4,210 matches
-
Mary se clătina cu scaunul, iar părul numai inele îi dansa pe cap. Vocea i se pițigăiase de tot, dar era foarte însuflețită. Ca vocea unui om care-și pune o dorință. Firma asta aduce și un bucătar din New York. Meniul din prima seară e filet mignon, asparagus fiert la aburi, salată Cezar și cabernet franțuzesc. Mai oferă și masaje și tratamente faciale pe malul râului. Mary - E o experiență de care ai parte o dată-n viață, Jina, a întrerupt-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ar fi rușine. Ce, ei n-au mâncare acasă? Un chelner simpatic foc, cum doar la Quattro Stagioni în București am întâlnit, mi-a răspuns când m-am îndoit că pot mânca la ei: - Vai, doamnă, dar vă pregătim ce meniu vegetarian vreți. Avem și fructe de mare la congelator. Se poate, cum să ne lăsăm clienții flămânzi? Casablanca, de! Băcia!? E sâmbătă seara deja. Cred că sunt puțin obosită. Practic, ar trebui să scriu o aplicație pentru Viena. Dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu ieșea din țară, cărțile noastre erau cel mult evazionist-extraterestre, rezistența prin cultură se desfășura, trivial vorbind, astfel: se iau concepte și se freacă între ele. Se pune oleacă de rachie, se trimite la origini materne regimul și se servește meniul cu un deget vârât pe gât. Mircea, încă nu am forța să revin la anul 1989. O să încerc să o fac în Anglia, în decembrie. Aici urlă amintirile ca lupii, în carnea mea, în dinții mei, în fierea scoasă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
boierești. Eu mândră, înțepată și stresată. Mă agitam întruna, nu-mi găseam liniștea, eram supărată pe colegi care nu mișcau un deget, dar făceau mofturi. Mă uitam la ei cum dansează, îi număram din ochi, supravegheam sosirea chelnerilor și succesiunea meniurilor, primeam profesorii și îi conduceam la locul lor. No food, no drinks, no dance, no fun! Mă agitam ca o chivuță care răspunde de o nuntă întreagă. Târziu, cam pe la unu și ceva noaptea, a venit un profesor. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mă agitam ca o chivuță care răspunde de o nuntă întreagă. Târziu, cam pe la unu și ceva noaptea, a venit un profesor. L-am preluat și l-am așezat lângă mine, ca să mă asigur că i se va servi tot meniul, că de, eu aveam autoritate asupra chelnerilor. Mă cam irita că părea întors pe dos. Am insistat să-mi spună de ce. - Nu cred că ai vrea să afli. - Ei, totuși, dom’ profesor, dacă nu e prea personal. A tăcut, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
picioare și a cântat cu orchestra. Adi se așezase cu PD-ul la o masă la soare. Eu, aleatoriu la umbră cu niscai liberali, ecologiști și cu toașu V., plus nevestele aferente. N-am putut mânca nimic toată ziua fiindcă meniul era: carne, cu carne din carne și deasupra fripturi cu sarmale. N-am putut bea decât cu mare greutate două sticle de Tuborg, fiindcă primăria decisese deja țuică, votcă, vinuri. Stăteam mută, fumând ca o nefumată, lângă violonistul din taraf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la Oxford. Kathy a fost autoarea acestei întreprinderi de restaurare. A observat acuta lor lipsă de apetit, indiferent de mâncărurile care se ofereau și de cât de mult a încercat bucătăreasa colegiului să gătească neofensator pentru ele. Porcul dispăruse din meniu, nici o tristețe pentru mine, mare tristețe pentru Kristina. Tot căutând rațiunile nemâncării, după ce epuizasem împreună problema interdicțiilor religioase și speriată de ideea că or să se întoarcă scheletice la Kabul, Kathy a vrut să le rezolve și problema dinților. Timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să nu înțeleg în fiecare zi câte puțin în ce loc greșit ne-am născut și am rămas. Nu doar fiindcă am înghițit o dictatură, dar și fiindcă locul nostru este atât de amatorist și de provincial! Oamenii ăștia fac meniul intelectual. Ei produc cunoașterea care contează, ei dau conceptele și teoriile ei. Am băut un vin și am ascultat muzică cu teoreticianul spațiului public transnațional. Poate că într-o astfel de lume puteam să fiu și eu autoarea teoriei convenabilității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
era minuscul și fondurile de protocol ca și inexistente, mai organizam și eu, din când în când, mese în ambasadă pentru șefi de misiuni, directori din ministere, oameni de afaceri, membri ai diasporei. Mobilizam toate tovarășele, inclusiv soția, discutam un meniu, apoi pregăteam totul în ambasadă, fără restaurante, bucătari sau chelneri. Saloanele ambasadei erau primitoare, grădina arăta splendid după plantările de trandafiri și palmieri inițiate de subsemnatul, aveam încă servicii de masă de porțelan și tacâmuri de argint masiv (aveau să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
era excelent, asigurat la "bar" de șoferul meu, un bărbat "stilat" de 2 metri înălțime, familiarizat de altfel în timpul liber cu mânuirea sticlelor și paharelor, iar la masă de soția sa și de secretara ambasadei, toți puși la "patru ace". Meniul "international" era acompaniat de cel "național", nelipsind țuica, vinurile și coniacul românești, sarmalele, micii și uneori, la întâlnirile cu conaționalii noștri, chiar "fasolea bătută" solicitată expres telefonic de invitați. La Ziua națională saloanele, terasa și aleile grădinii erau pline de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în furcă și am făcut un pas înapoi. Oh, Doamne, i-am zis lui Aidan, tocmai am făcut rezervare pentru nunta noastră. Cred că o să încep să plâng. Apoi toate s-au întâmplat foarte repede. M-am hotărât să las meniul în grija mamei din cauza conflagrațiilor provocate de broccoli la nunta lui Claire. (O luptă îndârjită care a ținut aproape o săptămână, în care mama susținea că broccoli e „de fițe“ și nimic altceva decât „conopidă altoită“, și Claire zbiera că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sau conopidă necomestibilă. —Ai toată libertatea, mamă, am spus cu mărinimie. Cateringul e responsabilitatea ta. Dar am intrat pe un câmp minat în cel mai inocent peisaj cu putință - am făcut greșeala să sugerez că ar trebui să avem un meniu vegetarian și asta a stârnit-o: nu credea în vegetarianism. Susținea că e un capriciu și că oamenii o făceau dinadins ca să aibă o notă discordantă. —Minunat, minunat, cum spui tu, am zis. Pot să mănânce chiflele. Eram mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
genul ei de glumă. — Deci a fost intenționat? Oh, da, probabil. Dar n-ai nici un motiv de îngrijorare. Și asta n-a fost totul. După mai puțin de două săptămâni, într-o seară de vineri, eram acasă la Aidan, răsfoind meniuri cu comanda la domiciliu și făcând propuneri pentru cină. El își scotea cravata și, în același timp, își deschidea corespondența, când conținutul unuia din plicuri l-a tulburat. Am simțit asta din celălalt colț al camerei. Ce e? am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Mama Am presupus că Baked Alaska avea de-a face cu nunta. Rachel se mărita abia în martie anul viitor și deja ea și mama se împungeau. Și nici prin gând nu-mi trecea să mă amestec - ambuscadele pe tema meniurilor de nuntă puteau fi foarte sângeroase. Totuși, am fost cât pe-aci să deschid discuția în seara asta, pentru că Rachel a apărut pe neașteptate la apartamentul meu, cum nu se poate mai inoportun, tocmai când mă pregăteam să-mi încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Cu o picătură de lămâie verde, nu simplă. Dacă n-aveți lămâie verde, nu-mi puneți lămâie. Un pahar de Chardonnay, a zis Dana. —Și mie la fel. Când Diego a revenit cu băuturile, a murmurat: —Doriți să vă iau meniurile? Mâna lui Leon a țâșnit ca să păstreze meniurile. Cred c-ar trebui să mâncăm. Nu-l oprește nimic, a zis Dana. —OK, a bătut Diego în retragere. Mă chemați când v-ați hotărât. Leon a privit lung la pahar, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Dacă n-aveți lămâie verde, nu-mi puneți lămâie. Un pahar de Chardonnay, a zis Dana. —Și mie la fel. Când Diego a revenit cu băuturile, a murmurat: —Doriți să vă iau meniurile? Mâna lui Leon a țâșnit ca să păstreze meniurile. Cred c-ar trebui să mâncăm. Nu-l oprește nimic, a zis Dana. —OK, a bătut Diego în retragere. Mă chemați când v-ați hotărât. Leon a privit lung la pahar, a luat o gură și a zis, printre lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Leon a privit lung la pahar, a luat o gură și a zis, printre lacrimi: Știam eu. Ăsta nu e Pepsi. E Coca-Cola. Oh, ține-ți pliscul și bea-l, a zis Dana. Fără a răspunde, Leon și-a luat meniul și a început să-l studieze. Îl auzeam plângând. A reușit să se adune îndeajuns cât să comande o porție de vânat, dar a clacat în timp ce-i spunea lui Diego: —Dar fără capere. Aproape bocind, a zis: Nu pooot... săăă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a oprit Leon din plâns îndeajuns cât să-mi spună. Spune că mă descurc bine. Apoi a bocit tot restul mesei, oprindu-se doar cât să comande prăjitură cu ciocolată amară și înghețată de vanilie în loc de cea de caramel din meniu. Prea multe arome la un loc, i-a zis lui Diego cu un zâmbet palid. Capitolul 7tc " Capitolul 7" „...a chemat-o pe mama, care mi-a zis unde-și ascunsese verigheta...“ „...am reușit să-mi iau rămas-bun cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pentru că mi-era teamă că s-ar putea să-mi placă prea mult. Se pare că avusesem motive. În timp ce ștergeam drojdia de șampanie de pe bărbie, mi-am dat seama că un chelner stătea răbdător lângă mine, așteptând să-mi întindă meniul. Oh, Doamne, îmi cer scuze, mulțumesc, am murmurat, gândindu-mă: Poartă-te normal, poartă-te normal. Jacqui îmi spunea cât de greu e să pui mâna pe un Labradel, erau foarte rari și se vindeau pe piața neagră, unii fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mango acru, făină de palmier, licheni și pandanus. Frunze de colocasia, mere glasate, pepene de iarnă, dovleac amar. Rădăcină de khas, lemn de santal, cenușă de dovleac, schinduf. Dovleac șerpesc, flori de banană, frunză-paianjen, rădăcină de lotus... Dădea naștere unor meniuri atât de complicate, că erau gătite uneori și cu o sută de ingrediente, precar echilibrate cu un amestec complicat și delicat de mirodenii - triumfuri minunate ale artei celei complexe și delicate a asezonării. O singură grăunță din ceva, un mugure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Bănuiesc că un asemenea loc fusese cât se poate de liniștit pentru ei înainte ca unii de teapa noastră să-și fi făcut apariția aici. Dar noi am venit aici ca să rămânem. Ia încercați să ne dați afară... Acum vin meniurile, dispuse ca niște bilete de examen, iar noi ezităm și rămânem tăcuți câteva secunde, murmurând încruntați deasupra ciudatelor tipărituri. Ora patru. Linex și Self se leagănă în lumina orbitoare în fața pisoarului subteran. Am auzit zăngănitul fermoarului de un metru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu farduri, a purtat dresuri lălâi și chiloți terciuiți, a venit la culcare cu crema pe față, ridată și cu o cămașă de noapte care atârna dramatic pe ea. Încă n-am reușit să descopăr dacă sexul fusese scos din meniu. Și nici n-am avut chef să întreb. Alaltăieri m-am hotărât, totuși, să-i deschid un cont în bancă. Am completat formularele sub supravegherea atentă și calmă a neclintitei Selina. În dimineața aceea a venit în pat cu ciorapi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Zâmbetul prin care își autoreproșa scăparea era inocent. Apoi se întoarse hotărât și făcu semnul V, ținându-și mâna întoarsă spre chelnerul aflat mereu la datorie. Alte două sticle de Red Snapper au apărut imediat. Am făcut comanda. Fielding ținea meniul de un roșu aprins (din mătase, împodobit cu un chenar din fir care îmi amintea mie și degetelor mele de Selina și secretele ei) cu mâinile lui suple și bronzate, ale căror încheieturi dispăreau în manșetele de un bleu pal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dacă mănâncă tot ce mănâncă el. — Văzuși ce burtă are? — Tatăl lui a murit la cincizeci și unu de ani. A ținut regim cinci ani și tot se îngrașă. Ca după aia să se descopere că mânca și regimul și meniul lui normal. Nu-ți vine să crezi cât putea să bage-n el. Când s-a întors Eva, i-a ascuns dinții, dar el molfăia mâncarea și tot nu se lăsa. Avea și ceva bani. — Banu’, spuse Fat Paul meditativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lovite nai tremurau pe portbagajul scorojit. În spatele meu, sub reflectoarele lui de testau plutitor, Sunset Boulevard continua să curgă lin la vale. O oră mai târziu, îmi puneam centura de siguranță la LAX. Clasa întâi: the Pantheon of Celestial Arts - meniul lor. Onorând-ul pe John Self cu martini-uri gata preparate, mă făceau să mă simt eu însumi un shaker de veselie și venerație. Tocmai citeam în Daily Minute despre lanțul de bătăi și crime din Rosalind Court: acum două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]