, că centrul are câteva datorii cel puțin seculare față de Eminescu. S-au scanat, iată, manuscrisele sale, s-au tipărit primele opt volume din cele vreo 10 sau 20 câte sunt pregătite pentru tipar. Restul - stă în calculatoare închise. Nu sunt bani, explică toți oamenii de la centru ai centrului. Cum așa, nu sunt bani?! Dar rrromânii
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
bani câștigați cine știe cum și lăsați în drum? Cine știe? Smerita față bisericească mi-a răspuns că Domnul primește de la toți. Așa este. Și dacă este așa, patronii de jocuri sportive de noroc se întrec între ei în biserici și mânăstiri, manuscrisele lui Eminescu mai au de așteptat. Oamenii de centru ai centrului trebuie să apeleze la stat, nu la popor. Iar statul mai are de făcut un institut Eminescu, o catedră Eminescu, de instituit meseria de "eminescolog" în nomenclatura ministerelor muncii
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
românii verzi sau albastru în dungi de la pupitrele de comandă, ci cu românii oameni, cei care au mintea în inimă și sufletul în creier. III.Eminescu și Bizanțul. Cel mai greu lucru va fi, probabil, după această scanare magnifică a manuscriselor eminesciene, să redefinim eminescologia ca știință. În ce va consta această știință de acum înainte? Avem întreg câmpul scrisului la dispoziție, o adevărată horbotă de forme, cu posibilitatea pe care ne-o oferă calculatorul de a mări fiecare centimetru pătrat
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
De acord, numai că omul de știință poate avea opiniile lui. Dacă o virgulă e pusă cu altă cerneală decât a textului, sau cu creionul, cum se consideră? Dar sublinierile cu roșu ori albastru - sunt ale poetului, sau ale cititorilor manuscriselor sale? Oricum ar fi, el are nevoie de original, nu de ediția fotocopiată. Aceasta rămâne, totuși, o carte - nu este document. Iar publicul cultural trebuie avertizat. Sunt și alte defecte, de natură electronică mai degrabă: nu poți ajunge la o
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
de natură electronică mai degrabă: nu poți ajunge la o pagină decât mergând din cifră în cifră, de pildă. De ce să vedem, însă, asemenea pete în soare și să nu ne bucurăm, mai întâi, de ce există, de ce avem cert? Scanarea manuscriselor eminesciene este un gest salvator, și amintește mai degrabă de experiența Con-stan-tinopolei sub asediul turcesc. Totul trebuia salvat, ferit din calea barbarilor (pe atunci, și turcii lui Maho-med II erau barbari) - dar bizantinilor le-a fost teamă mai ales de
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Iuliu Caesar. Așa se face că luni la rând, înainte ca Mahomed II să spargă zidurile cetății, prin porturile Constantinopolei au fost încărcate pentru salvare nu covoarele cetății, nu statuile, picturile, nu comorile de aur și argint -, ci mai ales manuscrisele imenselor bibilioteci, rezumatul istoriei de peste două milenii ale omenirii. Acestea, împreună cu bibliotecarii lor, s-au refugiat în Occident, mai ales la Veneția, unde invenția lui Gutenberg nu-și prea găsea întrebuințare. Într-adevăr, tiparul s-a inventat pe la 1452-1453 - iar
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
acestea sunt imperativele salvării culturale. Această lecție a istoriei ar trebui predată și d-nei profesoare Ioana Bot - și celor care găsesc inutil sau prea costisitor gestul academic de azi. Se mai întreabă cineva cât a costat corabia care a transportat manuscrisele Iliadei (vreo 1400 la număr!) de la Bizanț la Veneția, cât au primit marinarii etc. Are fapta istorică preț material?! IV. Disolve et coagula. Această scanare, de azi, verifică, în fond, întreaga eminescologie de până acum, adică pune în paranteză, pentru
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
facem cu voința auctorială? Pe Eminescu el însuși, ca om viu cu drepturi și discernământ - cum îl acceptăm? Chestiunea revine la înțelegerea antumelor, adică a poeziilor publicate de Eminescu însuși. Spre dezamăgirea calculatorului, trebuie să-i "scanăm" concluzia fermă că manuscrisele au, în privința antumelor, doar valoare consultativă. Nu se cunoaște ultimul manuscris pentru nici o poezie antumă eminesciană (și cele câteva manuscrise ultime considerate excepții se dovedesc a fi tot forme anterioare), astfel că aici nu-l mai putem controla sau îndrepta
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
cu drepturi și discernământ - cum îl acceptăm? Chestiunea revine la înțelegerea antumelor, adică a poeziilor publicate de Eminescu însuși. Spre dezamăgirea calculatorului, trebuie să-i "scanăm" concluzia fermă că manuscrisele au, în privința antumelor, doar valoare consultativă. Nu se cunoaște ultimul manuscris pentru nici o poezie antumă eminesciană (și cele câteva manuscrise ultime considerate excepții se dovedesc a fi tot forme anterioare), astfel că aici nu-l mai putem controla sau îndrepta pe autor. Problemele pe care le ridică antumele sunt, în principal
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
la înțelegerea antumelor, adică a poeziilor publicate de Eminescu însuși. Spre dezamăgirea calculatorului, trebuie să-i "scanăm" concluzia fermă că manuscrisele au, în privința antumelor, doar valoare consultativă. Nu se cunoaște ultimul manuscris pentru nici o poezie antumă eminesciană (și cele câteva manuscrise ultime considerate excepții se dovedesc a fi tot forme anterioare), astfel că aici nu-l mai putem controla sau îndrepta pe autor. Problemele pe care le ridică antumele sunt, în principal, trei la număr. Ele țin de punctuație, de poziția
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
În zona postumelor, apoi, trebuie stabilită acea tradiție a textului, adică o ediție critică a tuturor edițiilor de postume eminesciene, începând cu Nerva Hodoș și ajungându-se până astăzi. Această tradiție odată stabilită, abia ea va putea fi confruntată cu manuscrisele scanate astăzi. Această ediție critică filologică va fi statuia de sare ce se va cufunda în soluția electronică. Și cu aceasta nu suntem decât la jumătatea drumului spre cunoașterea și înțelegerea operei eminesciene. Rămâne celălalt tărâm, denumit generic "ziaristică". Trebuie
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]