3,668 matches
-
de existență relațiilor de putere în societate. Pe de altă parte, acest model extinde sfera de aplicabilitate a ideologiei, subliniind că relațiile de dominație nu se instituie în mod exclusiv între două clase sociale, așa cum e prezentată situația în tradiția marxistă. Spre deosebire de aceasta, analiza interpretativă a ideologiei nu conferă conceptului un caracter mistificator. Într-o asemenea înțelegere, ideologia nu se referă la o reprezentare eronată sau iluzorie a realității socio-politice, ci la modul în care, în planul structurii sociale, înțelesul formelor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din momentul accelerării accesului la tehnologiile de comunicare. "Rudă săracă" a unei tradiții doctrinare cu veleități aristocratice în ierarhia produselor gândirii, ideologia a fost multă vreme definită, din această perspectivă, într-o manieră "sincretică", una ce combină reminiscențe ale semnificațiilor marxiste și ale celor proprii teoriei critice. Pe de altă parte, din unghiul rezervat teoriei politice empirice, ideologia a cunoscut, de asemenea, analize periferice, legate mai ales de problema comportamentelor actorilor politici și de studiile electorale. Nu e deloc întâmplător, așadar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ambele denotă "iluzia" sau "mistificarea" condițiilor materiale ale vieții economice, cele care formează bazele reale ale existenței sociale și pe care le redă în mod adecvat numai abordarea specifică economiei politice (subînțelegându-se că este vorba, bineînțeles, despre economia politică marxistă). În aceste condiții, atât ideologia, cât și teoria politică se constituie în obiecte sociale de studiu ale teoriei economice, care, abordând societatea ca pe un "întreg", deține capacitatea de a le explica adevăratul caracter. Teza integrării negative reapare, ulterior, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
individuale cu cele colective, precum și în cazul altor forme de cooperare socială 417. Limitându-mă la problema relației dintre ideologie/ideologii și interese fie acestea individuale sau colective -, trebuie să observ că, și în acest cadru, este necesară depășirea reducției marxiste a problemei interesului la cel asociat diverselor clase, în măsura în care aceasta se regăsește astăzi de-a lungul unor linii de demarcație pe criterii precum sunt cele de rasă, religie, etnicitate sau regiune de origine. Plecând de la ipoteze care sugerează că nucleul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vechile ideologii și-au pierdut "adevărul" și puterea de a persuada", astfel încât "puține minți serioase mai pot crede că (...) prin "inginerie socială" se poate ajunge la o nouă utopie a armoniei sociale. În același timp, și vechii "opozanți ai credinței" [marxiste, n.m. D.Ș.] și-au pierdut forța intelectuală. Doar câțiva liberali "clasici" insistă că statul n-ar trebui să joace vreun rol în economie, și câțiva conservatori serioși, cel puțin în Anglia și pe continent, cred că statul bunăstării generale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei, atât în societățile occidentale, cât și în cele ale lumii a treia 453. Într-adevăr, așa cum arată Bell însuși, niciuna dintre aceste critici nu a vizat argumentul central angajat de teza în discuție, și anume acela al ineficienței predicțiilor marxiste cu privire la evoluția societății occidentale, o ineficiență cu atât mai vădită în contextul unei societăți particulare cum este cea americană. Raportându-se, pe rând, la criticile redate mai sus, teoreticianul american susține că acestea se fundamentează pe erori survenite în înțelegerea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
operând cu un sens restrictiv al ideologiei, o reduc la gândirea de tip totalitar. O astfel de situare nu permite însă, din nou, posibilitatea depășirii "paradoxului lui Mannheim". Așa cum fără a invoca aici un periculos principiu al echivalenței morale critica marxistă a societății capitaliste implică o poziționare ideologică, și situarea critică față de formele totalitare ale marxismului presupune (după cum am văzut, spre exemplu, în cazul lui Popper) același tip de orientare. Deși importanța unor astfel de perspective pentru critica teoretico-politică a gândirii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un pericol real în condițiile fascinației pe care acesta o exercita în epocă chiar într-o lume situată din perspectiva Occidentului "dincoace" de Cortina de Fier. Urmând această linie de gândire, Bell pare să cadă el însuși în capcana interpretării marxiste a ideologiei, ca distorsionare a realității sociale, urmarea fiind refugierea în speranța asumată a prezervării unei gândiri utopice care să se distanțeze de "idealurile revoluționare" și să preia din prezent pilonii organizării sociale de tip occidental. Constatăm astfel că, spre deosebire de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
postmodernismul se manifestă, din punct de vedere cultural, într-o formă ideologică, urmărind legitimarea unui discurs în care piața devenită globală -, prin interconexiunile sale cu socialul și politicul, joacă un rol deosebit de important. Înțeleasă, în analizele dezvoltate în extensia tradiției marxiste, ca factor determinant al noii ordini a lumii, piața delimitează, așadar, o logică proprie "capitalismului târziu", a cărei semnificație este preponderent ideologică 486. Desigur că respingerea unei asemenea interpretări nu elimină realitatea din ce în ce mai evidentă a unei piețe globale, în contextul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
odată ce trebuie "justificat", se impune dintre mai multe moduri de viață alternative. O astfel de înțelegere a ideologiei, chiar dacă pare generală și neutră, încearcă în fapt să se constituie într-o explicație alternativă la cea care conferă ideologiei în tradiție marxistă caracterul negativ: "Acolo unde comentatorii nemarxiști au reținut dubla conotație peiorativă asociată accepțiunii metaforice inițiale a termenului, ei au generalizat-o și au oferit o varietate de explicații suplimentare pentru distorsionarea sistematică a cunoașterii și manipularea interesată a convingerilor, pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
p. 93. 84 Robert C. Tucker, Philosophy and Myth in Karl Marx, Cambridge University Press, Cambridge, 1961, pp. 180-181. 85 Ehud Sprinzak, "Marx's historical conception of ideology and science", în Politics & Society, vol. 5, 1975, p. 397. 86 "Concepția marxistă despre ideologie, doar parțial explicitată de Marx, reprezintă, la nivelul premiselor sale de bază, o nouă abordare a domeniului culturii. Operele culturale nu mai sunt privite ca entități sui generis de un anumit tip, nici doar ca "reprezentări" ale căror
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și într-un anumit mod de a vedea, de a interpreta. Acesta din urmă este ideologia ca Gestalt, ca forma mentis, ca structură care încadrează și descifrează realitatea". De aici, cunoscutul teoretician al democrației extrage următoarea concluzie: "Înseamnă că ideologia marxistă poate să moară ca ansamblu de noțiuni și să supraviețuiască foarte bine ca formă mentală. Marxismul este ca o pereche de ochelari sau, mai bine zis, de ochelari de cal: arată lumea așa cum o filtrează premisele sale" (Idem, p. 448
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială postmodernă. Pe de altă parte, teoria socială postmodernă analizează câteva dintre tendințele și posibilitățile viitoare ale erei noastre și se confruntă cu probleme care solicită cel puțin o revizuire dramatică și o completare a teoriilor sociale precedente (fie acestea marxiste, weberiene, structuro-funcționaliste sau neo-conservatoare). Deși nu cred că ar trebui să excludem toate marile teorii ale trecutului, în mod cert trebuie să fim atenți în aplicarea paradigmelor precedente la noile condiții" (Douglas Kellner, "Postmodernism as social theory: some challenges and
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
țiganii; o a promovat ideea războiul principalul instrument menit să impună ideologia nazistă: a ințiat cel de-al doilea război mondial, prin atacarea Poloniei (1 septembrie 1939). c) Comunismul -A avut ca punct de plecare operele lui Karl Marx (teoria marxistă), în care a fost fundamentată teoria “luptei de clasă” : o susținea că societatea comunistă se ve edifica mai întâi în țările dezvoltate în care proletariatul va prelua puterea de la burghezie pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin, care susținea că revoluția proletară poate să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în concepția lui Lenin comuniștii reprezentau “avangarda” proletariatului; -teoria marxistă susținea că în prima etapă, cea a construirii socialismului, era necesară menținerea statului, ca instrument al “dictaturii” proletariatului, necesar reprimării oricărei forme de rezistență a dușmanilor clasei muncitoare; -ideologia comunistă promitea oamenilor o schimbare totală a modului de viață prin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Comunist, care apreciau că România era “o verigă slabă a lanțului imperialist”, de aceea trebuia pregătită o revoluție care să urmărească: o instaurarea puterii proletariatului; o înlăturarea de la putere a burgheziei și a moșierimii; o naționalizarea mijloacelor de producție; -doctrina marxist leninistă nu a găsit aderență în România din mai multe cauze: o număr mic de militanți comuniști; o idei nerealiste cuprinse în program; o sentimentul de proprietate foarte dezvoltat la țărani; o număr relativ mic de muncitori. -a preluat o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
devine regele Ungariei. // Se constituie Confederația Nord-Germană sub hegemonia Prusiei. // Anglia poartă un scurt război cu Abisinia (v. Armata). // Apare pe piață prima bicicletă (v. Știința). // Apare lucrarea lui Karl Marx Das Kapital (volumul 1), biblia economiei și doctrinei politice marxiste scrisă de un autor care a spus odată despre sine "Tot ce știu este că nu sînt marxist" (sic!). Locotenent-colonelul de geniu Henry Young Scott construiește Royal Albert Hall din Kensington, cea mai mare sală de spectacol multifuncțională din Londra
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Armata). // Apare pe piață prima bicicletă (v. Știința). // Apare lucrarea lui Karl Marx Das Kapital (volumul 1), biblia economiei și doctrinei politice marxiste scrisă de un autor care a spus odată despre sine "Tot ce știu este că nu sînt marxist" (sic!). Locotenent-colonelul de geniu Henry Young Scott construiește Royal Albert Hall din Kensington, cea mai mare sală de spectacol multifuncțională din Londra. Walter Bagehot publică celebra lui carte de economie și filosofie politică The English Constitution. Compozitorul Arthur Seymour Sullivan
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bazinul electoral. Deja în 1874, doi lideri sindicaliști au intrat în Partidul Liberal, punînd astfel bazele unei colaborări trainice liberal-laburiste. În anii 1880, sindicatele au început să fie influențate ideologic de unele formațiuni politice socialiste, precum Federația Social-Democrată, de orientare marxistă, creată în 1881, și Societatea Fabiană, înființată în 1884. Pentru a se desprinde de tutela sindicală, Keir Hardie a fondat Partidul Laburist Independent în 1893. În anul 1900, un număr de organizații sindicale, împreună cu membrii Partidului Laburist Independent, cu Federația
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
automobilelor, tehnicilor de uz casnic, aparatelor electronice ) pe teritoriul țărilor În curs de dezvoltare, folosind la maximum toate avantajele de localizare oferite de țara-gazdă În scopul micșorării cheltuielilor de produccție. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii socialist marxiste au fost promovați de economistul K. Marx și abordați În lucrarea sa Capitalul (1867). Marx are o abordare individuală a modalității de evaluare a bunurilor. Spre deosebire de A. Smith și D. Ricardo, economistul socialist consideră că nu munca este izvorul bogăției
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
De asemenea, condimentarea îi deosebește: la ai noștri domină usturoiul, la ai lor, ceapa și chimenul, aroma fiind stranie pentru papilele gustative ale unui român. Dar există și variante usturoiate. Radu Anton Roman afirmă că adevărata diferență, citibilă în sensul marxist al „saltului calitativ“, este prezența, în micii românești (autentici și unici datorită acestei trăsături), a mai multor feluri de carne, dintre care nu lipsește cea de porc. Astfel el trasează o graniță între „mititeii à la Păstorel“, din carne de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
constant simțul critic al spectatorului în stare de alertă. "Fascismul, scrie el în Despre o dramaturgie nearistotelică, cu maniera lui grotescă de a insista asupra factorului emoțional, și poate tot pe atât un oarecare declin al elementului rațional al doctrinei marxiste m-au incitat și pe mine să pun accentul mai mult pe aspectul rațional." Pentru producerea acestei "distanțări" care va dezaliena spectatorul, Brecht proslăvește un "teatru epic". Caracteristica esențială a teatrului epic, scrie el în Drumul spre un teatru contemporan
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe a noastră, ceea ce o face să semene cu o închisoare din care putem evada doar devenind conștienți de limitele ei, însă complet liberi nu putem fi niciodată, deoarece suntem prizonierii teoriilor, iar cei care trăiesc într-un context închis marxiști, freudieni, adlerieni interpretează orice argument adresat împotriva propriului lor context ca fiind inclus în acest context, determinând imposibilitatea dezbaterii).271 Mit, istorie, ideologie Tot de la Popper se poate demara discuția privind relația mitului cu istoria, pe de o parte, în ciuda
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
miturile create de către oamenii muncii reflectă într-o anumită măsură și istoria, oglindind un caracter național, prin studiul lor putându-se înțelege izvoarele caracterului național și contribui la construcția socialismului).301 Chiar dacă aceste contribuții în ceea ce se consideră o tradiție marxistă (oare nu alunecă într-un flagrant oximoron o sintagmă care s-ar putea explicita ca "tradiție revoluționară"?) sunt greu, dacă nu imposibil de evaluat, din motivele amintite mai sus cu privire la blocarea într-un câmp conceptual autist în raport cu care nu se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a reflectării mitice o constituie gradul scăzut de dezvoltare a forțelor de producție și, implicit, al dominării forțelor naturii prin imaginație."302 Chiar dacă la un alt nivel, incomparabil mai rafinat și mai abil în țesătura ideilor, Barthes oferă prin "semiologia marxistă" pe care o profesează un exemplu concludent pentru relația mitului cu ideologia. Pentru el, mitul fiind "un mod de semnificare", prin urmare orice putând deveni un mit (imagini, lucruri, practici, persoane), "miticitatea" nu este înscrisă în ființa lor. Acest proces
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]