KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

sociali au invocat în aplicarea principiului subsidiarității competențele partajate între Uniunea Europeană și statele membre, considerând că elaborarea dreptului muncii național este un atribuit al statelor împreună cu partenerii sociali, iar acquis-ul comunitar poate avea doar rolul de completare a acțiunii statelor membre. 4.2. Este, de asemenea, semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
2. Este, de asemenea, semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
tripartită la nivel înalt din 2008 (ce precede Consiliul European de primăvară) se va concentra asupra dezbaterii privind flexisecuritatea.40 *** În opinia noastră, dezbaterea asupra modernizării dreptului muncii a fost utilă tuturor celor implicați, de la Parlamentul European până la nivelul statelor membre, a partenerilor sociali naționali. O parte din soluțiile propuse de Comisie, s-a văzut, în cele relevate anterior, au fost invalidate de participanții la dezbatere, altele au rămas, în continuare, ca repere pentru reflecții viitoare. În orice caz, din perspectiva

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
reflecții viitoare. În orice caz, din perspectiva rezultatelor altor dezbateri în baza unei Cărți verzi, actuala dezbatere reprezintă un interesant schimb de păreri din care s-au degajat unele concluzii, care pot constitui jaloane suplimentare în activitatea normativă a statelor membre, cât și a Uniunii Europene, chiar dacă aceasta (dezbaterea) nu s-a finalizat, așa cum s-a procedat în alte situații, prin adoptarea unei Cărți albe, document moral-politic, dar cu un impact cert asupra evoluțiilor viitoare, inclusiv normative ale Uniunii Europene. Nici

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
lucrătorilor în vederea asigurării unei puneri în aplicare mai coerente și mai eficiente a acquis-ului comunitar. Acesta a cerut cu insistență ca statele membre să promoveze punerea în aplicare a Recomandării O.I.M. din 2006 cu privire la raporturile de muncă. Anumite state membre au mai sugerat, de asemenea, ca recomandarea să servească drept bază pentru discuții între statele membre și partenerii sociali asupra modalităților pentru o abordare mai bună, la nivel european, a fenomenului raporturilor de muncă deghizate".42 Nici recursul la această

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a cerut cu insistență ca statele membre să promoveze punerea în aplicare a Recomandării O.I.M. din 2006 cu privire la raporturile de muncă. Anumite state membre au mai sugerat, de asemenea, ca recomandarea să servească drept bază pentru discuții între statele membre și partenerii sociali asupra modalităților pentru o abordare mai bună, la nivel european, a fenomenului raporturilor de muncă deghizate".42 Nici recursul la această recomandare OIM nu soluționează, pe fond, problema, căci, prin forța evidenței, recomandarea se pronunță asupra determinării

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
asistență juridică reciprocă, regula înfățișată mai sus a fost supusă însă, unei modificări/adaptări: calitatea de parte la Acord o are Uniunea Europeană, dar executarea acestuia revine unor subiecte de drept internațional care nu sunt părți la el și anume, statelor membre ale Uniunii Europene; sau și mai exact, în principal, statelor membre, deoarece Uniunea Europeană este ținută și ea, dar numai de o obligație generală. Astfel, calitatea de "Părți Contractante" o au, potrivit definiției din art. 2 (alin. 1), Uniunea Europeană și Statele Unite

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
unei modificări/adaptări: calitatea de parte la Acord o are Uniunea Europeană, dar executarea acestuia revine unor subiecte de drept internațional care nu sunt părți la el și anume, statelor membre ale Uniunii Europene; sau și mai exact, în principal, statelor membre, deoarece Uniunea Europeană este ținută și ea, dar numai de o obligație generală. Astfel, calitatea de "Părți Contractante" o au, potrivit definiției din art. 2 (alin. 1), Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, dar cele care execută angajamentele asumate de către Uniunea Europeană sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
este ținută și ea, dar numai de o obligație generală. Astfel, calitatea de "Părți Contractante" o au, potrivit definiției din art. 2 (alin. 1), Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, dar cele care execută angajamentele asumate de către Uniunea Europeană sunt numai statele membre ale acesteia (vor desfășura măsurile cuprinse în documente) și nu aceasta. Notăm că Părțile Contractante s-au angajat, de o manieră generală, să întreprindă cele necesare spre a dezvolta cooperarea în contextul relațiilor de extrădare aplicabile între statele membre și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
servanda) faptul că Părțile își vor respecta obligațiile asumate; cel mult, s-ar putea spune că Uniunea Europeană și-a asumat o obligație de mijloc (de a se face tare)6, dar obligațiile menționate în Acorduri vor fi îndeplinite de către statele membre. Putem vorbi de un tratat-cadru, încheiat la nivel european sau intercontinental, urmat de tratatele bilaterale de punere în aplicare a acestuia, la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene. În chiar art 1 în care se înscrie, ca în orice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Uniunii Europene. În chiar art 1 în care se înscrie, ca în orice alt tratat de altfel, angajamentul asumat de către părți de a-l aplica (explicitând principiul pacta sunt servanda), regăsim formularea atipică, potrivit căreia Părțile contractante stabilesc ca statelor membre ale Uniunii Europene, deși nu au calitatea de părți, să le incumbe obligațiile care au fost stabilite prin Acord. Dar în art. 3 (alin. 1), ideea este explicitată cât se poate de bine: Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii vor asigura

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
au fost stabilite prin Acord. Dar în art. 3 (alin. 1), ideea este explicitată cât se poate de bine: Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii vor asigura ca prevederile prezentului Acord să fie aplicate în legătură cu tratatele de extrădare bilaterale dintre statele membre (ale Uniunii Europene) și Statele Unite ale Americii care sunt în vigoare, la data intrării în vigoare a Acordului; sunt menționate în continuare, prevederile din Acord care se vor aplica (art. 4-14), în locul acelora din tratatele bilaterale existente. În virtutea acestui text

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
privind extrădarea este cât se poate de explicit, deoarece încă în art. 1, se prevede că obiectul și scopul acestuia sunt ca Părțile contractate să se angajeze să ia măsuri pentru realizarea cooperării în contextul relațiilor de extrădare dintre statele membre (statele membre ale Uniunii Europene) și Statele Unite ale Americii. Prevederile art. 3 din Acordul privind extrădarea se regăsesc în aceeași formulare, și în art. 3 din Acordul privind asistența juridică reciprocă. Astfel, în însuși titlul art. 3 din Acordul privind

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
este cât se poate de explicit, deoarece încă în art. 1, se prevede că obiectul și scopul acestuia sunt ca Părțile contractate să se angajeze să ia măsuri pentru realizarea cooperării în contextul relațiilor de extrădare dintre statele membre (statele membre ale Uniunii Europene) și Statele Unite ale Americii. Prevederile art. 3 din Acordul privind extrădarea se regăsesc în aceeași formulare, și în art. 3 din Acordul privind asistența juridică reciprocă. Astfel, în însuși titlul art. 3 din Acordul privind asistența juridică

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
deja care este obiectivul convenit aplicarea Acordului în legătură cu tratatele bilaterale de asistență juridică reciprocă cu Statele Unite ale Americii. În acest scop, Părțile contractante vor asigura ca: prevederile Acordului să fie aplicate în legătură cu tratatele de asistență juridică reciprocă bilaterale dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii, care vor fi în vigoare la data intrării în vigoare a Acordului, în domeniile enumerate în paragrafele care urmează (identificarea conturilor, luarea de depoziții ș.a.); fiecare stat membru al Uniunii Europene să înștiințeze

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
contractuală dacă nu inedită, în orice caz, neobișnuită pentru raporturile stabilite între subiectele de drept internațional. Acest inedit/neobișnuit ne este dat de structura raporturilor create și impuse (Acordul încheiat între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii produce efecte asupra statelor membre care se văd angajate și ținute la executarea obligațiilor stabilite prin acesta), precum și prin tehnica de contractare. Elementul sui generis este impus de natura raporturilor dintre Uniunea Europeană (organizație internațională suprastatală căreia i-au fost transferate din atributele de suveranitate ale

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
se văd angajate și ținute la executarea obligațiilor stabilite prin acesta), precum și prin tehnica de contractare. Elementul sui generis este impus de natura raporturilor dintre Uniunea Europeană (organizație internațională suprastatală căreia i-au fost transferate din atributele de suveranitate ale statelor membre) și statele ei membre, când acestea se văd angajate prin actele juridice încheiate de către ea. Drept urmare, pe plan tehnic s-a găsit modalitatea de formulare a acestui raport specific. Specificul structurii contractuale constă în faptul că tratatul internațional este încheiat

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ținute la executarea obligațiilor stabilite prin acesta), precum și prin tehnica de contractare. Elementul sui generis este impus de natura raporturilor dintre Uniunea Europeană (organizație internațională suprastatală căreia i-au fost transferate din atributele de suveranitate ale statelor membre) și statele ei membre, când acestea se văd angajate prin actele juridice încheiate de către ea. Drept urmare, pe plan tehnic s-a găsit modalitatea de formulare a acestui raport specific. Specificul structurii contractuale constă în faptul că tratatul internațional este încheiat între două părți, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cu personalitate juridică distinctă una față de alta, ele se află cu toate acestea, într-un raport special dat de partajarea atributului de a încheia tratate internaționale (ius tractum) și făcând parte din același trunchi instituțional (atributul de suveranitate a statelor membre și competența Uniunii Europene de a încheia anumite tratate se completează unul pe altul într-un tot), nu poate fi vorba de un asemenea caz de obligațiune pentru altul, care presupune un raport simplu, fără asemenea legături de interdependență; în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
negociatorii trebuie să acționeze în strânsă consultare cu un comitet desemnat de Consiliu, compus din reprezentanți ai statelor membre. În acest caz, tratatele încheiate de către Comunitate, constituie angajamente prin care ele se obligă din punct de vedere internațional, împreună cu statele membre (acordurile încheiate leagă instituțiile comunitare și statele membre art. 228 (7) din Tratatul asupra Uniunii Europene); aceste tratate se integrează, totodată, în ordinea juridică comunitară și cu toate că sunt încheiate de către Uniune, ele sunt opozabile statelor sale membre; această interpretare a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Uniune să fie opozabile statelor; s-a procedat la indicarea explicită impunând statelor membre îndatorirea de a aplica prevederile din Acorduri, ca o obligație care le revine lor. În cazul Acordurilor pe care le examinăm, problema efectelor lor față de statele membre ale Uniunii Europene nici nu se mai ridică, fiind soluționată din moment ce în text, se stabilește că prevederile lor se vor aplica de către state. Aceasta ne duce la concluzia că Uniunea Europeană a încheiat în numele ei și al statelor sale membre (fără ca

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
statele membre ale Uniunii Europene nici nu se mai ridică, fiind soluționată din moment ce în text, se stabilește că prevederile lor se vor aplica de către state. Aceasta ne duce la concluzia că Uniunea Europeană a încheiat în numele ei și al statelor sale membre (fără ca acestea să fie Părți), un acord-cadru, prin care acestea din urmă îl vor aplica, prin încheierea și executarea de acorduri bilaterale cu Statele Unite ale Americii. Menționăm că nu este vorba în speță nici de acorduri mixte, adică acorduri sau

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de acorduri bilaterale cu Statele Unite ale Americii. Menționăm că nu este vorba în speță nici de acorduri mixte, adică acorduri sau convenții încheiate cu un stat terț sau cu o organizație internaționala, la care sunt părți în afară de Comunitate, și statele membre ale acesteia; folosirea unor astfel de acorduri este cunoscută în practica Comunităților și se justifică prin diferențele care există între competențele comunitare și cele interne ale statelor, precum și prin nevoia inevitabilă de a asigura coerența de acțiune sau de a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ei la Comunitățile Europene, Franța a cerut ca acest acord să fie încheiat în același timp, de către Comunitate împreună cu membrii ei; în același sens, sunt Convențiile de la Eunde, precum și Acordul de asociere a României la Comunitățile Europene Comunitățile și statele membre ale acestora. O situație de acest gen când un stat încheie tratatul, dar altul îl execută, poate să ne amintească de ipoteza unui stat aflat sub protectorat, când statul protejat poate deveni un stat dependent sub controlul statului protector; nu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în acest caz, a regulilor de la protectorat Cazul unui protectorat nu poate fi asimilat, cu participarea de state suverane la o organizație internațională de tip integraționist când ele își păstrează acel ius tractum, în același timp cu Uniunea Europeană, deoarece statele membre ale Uniunii Europene rămân în continuare subiecte de drept internațional, chiar dacă au transferat unele competențe Uniunii Europene; rămânând titulare ale suveranității, ele transferă doar unele atribute Uniunii Europene și sunt angajate prin tratatele încheiate. Din această poziție, încheie tratate cu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]