2,137 matches
-
iar în textele poetice propriu-zise sunt citați, amintiți sau invocați Vladimir Hlebnikov, James Duffy, Dick Allan, Bukowski, Dickinson (ca să nu mai vorbim despre românii Leonid Dimov, Mihai Ursachi, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu ori Dan Lungu), în fine, Pădurea metalurgică (Cartea Românească, București, 2008) se deschide cu un motto din Alexandr Eremenko sau conține poeme care au, în deschiderea (peri-)textuală, versuri din Harryette Mullen, Peter Orlovsky, Margaret Atwood, Aleksei Parșcikov etc. Lecturi, să recunoaștem, intimidante chiar și pentru unii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
renunțarea la luxurianța verbală și imageria de factură suprarealistă, ce amenință, în unele poeme din Punțile Stalinskaya, cel puțin, să sufoce textul. Nevoia discursului de întoarcere la poetica lucrurilor simple este, de altfel, recunoscută într-o Poezie academică din Pădurea metalurgică: "Nu știu dacă e voce/ sau biografem, dacă discursul e pălmuit/ cu proză doar ca să fie întors cu furca/ spre lucrurile simple. E poezie". Simultan, sensul poemelor pare că se descifrează din ce în ce mai ușor. Venind în întâmpinarea posibilelor dificultăți pe care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
finală de recuperare a afectului nu poate fi, deocamdată, alta decât erosul viril. O față mai puțin convențională a acestuia este cea domestică, pe care poetul o exploatează cu rezultate dintre cele mai profitabile estetic în ultimul său volum, pădurea metalurgică. Din această perspectivă, cartea poate fi citită ca istoria aclimatizării deloc forțate, deloc fortuite, sensibile și sensibilizatoare, cu erosul conjugal; așezate într-o linie descinzând din idilele maritale ale lui Arghezi și ajungând până la (să spunem) studiile de amor conjugal
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Constantin Parfene, făcând recenzia la „Inscripții” într‐un număr al ziarului, vedea în aceasta „un buchețel de esențe literare, emanând din truda nobilă a unui mănunchi de talentați iubitori ai artei, membrii ai cercului literar „Mihai Sadoveanu” de la puternica cetate metalurgică bârlădeană. O evocare a frumuseții de altă dată, al căror leagăn a fost Bârladul din vremuri, Bârla dul lui Vlahuță și Ibrăileanu, a lui E. Gârleanu și D. Nanu, a lui T. Pamfile și Victor Ion Popa, a lui George
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revoluției industriale a însemnat punctul de sprijin spre adevărata transformare în putere europeană: dintr-o țară agrară, ea devenea un centru marcant al capitalismului industrial 347. După 1850, revoluția industrială cucerea Italia de Nord, Germania și Statele Unite. Industriile minieră și metalurgică au preluat "ștafeta" textilelor ca industrii de pionierat ale revoluției industriale, după anul 1850. Utilizarea generalizată a mașinilor cu aburi necesita cantități crescânde de cărbune. Dezvoltarea mașinilor stimulează producția de fontă și transformarea să în oțel348. Progresele permit reducerea cantității
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1850, producția de oțel a Germaniei o depășea pe cea a Franței: 6,7 milioane față de 4,4 milioane tone. Cărbunele se exploata în zona Aachen și în zona meridională a Renaniei. Exploatarea minieră a antrenat, după 1840, dezvoltarea industriei metalurgice a grupului Krupp la Essen 350. Industriile minieră, siderurgică și construcțiile mecanice (fabricarea mașinilor, șantierele navale, construcția de căi ferate, locomotive și vagoane) devin, treptat, sectoarele motrice ale economiei. Cea de-a doua revoluție industrială, începută din anii 1880351, a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și discursivă. Dacă lumea modernă era aceea a producției, era postmodernă este a informației și a semnelor, trecerea de la una la cealaltă fiind surprinsă prin "mutația acestei societăți propriu-zis industriale în ceea ce putem numi tehno-cultură, cu trecerea de la o societate metalurgică la una semiurgică"430 (s. a.). Accentul pus pe proliferarea semnelor, pe critica rațiunii moderne și a categoriilor binare care alcătuiau modul de gândire modern alătură demersul baudrillardian celui derridarian, diseminativ și deconstructiv, sau celui deleuzian, rizomatic și deteritorializant. Într-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1972, p. 229: "Obiectul nu începe cu adevărat să existe decât odată cu eliberarea sa formală ca funcție / semn, și această eliberare nu survine decât împreună cu mutația acestei societăți propriu-zis industriale în ceea ce putem numi tehno-cultură, cu trecerea de la o societate metalurgică la una semiurgică adică atunci când dincolo de statutul de produs și marfă al obiectului (dincolo de modul de producție, de circulație și de schimb economic) începem să ne punem problema finalității sensului obiectului, al statutului său de mesaj și de semn". 63
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anumită tradiție bizantină a orașelor în mediul românesc, importanța deosebită a Bacăului pentru Vechiul Regat în ansamblu, fapt dovedit în timpul Primului Război Mondial, interesantele istorii particulare, cum sunt povestea de succes a fraților Davidovici, cei care au pus bazele unei mari întreprinderi metalurgice, tentativa de istorie socială cu privire la muncitorii din Bacău, cu proveniența lor, cu problemele pe care le-au cunoscut în perioadă, cazul de onoare al unui ofițer care-și împușcă soția și pe amantul acesteia, un ofițer superior, dar care este
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi „Sield” (1924), fabricile de postav (1928) și încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în intervalul 1918-1923. A fost și cazul întreprinderii metalurgice „A. Davidovici”, care a jucat până în deceniul al patrulea al secolului XX un rol preponderent în Moldova și în nordul României. Capitalul total, mobil și imobil, al acestei societăți era în anul 1929 de 21 milioane lei. Această importantă unitate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Altăr și Samuel Davidovici. Cei doi frați se vor despărți în anul 1916 - Samuel va rămâne în continuare în strada Bacău Piatra, în timp ce Altăr Davidovici, ajutat de cei doi fii ai săi (Leon și David Davidovici), va dezvolta propria societate metalurgică, pe un teren situat în apropierea gării. Pe lângă fabrica de construcții tehnice și cea de metalurgie, în vara anului 1922 Samuel Davidovici a început construcția unui nou atelier de turnătorie, ale cărui dimensiuni erau apreciabile pentru acele vremuri: lungime - 20
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
muncă de aproape 50 de ani, Altăr Davidovici s-a retras din activitate, lăsând afacerea pe mâinile ginerelui său, inginerul B. Făinaru, ajutat îndeaproape de Leon Davidovici. Rolul important jucat de cele dou) fabrici ale fraților Davidovici în sectorul industriei metalurgice din Moldova este ilustrat nu doar de nivelul producției ci și de cel al numărului de muncitori. Astfel, conform datelor din recensământul general al populației României din anul 1930, după numărul total al populației și al claselor de profesiuni, sectorul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu tărie descrierea făcută Bacăului interbelic de către Grigore Grigorovici: „(...) un oraș de pe malurile Bistriței, pline de coșuri fumegânde”. Gama de activitate din acest sector economic este surprinzător de diversificată, chiar dacă, pe alocuri, producția unor unități nu impresionează: de la industria grea, metalurgică, până la industria alimentară, cu numeroasele ei ramuri, de la industria materialelor de construcții până la industria textilă și a pielăriei, de la industria de prelucrare a lemnului până la cea chimică sau de rafinare a petrolului. Pe baza datelor oferite de „Buletinele Statistice Informative
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din vest, postavuri de lînă din Picardia, din Champagne și din Languedoc, mătăsuri de Lyon și de Tours. Un alt sector important este cel al construcțiilor și al diverselor industrii de lux care depind de construcții. Dimpotrivă, industria minieră și metalurgică nu joacă decît un rol secundar. Comerțul. Dificultățile relațiilor comerciale sînt o altă trăsătură specifică a economiei vechi. Atelajele grele și animalele de povară circulă cu dificultate pe drumurile rău întreținute. De asemenea, de fiecare dată cînd este posibil, se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dezvoltarea producției industriale. Dezvoltarea producției industriale, mult mai importantă, nu este nici ea consecința unei revoluții industriale, care abia atinge Franța în ajunul Revoluției (într-adevăr, la această dată, singurele realizări comparabile cu ceea ce se petrece în Anglia sînt intreprinderea metalurgică din Creusot-Montcenis, cu fontă și cocs și mașini cu abur, forjele de la Hayange, în Lorena și minele de la Anzin). Alături de meșteșugăritul urban organizat în corporații și lucrînd pentru nevoile locale, marea producție, mai ales textilă, care alimentează exportul, se află
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un proletariat industrial urban în sens strict. Sărăcia se întîlnește, desigur, în orașul mare, dar trebuie observat că înainte de industrializare, în 1815, se găsea aici aceeași proporție (70%) de oameni care mureau fără să lase moștenire. Industria rurală, textilă sau metalurgică, rămîne foarte importantă ca număr, cu muncitorii la domiciliu. Noutatea pe care o aduce totuși cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este uzina cu disciplina sa încă foarte greu acceptată. Minerii din Carmaux, spre exemplu, rămîn
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
României, efectele economice consecutive tranziției la economia de piață au fost excesiv de severe, conducând la pauperizarea majorității populației. Dacă înainte de revoluția din 1989 România avea export semnificativ, inclusiv în țările occidentale avansate (SUA, Germania, Canada, Italia etc.) constând din produse metalurgice, ciment, sticlă, aluminiu, confecții, mașini unelte, tractoare, autovehicule, mobilă etc., după 1989 aceste piețe s-au închis iar întreprinderile care fabricau produsele respective nu au mai fost în stare (în cele mai multe cazuri) să acopere nici cerințele interne. Recâștigarea piețelor pierdute
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
NORMALE DE DENUMIREA ACTIVELOR FIXE DE FUNCTIONARE CLASIFICARE - ANI - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Grupa 1. CONSTRUCȚII 1.1. Construcții industriale 1.1.1. Clădiri industriale în afară de clădirile din: 40-60 1.1.1.1. - industria alimentară, industria materialelor de 28-42 construcții, industria metalurgică și industria siderurgică; 1.1.1.2. - industria chimică. 24-36 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.1.2. Construcții ușoare cu structuri metalice (hale de producție, 16-24 hale de montaj, etc.) în afară de: ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.1.2.1. - barăci, șoproane, etc. 8-12 1.1.3. Centrale hidroelectrice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
2.5. Alte echipamente tehnologice neregăsite în cadrul clasei 2.1.2. 6-10 2.1.3. Mașini, utilaje și instalații pentru metalurgia feroasă, inclusiv laminarea și trefilarea metalelor. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────--------- 2.1.3.1. Mașini, utilaje și instalații pentru producția de cocs 11-17 metalurgic; pentru producția fontei de primă fuziune și a feroaliajelor. Mașini, utilaje și instalații pentru producția electrozilor de sudură. Mașini, utilaje și instalații pentru acoperirea și protecția suprafeței laminatelor, țevilor și trefilatelor. 2.1.3.2. Mașini, utilaje și instalații pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
21. Splaiul Independenței nr. Ministerul Industriei Chimice - Institutul de Ministerul Industriei 202/A, sectorul 6 inginerie tehnologică și proiectare pentru Construcțiilor de Mașini industria chimică 22. Str. Barbu Văcărescu nr. 30, Întreprinderea pentru administrarea -''- sectorul 2 clădirilor, pentru Ministerul Industriei Metalurgice 23. Str. Dr. Marcovici nr. 2, Întreprinderea pentru administrarea Întreprinderea pentru sectorul 1 clădirilor, pentru Ministerul Agriculturii și administrarea clădirilor Industriei Alimentare 24. Str. Vasile Conta nr. 16, Întreprinderea pentru administrarea -''- sectorul 2 clădirilor, pentru Consiliul Național pentru Educație Fizică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
Piața Lenin nr. 4 Consiliul județean al sindicatelor Brăila -''- 3. Sos. Rîmnicu Sărat nr. 125 Oficiul județean de reproducție și -''- selecție a animalelor Brăila JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Municipiul Reșița 1. Str. Cerna nr. 4 Întreprinderea de constructii-montaj Consiliul popular al județului metalurgic Reșița Caraș-Severin - Întreprinderea județeană de gospodărie comunala și locativa Caraș-Severin 2. Str. Fîntînilor nr. 1-3 Întreprinderea județeană da transport -''- local Caraș-Severin 3. Str. Martiri Otelu Roșu Bancă Națională a Republicii Socialiste -''- România - Sucursală Reșița 4. Str. Libertății nr. 40 Consiliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
și locativa Dolj tehnice Dolj 2. Calea Severinului nr. 152 Ministerul Energiei Electrice - -''- Întreprinderea electrocentrale Craiova Orașul Calafat 1. Str. Tudor Vladimirescu Consiliul popular al orașului Calafat -''- nr. 22 JUDEȚUL GALAȚI Municipiul Galați 1. Str. Partizanilor nr. 21 Ministerul Industriei Metalurgice - Consiliul popular al județului Combinatul siderurgic Galați Galați - Întreprinderea județeană de gospodărie comunala și locativa Galați 2. Str. 6 Martie nr. 5-7 Ministerul Muncii - Direcția pentru -''- probleme de muncă și ocrotiri sociale Galați 3. Str. Mihai Bravu nr. 30 Ministerul Transporturilor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
Uniunea Generală a Sindicatelor din -''- România - Consiliul județean al sindicatelor Neamț Municipiul Român 1. Str. Ștefan cel Mare nr. 261 Uniunea Generală a Sindicatelor din -''- România - Consiliul local al sindicatelor Român 2. Str. Ștefan cel Mare nr. 257 Ministerul Industriei Metalurgice - -''- Întreprinderea de țevi Român �� JUDEȚUL PRAHOVA Municipiul Ploiești 1. Str. Democrației nr. 90 Întreprinderea de transport țiței prin Consiliul popular al județului conducte Ploiești Prahova - Grupul întreprinderilor de gospodărie comunala și locativa �� Prahova Orașul Comarnic 1. Str. Republicii nr. 108
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173570_a_174899]
-
nemetalice; ... 88) Producția de metale feroase sub forme primare și semifabricate; ... 89) Tuburi (țevi) din fonta; ... 90) Tuburi (țevi) din oțel; ... 91) Tragere la rece; ... 92) Laminare la rece; ... 93) Alte profile obținute la rece; ... 94) Trefilare; ... 95) Alte produse metalurgice; ... 96) Producția metalelor prețioase; ... 97) Producția aluminiului; ... 98) Prelucrarea aluminiului (exclusiv deșeuri); ... 99) Producția plumbului, zincului și cositorului; ... 100) Producția cuprului; 101) Prelucrarea cuprului (exclusiv deșeuri); 102) Producția altor metale neferoase; 103) Turnarea fontei; 104) Turnarea oțelului; 105) Turnarea metalelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167769_a_169098]
-
10 02 deșeuri lichide apoase, altele decât cele menționate la 16 10 01 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 10 04 concentrate apoase, altele decât cele specificate la 16 10 03 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 11 02 materiale de căptușire și refractare pe bază de carbon din procesele metalurgice, altele decât cele specificate la 16 11 01 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 11 04 materiale de căptușire și refractare din procesele metalurgice, altele decât cele menționate la 16 11 03 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16 11 06 materiale de căptușire și refractare din procesele ne-metalurgice, altele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]