3,827 matches
-
nu se mai termină și mă gândesc că nu ne-am uitat deloc în albume, unde sunt cele mai frumoase poze. De ce atât de multe? — Dragul meu, tu nu știi cum era când ieșeam de la Arena din Verona sau de la Metropolitan. Trebuia să dau și să semnez sute! — și cărați după Dvs. cutiile prin toată lumea? — Da. Fotografii îmi trimiteau de peste tot originalele și cli șeele. Aici, la Paris, le multiplicam. Se ocupau impresarii mei. Era pe timpul lui Gorlinsky. Eu doar... plăteam
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
spus într-o zi: "știți ceva? Ia desenați niște linii sub ochi, că nu mai văd nici dirijorul de atâtea umbre!" După modelul lor însă, toate teatrele care se respectă au reinventat rutina unui spectacol. Cântam Povestirile lui Hoffmann la Metropolitan și... povestea e extraordinară! În cepem repetițiile, totul în regulă, până când ajungem și la probele de costume. Rochia mea era toată de mătase cusută de mână, cu perle. Perle la gât, perle pe corset, mănuși de perle, o trenă colosală
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
duceau perle în valoare de sute de dolari, încât mă temeam că la sfârșitul seriei de spectacole rochia va rămâne total pleșuvă! — știți că rochia ați purtat-o, în acea vreme, numai Dvs. și Tatiana Troyanos? — Dar tu știi că Metropolitanul făcea câte patru-cinci rochii pentru fiecare producție? Una lungă, alta mai scurtă, una subțire, alta mai... corpolentă, ca să nu mai fie nevoie de modificări. Troyanos era înaltă, avea un metru optzeci, frumoasă, a făcut o carieră splendidă, dar ce repede
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Azu cenei, iar eu în Manrico; Carmen la Opera din Nisa, în 1975, cu ea Carmen, iar eu Don José; la Chicago Lyric Opera în Povestirile lui Hoffmann în 1976, cu ea Giuletta și cu mine Hoffmann; la fel la Metropolitan, în anii ’80 și, tot la New York, Adriana Lecouvreur. Viorica o interpreta pe Principessa de Bouillon, iar eu eram Maurizio. Am mai fost împre ună și în alte spectacole sau concerte, dar acestea îmi vin în minte imediat cum aud
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nu-l meriți. Când ați învățat lecția dură a străinătății nemiloase? — Pe parcurs. Dar nu am învățat-o pe pielea mea, slavă Domnului. După Toulouse, totul s-a legat, au venit una după alta Covent Garden, Palais Garnier, Staatsoper, Scala, Metropolitan. Tot ce trebuia era ca eu să fiu în fiecare clipă superpregătită. Mai bună decât cei de aici. — Care sunt lucrurile pe care o cântăreață ajunsă la un asemenea nivel trebuie să le știe? E cineva care să îți spună
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cânt cu el! Avea un ochi care îi zbura puțin... și chixează odată la Arenă, chixează și a doua oară, până când mă duc la el c-o falcă în cer și mi ți-l iau de piepți: "Tu cânți la Metropolitan ca un zeu, toată America se închină la tine, iar aici, la ai tăi, ce faci?" "Păi, Viorica, aici sunt ai mei și emoțiile sunt imense!" Tocmai, că sunt ai tăi, trebuie să te simți bine! Lasă această presiune imensă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
patru ani înainte. Iar acesta e un rol pe care trebuie să îl faci cât ești subțire și tânără. Au mai fost roluri pe care le ador, dar pe care le-am refuzat întotdeauna. Santuzza e unul dintre ele. La Metropolitan, Thomas Schippers voia să facă o producție de Cavalleria Rusticana cu mine. Eu eram în perioada în care cântam Trubaduri și Aide în neștire, patru acte în fiecare seară. L-am întrebat de ce nu o ia pe Fiorenza Cossotto, mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
E scrisă bine. Nu-ți omoară vocea. La fel și Principessa de Bouillon din Adriana Lecouvreur. A fost unul dintre cele mai frumoase roluri pe care le-am făcut și mi-a părut rău că s-a întâmplat doar la Metropolitan, dar e greu să găsești o Adriana ideală. A fost Olivero, a fost Scotto, a fost Freni... Atunci am avut și norocul să lucrez cu Raf Vallone, care era foarte aspru. Tu îl ții minte din filme? Eu eram moartă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mult scena joint urilor și a liniilor mărunțite cu cartea de credit, înșirate pe oglinzi și prizate cu nesaț, dar Viorica își amintește de o viață foarte liniștită acolo, așa cum a avut și la Mayflower, tot în vecinătatea uriașului parc metropolitan. — Din 1970 am început să am apartamente la New York, chiar înainte de a cânta la Metropolitan. Am făcut un turneu cu Requiem-ul de Verdi, împreună cu Martina Arroyo, sub bagheta lui William Steinberg. Apropo, cred că e unicul caz în care
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și prizate cu nesaț, dar Viorica își amintește de o viață foarte liniștită acolo, așa cum a avut și la Mayflower, tot în vecinătatea uriașului parc metropolitan. — Din 1970 am început să am apartamente la New York, chiar înainte de a cânta la Metropolitan. Am făcut un turneu cu Requiem-ul de Verdi, împreună cu Martina Arroyo, sub bagheta lui William Steinberg. Apropo, cred că e unicul caz în care am cântat și cu tatăl ăacele concerte), și cu fiul - Pinchas Steinberg, cu care am
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
tot în acea perioadă, am cunoscut-o pe Shirley Verrett, atunci când am cântat "Agnus Dei" din Requiem-ul de Verdi împreună, la Church of the Heavenly Rest, pentru Eleanor Robson Belmont, celebră actriță, prima femeie din board-ul managerial de la Metropolitan Opera și cea căreia George Bernard Shaw i-a dedicat Major Barbara. Ne-au îmbrăcat pe amândouă la fel ca pe membrii corului, stil gospel și a fost ceva foarte solemn. Shirley era o femeie frumoasă foc, se machia splendid
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
iar Arroyo și Cortez au... șoptit! Atunci a fost ultima dată când m-am mai lăsat condusă de un dirijor. — Să nu uităm că ați avut și multe spectacole de Truba durul și Samson și Dalila în stagiunile estivale ale Metropolitan-ului... — ... în Central Park, Prospect Park și toate celelalte mari parcuri ale orașului! Veneau zeci de mii de oameni, cu copii, cu căței, cu purcei, cu mâncare, ca la picnic. Erau foarte bine pregătite tehnic, audiția era perfectă, de văzut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dar nu m-a ascultat niciodată. Un gol cumplit! De aceea, după Revoluție, nu știam unde să cânt mai întâi, pentru ca toți cei care mă pierduseră să mai aibă puțin ce să afle de la mine. Tot timpul când eram la Metropolitan, vorbeam la Europa Liberă, anunțam ce făceam, dar una e să vorbești la radio, alta să fii auzit pe scenă. Niciodată nu am scuipat pe țară sau pe vreun om din ea, chiar și dintre cei care meritau numai asta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mă pupam cu toți și pa, pa! Nu că mă culcam, dar mă întindeam, citeam, studiam, trebuia să am măcar acest fel de odihnă. Era igiena vieții mele. Când mă urneam la vreo reuniune importantă ăcu sponsorii, mai ales pe la Metropolitan), colegii mei râdeau: " Dacă merge Viorica, trebuie să fie cu adevărat ceva special!" — Dar ați făcut și distanțe mai mari decât obișnuita Europa-America: ați fost în Japonia, ați fost în Irak! — În Irak în timpul primului război. Dirijorul Gérard Akoka s-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
că am cunoscut-o cu adevărat bine pe Viorica, iar asta s-a datorat atât perioadei de repetiții, care a fost lungă, cât și faptului că eram oarecum departe de teatrele noastre "de reședință", ca să le spun așa, adică eu Metropolitan, iar ea Opera din Paris. Am descoperit o Madame Cortez extrem de amabilă, de săritoare, ne-am înțeles perfect și ne-am simțit amândouă mult mai relaxate. Aveam și ea, și eu cariere destul de lungi în spate, ceea ce însemna mai puțină
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
superbă, pe scenă și în afara ei, mult iubită de public. O îmbrățișez cu toată dragostea! Mă bucur să pot exprima câteva gânduri despre doamna Viorica Cortez, marea mea parteneră în Carmen. Bravissima e simpaticissima, atât la primele noastre întâlniri, la Metropolitan, în 1971 ămi-aduc bine aminte, deși eram atât de obosită, pentru că spectacolele alternau cu repetițiile pentru debutul meu în Luisa Miller), cât, mai ales, la Genova, în Parco di Nervi, cinci ani mai târziu. Nu numai că a fost o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mereu cea mai constructivă și agreabilă colaboare. Brava, Viorica! Soția mea și cu mine îți purtăm o amintire plină de dragoste. Viorica Cortez - marea mezzosoprană, supranumită "cea mai mare Carmen a secolului XX". Am cântat împreună în Adriana Lecouvreur la Metropolitan Opera din New York, dar și în Trubadurul la Opera din Paris. Asta se întâmpla prin anii ’70, eu soprană, ea mezzosoprană. Ne completam foarte bine în roluri diferite. Era o femeie frumoasă, cu o voce frumoasă. Am cântat împreună cu Viorica
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
adaptării la exigențele tehnice și la activitățile meseriașilor"2. Primele inițiative de planificare urbană nu au fost impulsionate de către stat, ci de către municipalitate. Construcția metroului parizian este, astfel, rezultatul unei inițiative lansate de către Consiliul municipal al Parisului. Raportul comisiei speciale metropolitane inaugura, în 1883, primul demers "prospectiv". Acesta proiecta marile artere de circulație prevăzute pentru oraș. Din 1883 până la punerea în act a proiectului, în 1898, aleșii municipali parizieni și-au afirmat progresiv voința de a controla urbanizarea spontană. Extensia urbană
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rurală nu dispunea, decât în cazuri extrem de rare, de venituri care să-i permită accesul la o locuință nouă sau veche, cumpărată sau închiriată, la prețul pieței. În contextul crizei de locuințe, acești neourbani, angajați și muncitori aspirați de creșterea metropolitană, trebuiau să facă față unor situații critice. Pentru puterile publice a devenit un imperativ să construiască masiv locuințe populare, veghind în același timp ca prin chiriile percepute să nu se ajungă la revendicări salariale majore, care ar fi putut influența
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru a evita situațiile de inferioritate în raport cu tehnicienii statului sau cu investitorii privați. Cercetările pregătitoare ale proiectelor urbane depindeau de structurile aflate sub autoritatea Ministerului Echipamentului sau sub autoritatea DATAR. Era vorba de Organizațiile de Studii de Amenajare a Ariilor Metropolitane (OREAM), de Grupurile de Studii și Programări (GEP) instituite în cadrul Direcțiilor Departamentale ale Echipamentelor (DDE) și de Centrele Tehnice ale Echipamentului (CETE), care aveau rol de consiliere la nivel regional. Diversitatea serviciilor de studii urbane pe care statul putea conta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceasta pusă în act începând cu 1982 rezidă în special în faptul că acest raport condiționa transferul competențelor de regruparea prealabilă a comunelor în "comunități de comune". Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Capitolul 5 Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Perceptibilă în anii 1970, "creșterea puterii orașelor"296 s-a împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele instituționale, această evoluție, în contextul creșterii economice, sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
miza fiind aceea de a ridica orașul la rangul de actor economic și politic credibil, adică susceptibil să pună în act strategii. În practică, o bună guvernare urbană, în măsura posibilului, înseamnă a dota orașul cu un maximum de atribute metropolitane. În definirea cea mai exigentă, o metropolă vizează să fie în același timp centru de comandă, pol de resurse, intersecție a multiplelor rețele de comunicație și vitrină a unei anumite arte de a trăi orășenești. În calitate de centru de comandă, orașul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
într-o oarecare măsură, orașul Lyon dispun de un potențial suficient pentru a putea pretinde că aparțin acestui cerc. Totuși, așa cum ne face să credem Claude Lacour, este legitim să distingem "mai multe nivele de creare și difuzare a dinamicilor metropolitane"302. Dincolo de o metropolizare mondială (Paris, Londra, New York) indusă de globalizarea economiei, există o metropolizare la scara continentului 303, dar și una la scară regională. Pentru a ilustra acest proces, putem reține că orașe precum Bordeaux sau Toulouse, grație unei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la marile cicluri de dezvoltare economică a țării, a contribuit la diversificarea activităților"306. Metropolizarea este astfel mai curând un proces decât o stare, este un model de orientare a acțiunii. Majoritatea orașelor pot să-și calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma orașul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar să agraveze fragmentarea sociospațială a orașului; excelența economică nu resoarbe mecanic defavorizarea socială, ci poate merge în paralel cu ea. În aceste circumstanțe, conducerea orașului nu se reduce la optimizarea performanțelor sale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]