4,239 matches
-
lui Dumnezeu să nu mai fie goală. În sarcina celor patru preoți-călugări, cade grija mănăstirii - pentru a continua lucrarea lui Dumnezeu, pentru a munci ori supraveghea lucrările de construcție, pentru a întâmpina pelerinul ori credinciosul ce se abate pe-acest meleag, și mai presus de toate acestea, pentru a chema la rugăciune și închinare pe credincioșii celor patru zări. Munca acestora, nu le-a fost în zadar, iar rugăciunea ridicată spre Mântuitor și ajutorul cerut dreptului Dumnezeu, nu s-a lăsat
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
de care ne putem bucura. Cu bucurie în suflet, dar și cu părere de rău, trebuie să vă mărturisesc faptul că de câte ori gândul sau pasul mă poartă pe cărările acestui ținut binecuvântat, regret că nu m-am născut pe aceste meleaguri, dar, simt că sunt de acolo, din Țara Lăpușului, și îmi este drag să vorbesc despre tot ce înseamnă aceste locuri. O fac de fiecare dată cu mare drag și cu responsabilitate, dar și cu nemărginită emoție. La fel, cu
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
familiilor dumneavoastră. Le binemeritați... căci, prea ați trudit pentru toate acestea, uneori neglijindu-vă, chiar și pe dumneavoastră. Așa este și așa va fi mereu dascălul. La loc de mare cinste, trebuie să fie cinstit. Eu, promit să revin pe aceste meleaguri. Te invit și pe dumneata, drag cititor, să mă urmezi, în exemplul personal, căci, câștigat vei fi! Închei, strigând: Ce frumoasă ești, Țară a Lăpușului! ... pentru a se auzi cât mai departe, iar fata Ciuntenașului, Zorica Elvira GIURGIU, aveau-ar
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
dintr-o furie oarbă sau poate din cauza unei învrăjbiri recente și accentuate între cei doi sau poate din cauza faptului că el își onorează consoarta mai mult cu absența decât cu prezența, ea orbecăind după el într-o beznă profundă pe meleaguri necunoscute, sau probabil gândindu-se că vreme îndelungată el m-a mințit pe mine, întâlnindu-se cu ea pe ascuns și acum îi este teamă să nu fie înșelată la rându-i, sau mai știu eu ce alte motive - într-
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
de care ne putem bucura. Cu bucurie în suflet, dar și cu părere de rău, trebuie să vă mărturisesc faptul că de câte ori gândul sau pasul mă poartă pe cărările acestui ținut binecuvântat, regret că nu m-am născut pe aceste meleaguri, dar, simt că sunt de acolo, din Țară Lăpușului, si imi este drag să vorbesc despre tot ce înseamnă aceste locuri. O fac de fiecare dată cu mare drag și cu responsabilitate, dar și cu nemărginita emoție. La fel, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
de care ne putem bucura. Cu bucurie în suflet, dar și cu părere de rău, trebuie să vă mărturisesc faptul că de câte ori gândul sau pasul mă poartă pe cărările acestui ținut binecuvântat, regret că nu m-am născut pe aceste meleaguri, dar, simt că sunt de acolo, din Țară Lăpușului, si imi este drag să vorbesc despre tot ce înseamnă aceste locuri.O fac de fiecare dată cu mare drag și cu responsabilitate, dar și cu nemărginita emoție. La fel, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348336_a_349665]
-
Acest demers liric grăbește cristalizarea Crezului poezic, care este subsumat în versurile următoare: Sunt umbră și suflet născut din esența / Cuvântului lin ce se scurge din suflet... (Sunt) Poeta nu se sfiește, cu acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma că aceste valori perene ale sufletului românesc, cum sunt: dragostea de neam, de meleag, limba, religia, cultura, datinile, sunt reînviate, așezate într-o lumină favorabilă
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
nu se sfiește, cu acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma că aceste valori perene ale sufletului românesc, cum sunt: dragostea de neam, de meleag, limba, religia, cultura, datinile, sunt reînviate, așezate într-o lumină favorabilă, împrospătate. De pretutindeni răzbate o dorință vie de bine, de frumos și de pace, categorii pentru care omul trebuie să lupte fiecare întru fericirea comună. Până și natura îndeamnă
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
omul la bine și la respect față de creație, în poeme care par rugăciuni-psalmi, îndeosebi cele care au ca motiv central casa părintească, Ardealul iubit. E aici un soi de mândrie ardelenească pentru faptul că autoarea a trăit pe acest sfânt meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă altfel, cu alte rânduieli și pe alte temeiuri: Sub streașina
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
Iași. Era de o modestie aparte, de aceea vorbea rareori despre realizările sale profesionale. Asta deși urmase stagii de specializare în SUA, Austria, Polonia, URSS, Germania și Franța. În 1963 ajunsese doctor în științe medicale, revenind prin concurs conferențiar pe meleagurile natale la disciplina de fiziologie a IMF Iași, iar cinci ani mai târziu își adaugă la cartea de vizită titlul de doctor docent. În anul universitar 1969-1970, îl găsim ’’visiting professor’’ la Universitatea statului american Connecticutt. Membru al Societății Internaționale
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
unui puști cu ochii strălucitori, pe nume Tudor Papă, un posibil viitor Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Chiar dacă România ne tratează astăzi ca o mamă vitreagă, asemenea momente, precum cele întâmplate într-o zi de toamnă târzie la Ipatele, pe meleagurile ieșene, dovedește că nu suntem numai o țară furată zi de zi, chiar dacă mulți dintre noi s-au simțit minoritari în această istorie. Comemorarea academicianului Ioan Hăulică și al celorlalți la care am asistat, într-o lume normală, cu subiect
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
dealului, de ce să nu admir panoramă vieții și să mă bucur de ce văd? Știm cu toții că e mai bine să fii pe deal, decât sub el... George ROCĂ: Vă plac călătoriile. Ele sunt și un izvor de inspirație? Pe ce meleaguri v-ați plimbat pașii? Elenă BUICĂ: Am călătorit și am petrecut vacante în locuri diferite ale lumii despre care am scris: Canada - nu atât cât mi-aș fi dorit, însă, Hawaii, Republica Dominicana, Spania, Grecia, Turcia, diferite republici din fosta Uniune
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
le descriu întâmplările în armonie cu viața lor. M-am străduit să redau viață și culoare unor aspecte și întâmplări care să-i reprezinte. Prin scrierile mele am vrut să-i fac să fie mândri pe țigăneștenii mei, trăitori pe meleaguri pline de tradiție și frumuseți. Scrierile mele sunt mărturiile liantului dintre memororia anilor copilăriei petrecuți la Țigănești și viața de acum atât de îndepărtată. Nu mi-am uitat nici prietenii pe care ii vizitez de câte ori merg în țară și nici
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Părea că ne-ntorceam spre cortul cerului Locul sacru, cuibul tainic al misterului Și mai departe, spre cosmice alintări Spre roditoare începuturi, mângâieri. Spre reîntorceri ades ne-ndreaptă firea Cu bucurie! când călăuză e iubirea! MISIUNE SACRĂ Desprins dintr-un meleag, bătrân suspin Însingurat de noapte și preamult venin Din tărâmul din care vii însingurat, pustiu Visând o stea nestinsă, acuma încă viu Ai în memorie Labirintul, valea, drumul Încețoșat, potecile împletite cu fumul Deșert multiplicat, în care cauți cale Spre
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
pe rotile... Nu, nu pe patine cu rotile! De data asta într-un scaun cu rotile împins de o bătrânică... Atât de bătrânică încât îmi vine să cred că o fi vreo soră medicală uitată de Abel Tasman pe aceste meleaguri. Dar să știți că... împingea bine băbuța! Ajungem la raze! Mă ia în primire o cucoană foarte milităroasă: „Stai așa! Pune mâinile așa! Lipește pieptul...” „Criiiiiii...” face aparatul de skanare! Iar mi-e tare frrrrri...g în continuare. Dârdâi mai
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
Romanescu se află astăzi într-o etapă de plină afirmare creatoare. De Țara Năsăudului o leagă un dor necuprins și pune pe altarul cuvintelor gândurile și trăirile sale, își întoarce ocheanul sufletului spre cele mai frumoase clipe petrecute aici, pe meleagurile lui Coșbuc și Liviu Rebreanu , dovedindu-se o continuatoare a acestor corifei ai scrisului românesc. Vine adesea acasă, iar când nu poate, călătorește pe drumul dorului cu ochii minții și se oprește la casa părintească, șterge lacrimile celor dragi cu
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
volum din ,,Opere'', de Timotei Cipariu, 1987. A scris postfața unei ediții din ,,Istoria pentru începutul românilor în Dacia'', de Petru Maior.. A adus contribuții importante în studierea limbii române literare și a inițiat cercetările dialectale în Moldova și pe meleagurile Bistriței și Năsăudului. Numele lui Gavril Istrate a fost și este prezent în aproape toate periodicele noastre literare, de la ,,Iașul literar'', și ,,Convorbiri literare'', la ,,Contemporanul'' și ,,Luceafărul'', la ,,România literară'' din București, ca și în ,,Steaua'' și ,,Tribuna'' de la
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
ridicat prin propriile sale eforturi și năzuințe, nu poate să rămână în umbra tăcerii, ea trebuie așezată în panteonul marilor valori culturale ale națiunii noastre. Cartea mea se vrea un călduros omagiu adus ardeleanului moldovenizat pe care îl revendică astăzi meleagurile lui Coșbuc și Liviu Rebreanu, îl revendică Țara lui Ștefan cel Mare, dar și-l revendică o țară întreagă. Prof. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Gavril Istrate-un intelectual al Ținutului Năsăudean la 99 de ani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
mi-aș dori pe dată, să fiu la mine-acasă Să-mi văd căsuța dragă cu flori în fereastră. Dorul de-al meu Plai, inima-mi apasă Să zbor aș vrea acum, ca pasărea albastră. Gîndu-l las să zboare pe-acele meleaguri, Zăresc in curtea școlii, colegii mei de-atunci Acei copii zburdalnici precum albine-n faguri.. Tablou din tinerețe, tristetea mi-o alungi.. Pe valul greu al Sorții am trecut plutind.. Avem in păr ninsoare iar sufletu-i dorit De seri
DOR DE CASĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345384_a_346713]
-
si pe ritmurile romantice ale creațiilor muzicale, au dansat pe toată perioada acestuia. " Piatră Neamț este unul dintre acele orașe în care mă simt ca la mine acasă, în Turda mea istorică. Farmecul și misterul plutește în aer, conferind acestor meleaguri, o aură deplină, Aici mi- am început , în urmă cu mulți ani, drumul meu artistic și tot aici mi-am făcut o multitudine de prieteni. Publicul mă răsfăța de fiecare dată cu aplauze și pot spune că acum, cănd iarnă
O NOUĂ SEARĂ MAGICĂ, DINTR-UN TURNEU DE SUCCES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345444_a_346773]
-
reconfortant al pădurilor pentru oameni și pentru feluritele viețuitoare cu păr și pene care le populează, deci importantul rol ce le revine pădurilor în profitabila industrie a turismului... Toate astea sunt bine cunoscute și apreciate cum se cuvine pe alte meleaguri, de pildă în țările nordice și apusene. Aici există legi pe cât de clare, pe atât de aspre privind protecția pădurilor, iar cetățenii înțeleg - pentru binele lor și al generațiilor viitoare - să le respecte cu sfințenie și în acest chip să
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
funcționar, fotograf, geolog, ziarist, animator cultural... Ion Iancu Vale este ceea ce se cheamă, prin excelență, un autodidact, fiind un cititor înrăit și un neobosit peregrin având deviza: „O clipă de răgaz două, trei pagini”. El a colindat țara, dar și meleaguri străine, contactând și având relații cu oameni din diverse categorii sociale și cu felurite îndeletniciri, fapt ce-i conferă o bogată cunoaștere și experiență de viață. Ca jurnalist, a fost redactor la „Jurnal de Târgoviște” (1993), „Legea lui Țepeș” (1994
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
fost, în urmă cu două milenii, regele acestui popor ales de Luminăția Sa! - Rege? Dar România a avut rege din sângele neamului românesc doar pe timpul dacilor... - Așa-i! Ești urmașul unui prinț cu sânge albastru care a domnit pe aceste meleaguri și cărora Luminăția Sa le-a dat multe bogății și un popor brav. Din păcate neamul s-a corcit și a ajuns pe mâna trădătorilor care au iubit mai mult banul decât neamul lor. Prin venele aleșilor voștri actuali curge
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Cât de mult am plâns și cât m-a afectat acest lucru nu vă spun,dar eram un copil și viața avea să meargă înainte. Doamne minunată-i copilăria cu prieteni mici sau mari, cu joaca care ne lega pe meleagul satului .Amalia,Geta,Soltana ,IleanaDoinița,,Radu,Costel,câte nume n-ar mai fi de spus, nume care îmi aduc bucurie și multă dragoste și azi.Colege si colegi de clasă cu care am legat din clasa întâi prietenie .Duminica era
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
cuvinte precum: „brazdă”, „plug”, valah”, „deal”, „luncă”, „pârâu”, „cumătru”, „colindă”, „datină”, „blajin” și multe altele, mă fac să pun la îndoială „intrarea” lor în limba română. De aceea am înscenat un probabil scenariu: • niște slavi călări pe cai, hălăduind pe meleaguri geto-dacice fără să-i întrebe nimeni ce hram poartă, au întâlnit pe un deal un băștinaș care ara. Și l-au întrebat: ce faci aici kiumetre? Kiumetrul ar fi spus: fac valuri! Slavii au râs: dacă faci valuri înseamnă că
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]