3,268 matches
-
Batalionul propune și roagă a se aproba programul specificat mai sus, pentru motivul că prin menținerea evreilor la lucru până la orele 15, când li se dă drumul trebuie să rămână în cazarmă până la acea oră, tot personalul, Ofițeri, subofițeri și meseriași, însărcinați cu supravegherea și execu tarea lucrărilor de toate categoriile la care concură și evreii și dela care oră personalul speci ficat urmează a pleca la masă și nu mai poate fi la programul de dupăamiază, sau a rămâne mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
decorații din răsboaele României; - evreii din vechiul regat care întâmplător se găseau în Basarabia și Bucovina la evacuare; - familiile evacuate în Transnistria, fără capii de familie, care se aflau la acea dată în detașamentele de muncă; - profesioniștii specialiști, technicienii și meseriașii calificați; - restul. Domnul General Vasiliu roagă pe Domnul Mareșal a aproba ca această problemă să fie discutată în Consiliul de ordine internă din ziua de 12.XI.1943. ARHIVA INSHR-EW, RG25.013 M, PCM, rola 31, dosar 59, filele 416-417
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 434.499 din 6 IAN. 1944 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a către CORPUL - II - TERITORIAL STAT MAJOR Cu onoare se face cunoscut următoarele: Marele Stat Major a sesizat că o parte din evreii meseriași sunt ținuți de multă vreme în detașamente exterioare iar evrei din aceiași categorie stau dela început în detașamente locale. Întrucât situația nu este echitabilă, se dispune, următoarele: Evreii meseriași vor avea același regim ca evreii muncitori manuali; dreptul la concediu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
următoarele: Marele Stat Major a sesizat că o parte din evreii meseriași sunt ținuți de multă vreme în detașamente exterioare iar evrei din aceiași categorie stau dela început în detașamente locale. Întrucât situația nu este echitabilă, se dispune, următoarele: Evreii meseriași vor avea același regim ca evreii muncitori manuali; dreptul la concediu de 15 zile după 6 luni de lucru efectiv în exterior. După un an neîntrerupt de muncă obligatorie în detașament exterior vor fi înlocuiți cu evrei meseriași din interior
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
următoarele: Evreii meseriași vor avea același regim ca evreii muncitori manuali; dreptul la concediu de 15 zile după 6 luni de lucru efectiv în exterior. După un an neîntrerupt de muncă obligatorie în detașament exterior vor fi înlocuiți cu evrei meseriași din interior în condițiunile arătate în ordinele date de M.St.Major pentru evreii muncitori manuali. Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. Borcescu / ȘEFUL BIROULUI 10 Maior, BECA CONSTANTIN Comunicat Corp. 1-7 Armată St
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
executare. COMANDANTUL SECUND AL CENTRULUI DE INSTRUCȚIE No. 5 COLONEL Iancu Ghenescu COPIE În conformitate cu ord. M.St.M. no. 434.499 din 6 Ianuarie 1944. Cu onoare se face cunoscut următoarele: Marele Stat Major este sesizat că o parte din meseriașii Evrei sunt ținuți de multă vreme în detașamente exterioare, iar evrei din aceeași categorie stau dela început în detașamente locale. Întrucât situația nu este echitabilă se dispune următoarele: Evreii meseriași vor avea același regim ca evreii muncitori manuali: dreptul la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
următoarele: Marele Stat Major este sesizat că o parte din meseriașii Evrei sunt ținuți de multă vreme în detașamente exterioare, iar evrei din aceeași categorie stau dela început în detașamente locale. Întrucât situația nu este echitabilă se dispune următoarele: Evreii meseriași vor avea același regim ca evreii muncitori manuali: dreptul la concediu de 15 zile după 6 luni de lucru efectiv în exterior. După un an neîntrerupt de muncă obligatorie în detașament exterior vor fi înlocuiți cu evrei meseriași din interior
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
următoarele: Evreii meseriași vor avea același regim ca evreii muncitori manuali: dreptul la concediu de 15 zile după 6 luni de lucru efectiv în exterior. După un an neîntrerupt de muncă obligatorie în detașament exterior vor fi înlocuiți cu evrei meseriași din interior în condițiunile arătate în ordinele date de Marele Stat Major pentru evreii muncitori manuali. Rugăm dispuneți de executare. D.O. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL ss C. Rădulescu Șeful Biroului Evrei Seg. Major Ad-ție ss Nedelcu p. conformitate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
D.O. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL ss C. Rădulescu Șeful Biroului Evrei Seg. Major Ad-ție ss Nedelcu p. conformitate ȘEFUL BIROULUI MOBILIZĂRII MAIOR Ștefănescu Ștefan *Adnotare: - 24 I 944. Comand. Plooane iau evidență de prezentul ordin. Cercetează dacă sunt [...] meseriași cari cad în prevederile ordinului și raportează Companiei [...] până la 28 I 944, orele 18. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 18.29.4, fila 212. Document nr. 197 Nr. 55248 21 Ianuarie 1944 Cercul Teritorial Dorohoi către CORPUL IV ARMATĂ
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
străini, să nu presteze M.O. până la clarificarea situației arătate Dvs. mai sus. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR Colonel, C. Verdeș Șeful Biroului 9 Lt. Colonel, Ionescu C. Ioan *Adnotare: - Dacă la dif. Inst. Civile unde sunt strict necesari meseriașii - avem voie a-i ține mai departe până vine aprob. M. St. Major. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 67, dosar 7763, filele 940-941. Document nr. 203 Detașament Evrei 101 EFECTIVUL LA ORDINAR pe luni și șantiere evrei zile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Sărata dela 1/XII - 1943. 4) Abramovici Moise ctg. 1931 repartizat la Centrul Instrucție Sărata dela data de 1/XII - 1943. Cercul Teritorial Iași cu Nr. 126381/944 raportează că evreii sosiți din Transnistria au fost întrebuințați astfel: 5 evrei meseriași în detașamente locale. 6 evrei în detașamente exterioare. Cercul Teritorial Roman cu Nr. 104.847/944 raportează că evreii sosiți din Trans nistria au fost întrebuințați după cum urmează. 1) Wachtler Iosif ctg. 1946 Repartizați 2) Herșcu Smil ctg. 1945 la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dentiști și contabili cu studii inferioare; - evrei care au alte meserii de cât cei prevăzuți în situația statistică; - câte 25 evrei clasați muncă manuală ușoară. b) Șeful de ordinar și bucătarul vor fi din cei clasați muncă manuală ușoară. c) Meseriași. Afară de meseriașii specificați în ordinul Marelui Stat Major Nr. 438.738/, fiecare detașament de evrei va avea în compunerea sa câte o echipă de meseriași evrei pentru nevoile proprii (1 cismar, 1 croitor, 1 frizer) care vor fi obligați să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
contabili cu studii inferioare; - evrei care au alte meserii de cât cei prevăzuți în situația statistică; - câte 25 evrei clasați muncă manuală ușoară. b) Șeful de ordinar și bucătarul vor fi din cei clasați muncă manuală ușoară. c) Meseriași. Afară de meseriașii specificați în ordinul Marelui Stat Major Nr. 438.738/, fiecare detașament de evrei va avea în compunerea sa câte o echipă de meseriași evrei pentru nevoile proprii (1 cismar, 1 croitor, 1 frizer) care vor fi obligați să se prezinte
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
b) Șeful de ordinar și bucătarul vor fi din cei clasați muncă manuală ușoară. c) Meseriași. Afară de meseriașii specificați în ordinul Marelui Stat Major Nr. 438.738/, fiecare detașament de evrei va avea în compunerea sa câte o echipă de meseriași evrei pentru nevoile proprii (1 cismar, 1 croitor, 1 frizer) care vor fi obligați să se prezinte cu sculele portative proprii. d) Personalul sanitar ajutător, Corpurile 2 Teritorial și 5 Armată vor repartiza respectiv pentru cele două detașamente câte 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 439.202 din [februarie 1944] MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a către CORPUL Stat Major M. St. Major fiind solicitat de Centrala Evreilor din România ca elevii de liceu, studenții, profesorii și unii meseriași evrei să fie încadrați numai în detașamente locale, pentru a preciza pe viitor situația acestor evrei, se dau mai jos următoarele dispozițiuni: 1. - Elevii de liceu din clasa 8-a de 18, 19 și 20 ani care fac dovada că
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 20 ani care fac dovada că urmează regulat la școală vor fi întrebuințați numai în detașamente locale până la depășirea vârstei de 20 ani când vor fi întrebuințați și în exterior; 2. - Profesorii și studenții urmează soarta vârstei lor; 3. - Meseriașii între 18-50 ani, conform Instrucțiunilor 55.500, sunt întrebuințați acolo unde nevoia cere. Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, En. Borcescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Comunicat: Corp. 1-7 Armată ARHIVA INSHR-EW, RG-25
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zgârietură. — Asta-i doar zgârietură? După ce-au terminat cu investigațiile, ceilalți doi s-au întors în bucătărie ca să dea raportul. — Am verificat totul. Au făcut treabă serioasă, zise cel mai în vârstă. Nu le-a scăpat absolut nimic. Sunt meseriași. Cu siguranță, Simbolatori. Tinerelul spilcuit le-a făcut un semn și cei doi s-au retras. Am rămas doar cu el în bucătărie. Dacă ei erau în căutare de craniu, de ce mi-au sfâșiat hainele? Doar n-aveam cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
, Mircea (1.X.1939, Voinești, j. Iași), folclorist. Este fiul Ecaterinei (n. Panu) și al lui Constantin Fotea, meseriaș. După studii universitare la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1958-1963), devine asistent la Institutul Pedagogic (1963-1969), trecând ca asistent la Facultatea de Filologie din Iași, unde în 1990 va fi conferențiar. Este doctor în filologie al Universității din
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
strălucire și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar caractere îngrijit lucrate și nuanțate
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
bacalaureatul abia în 1968, la București, deoarece a avut de suferit din cauza trecutului familiei sale, el însuși fiind simpatizant legionar. Își va ispăși „păcatele” lucrând, pe rând, ca muncitor la o carieră de nisip (1941-1943), la o orezărie (1945-1950), ca meseriaș la o cooperativă (1954-1965), muncitor tipograf (1965-1969), tehnician la o cooperativă, fiind reabilitat la sfârșitul anilor ’60. Emigrează în RF Germania în 1984, în 1986 stabilindu-se în SUA. Debutează în 1960, în „Luceafărul”, dar în volum publică abia în
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
ajunge în cele din urmă în comuna natală. După Unire a fost referent la Consiliul dirigent - secția învățământul primar, director al Orfelinatului „Principele Mircea” din Sibiu, președinte al Asociațiunii învățătorilor din județul Sibiu, întemeietor și președinte de onoare al Reuniunii meseriașilor din Orlat, redactor al ziarelor „Cuvântul poporului” (Săliște, apoi Sibiu) și „Luceafărul social-cultural” (Sibiu). A colaborat la „Vatra școlară” (Sibiu), „Foaia scolastică” (Blaj), „Libertatea” și „Noutatea” (Orăștie), „Cosinzeana”, „Transilvania”, „Gazeta Jiului” (Petroșani), „Comoara satelor” (Blaj), „Gazeta Transilvaniei”, „Luceafărul”, unde este
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasă și cea adevărată. Amândouă nu pot merge lângăolaltă, tocmai fiindcă izvorul puterilor unei națiuni nu este nesecat, ci este din fire mărginit. Dacă îți lipsesc o mie de școlari silitori și modești, de industriali și meseriași naționali, de poeți și prozatori mai buni, de oameni de știință adevărați, cauza este că mărginitele puteri de care dispune poporul tău pentru aceasta sunt consumate de profesori ignoranți, de funcționari netrebnici, de academici, secretari, membri onorifici, asociați în cultură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
n-aveam nimic. De la Coasta Galeș m-am eliberat. Am fost acolo cu unul Ciorîță Aurel 25, fost coleg de școală cu mine, băietul popei Ciorâță de la Ciurești. Și i-am zis: "Băi, Aurică, hai să mergem și noi la meseriași, la zidari undeva, haide mă vino-ncoace!" Când au trecut ăia de au întrebat care-s meseriași, am zis și noi, dar eu țineam ridicată și mâna lui Aurică: "noi doi!" Ne-au luat numele și ne-au trecut la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost coleg de școală cu mine, băietul popei Ciorâță de la Ciurești. Și i-am zis: "Băi, Aurică, hai să mergem și noi la meseriași, la zidari undeva, haide mă vino-ncoace!" Când au trecut ăia de au întrebat care-s meseriași, am zis și noi, dar eu țineam ridicată și mâna lui Aurică: "noi doi!" Ne-au luat numele și ne-au trecut la brigada de meseriași, dar nu știam meserie cum nu știi dumneata acum să tencuiești ceva. A doua
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
undeva, haide mă vino-ncoace!" Când au trecut ăia de au întrebat care-s meseriași, am zis și noi, dar eu țineam ridicată și mâna lui Aurică: "noi doi!" Ne-au luat numele și ne-au trecut la brigada de meseriași, dar nu știam meserie cum nu știi dumneata acum să tencuiești ceva. A doua zi ne-au dus la treabă, unde ne-au pus să îmbrăcăm în tencuială o clădire, că o baracă era formată din patru camere și alte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]