2,165 matches
-
fi atribuit președintelui responsabil, care va fi o jucărie în mâinile noastre. Puterea guvernului va deveni fără îndoială ținta tuturor atacurilor. Noi îi vom da, pentru a se apăra, dreptul de a apela la decizia poporului, fără a trece prin mijlocirea reprezentanților săi, adică de a recurge la majoritate, servitorul nostru orb. Vom da, pe deasupra, președintelui dreptul de a declara războiul. Vom motiva acest drept spunând că președintele, ca șeful întregii armate a țării, trebuie să aibă la dispoziția sa mijloace
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
prin interpretările liberale pe care noi le-am introdus. În cauzele și chestiunile de politică și de principiu, tribunalele decid așa cum le prescriem noi, ele văd lucrurile sub lumina sub care noi le-o prezentăm. Ne servim pentru aceasta de mijlocirea persoanelor cu care se crede că nu avem nimic comun, de opinia gazetelor și de alte mijloace. Senatorii înșiși și administrația superioară primesc orbește sfaturile noastre. Spiritul pur bestial al creștinilor nu este capabil de analize și de observații, și
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Producerea publicului Grupurile de utilizatori ai bunurilor astfel calificate constituie cealaltă parte importantă a morfologiei culturale. "Publicurile" sunt mai mult sau mai puțin numeroase, durabile, fidele și cucernice. După Hennion (1993), muzica se definește prin ceea ce face, ea constituie o mijlocire. Aici, sociologia iubitorului se alătură și întărește dragostea pentru concertele rock, adică grupul afectiv și emoțional. Același lucru este valabil, la Paul Yonnet, în cazul sportului și al jocurilor (1999). Colectivele determinate de patrimonializare Patrimoniul constituie fenomenul pornind de la care
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Complicitatea involuntară lăsîndu-se păcălită, victima își ajută inconștient dușmanul. Aceste prime șapte funcții constituie un fel de secvență pregătitoare; acțiunea propriu-zisă începînd odată cu funcția a opta: • Prejudicierea răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei; • Mijlocirea, momentul de legătură nenorocirea sau lipsa sînt comunicate; eroului i se adresează o rugăminte sau o poruncă, este trimis undeva; • Contraacțiunea incipientă eroul se hotărăște să înceapă contraacțiunea; • Plecarea eroul pleacă de acasă; • Prima funcție a donatorului eroul este pus
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sursă potențială de acces la putere (prin stocarea de informație, de cunoștințe, practici, rețete, licențe etc.), ajunge să coboare standardele funcționalizării intersubiectivității la percepții. Cumva șocant, factorul subiectiv al procesului economic este constrâns să apeleze la simțuri (de preferat prin mijlocirea oferită de bunul-simț) pentru a răspunde funcției sale randamentale. Este limpede că starea sistemului devine mai fluctuantă, implicând nivelul primar al subiectivității, dar se pare că acesta este un răspuns contextual, forțat de împrejurări să fie dat, pentru faptul că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului i / 61 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice / 63 3.1.1.5. Extispicina sau hieroscopia / 64 3.1.1.6. Morfoscopia / 64 3.1.2. Divinația prin mijlocirea obiectelor neînsuflețite / 65 3.1.2.1. Divinația cu ajutorul vegetalelor / 65 3.1.2.2. Empiromanția sau piromanția / 67 3.1.2.3. Divinația cu ajutorul obiectelor fermecate / 69 3.1.2.4. Hidromanția / 70 3.1.2.5. Divinația cu ajutorul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
artificiale, confecționate sau prelucrate / 179 12.4. Obiecte divinatorii abstracte: imagini și fantasme / 180 Capitolul 13. Practică și discurs divinatoriu / 183 13.1. Etapele practicilor divinatorii / 183 13.1.1. Preliminariile actului divinatoriu / 183 13.1.2. Invocarea divinității prin mijlocirea rugăciunilor / 184 13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii / 185 13.1.4. Sfaturi și îndrumări / 185 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator / 185 13.2.1. Gestica și expresiile sale în actul predictiv / 186 13
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
auxiliară actului divinatoriu. Inconștient, ea este practicată de fiecare dintre noi cu mai mult sau mai puțin succes. Nu de puține ori ne alegem prietenii, amicii, șefii, soții sau soțiile după acest criteriu, "nevalidat" științific. 3.1.2. Divinația prin mijlocirea obiectelor neînsuflețite 3.1.2.1. Divinația cu ajutorul vegetalelor În această categorie se au în atenție, în primul rând, arborii. În registrul interpretării sacre ei ar reprezenta un fel de intermediar între ființe și corpuri inerte. De la "arborele sacru" de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reprezentarea sa cea mai sugestivă, cea a arborelui, depășește granițele unei simple reprezentări. Ea face parte din existența noastră cosmică. Într-un fel, divinația prin intermediul arborelui este o prelungire firească a unor vechi culte vegetale. Zeii se pot manifesta prin mijlocirea naturii. Mai precis, natura întreagă devine o mărturie a existenței lor. Această formă divinatorie este valabilă și pentru spațiul tradițional românesc, mai ales atunci când practicile divinatorii aveau ca scop aflarea ursitului 80. În perioade precise, fetele mari se legau la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
662). O femeie oarecare nu are, așadar, această putere, ci numai aceea care stă sub influența lunii, care participă la magia "transformării". Un mare număr de documente etnografice confirmă că, adesea, vrăjitoria este o învestitură lunară (directă sau transmisă prin mijlocirea șerpilor). La chinezi, de pildă, șarpele este la originea oricărei puteri magice, iar termenii ebraici și arabi desemnând magia sunt derivați de la cei desemnând șerpii"213 Sintetizând, putem spune că șarpele este, pe rând, simbol al lunii, al fertilității, al
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
continuare o clasificare a spațiilor în funcție de tipul de divinație. 11.1. Spații întâmplătoare și nesemnificative Aici actul divinației se produce spontan, natural, fără a fi provocat în vreun fel. Ne referim la toate situațiile în care divinația se produce prin mijlocirea unor semne naturale. Avem în atenție formele de divinație intuitivă, oniromanția sau divinația de tip profetic. În acest caz, spațiul apariției unui semn care ar putea transmite un mesaj sugestiv nu poate fi localizat. Este drept că uneori el este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se realizează un contact mai apropiat între cei doi actori (prezicător și client). Aparent banale și profane, gesturile și activitățile întâlnite aici au ca principal scop câștigarea încrederii și o cunoaștere minimală a celuilalt. 13.1.2. Invocarea divinității prin mijlocirea rugăciunilor Din registrul de fapte și mărturisiri consemnate de cercetarea noastră, majoritatea prezicătorilor afirmă că fac cruce și spun o rugăciune atunci când încep să facă prezicerile. "Eu am învățat să spun Tatăl Nostru și să cer ajutorul Maicii Domnului; altfel
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bun dacă nu faci semnul crucii și nu spui rugăciune" (I., 55 ani, Cristești, Iași). Foarte puțini sunt cei care recunosc că rostesc și alte formule sau incantații. Șoaptele neînțelese de la începutul oricărei ședințe de divinație au ca scop declarat mijlocirea actului de decriptare a semnelor. Se invocă ajutorul divinității dar, în același timp, subiectul este introdus într-o atmosferă misterioasă. Șoapte ascunse și semne ciudate țes o aură de mister în jurul prezicerii. Am văzut-o că-și mișca repede buzele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
argument în favoarea divinației. Ea încearcă să demonstreze la modul cel mai concret cu putință (ne referim în special la divinația experimentală) că legile fizice pot fi anulate. Perd Beckley identifică divinația numai cu "viitorul revelat"273 în diverse maniere prin mijlocirea simbolurilor. Nu discutăm pertinența afirmațiilor și explicațiilor de acest gen, dar le remarcăm prezența și la nivelul limbajului comun. De obicei oamenii merg să-și "ghicească viitorul", și nu trecutul, înțelegând prin aceasta posibilitatea de a accede la realitățile transcendente
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lingvistică și pătrunde în domeniul magico-religios. Avem în atenție aici, îndeosebi, practicile divinatorii care presupun o anumită inițiere și care sunt înțelese în primul rând sub aspect spiritual. În acest caz este firesc să ne întrebăm: am putea explica prin mijlocirea acestui model orice practică divinatorie? Cum am putea distinge negativul oricărui semn (zborului păsărilor, freamătul copacilor, imaginile unui vis etc.)? Două răspunsuri ar putea aduce unele lămuriri: a) La un nivel empiric credem că negativul este reprezentat de însuși contextul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
puternică dovadă că numărul mecanismelor morbide ale organismului uman nu este deloc practic nelimitat, cum greșit s-ar putea crede, și că procesele morbogene (fie ele toxi-infecțioase microbiene sau ne-microbiene, fie intoxicații medicamentoase) sunt constrânse să se exteriorizeze prin mijlocirea acelorași (câtorva) mari posibilități fundamentale de expresie morbidă. Cauzelor morbogene diverse, organismul pare a nu le ține la dispoziție, decât un număr relativ limitat de tipuri reacționale. În acest caz, corespondența dintre tipul clinic și tipul medicamentos experimental capătă, prin
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
un rol cu totul special. Fapt unic în istoria mitologiilor, eroul creștin prezintă el însuși în termeni simbolici "intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol al intențiilor reale din sufletul uman ."9 Dumnezeu o creație a supraconștientului își dezvăluie dorințele prin mijlocirea Fiului. Prin intermediul celor două personaje testamentare vorbește, de fapt, vocea sufletului uman. În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientul majestos. Mîntuitorul "a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientul) a naturii umane
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al intențiilor reale din sufletul uman".24 Ce observăm? Mai întîi faptul că în interpretarea psihologistă a lui Paul Diel, Iisus Hristos are poziția mijlocitorului. El mediază între neștiutele "intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico-metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu-Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvîrșită
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
între neștiutele "intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico-metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu-Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvîrșită, perfectă, din moment ce Hermes era natură divină, iar Iisus natură divino-umană. Paul Diel este la rîndu-i preluat, "posedat" de această schemă metafizico-hermeneutică. E un fapt neconștientizat de psihoterapeutul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
această schemă metafizico-hermeneutică. E un fapt neconștientizat de psihoterapeutul francez, prin urmare îl putem pune pe seama unei răzbunări, a unui "complot" metafizico-teologico-hermeneutic. Diferența stă în aceea că lucrarea de față dublează simbolismul clasic, metafizic, cu unul psihologic. Schema hermeneutică a mijlocirii figurează în textul lui Diel ca un simbol " al intențiilor reale din sufletul uman ". A unei realități psihice arhetipale, cu alte cuvinte. Ideea metafizică a realității originare ulterior camuflate rămîne, dar este justificată în termenii discursului psihologic. În sfîrșit, parafrazîndu-l
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
omului primitiv, intențiile de care crede că este populată lumea devin "spirite" bune și rele, rezultat al proiecției în obiecte și ființe a propriului său spirit, a forței și slăbiciunii sale. El se străduiește să influențeze spiritele astfel proiectate prin mijlocirea incantațiilor și a amenințărilor pentru a-și stimula propria, forță și a-și domoli frica. Acest procedeu magic provoacă exact rezultatul urmărit. Riturile și ceremoniile exercită metaforic vorbind o anumită influență asupra spiritelor bune sau rele, căci toate aceste spirite
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Toate clanurile sfîrșesc prin a se uni într-un același cult, iar șeful tribului rezultat din fuziunea clanurilor nu mai este patriarhul, ci magicianul-preot, deținător al formulelor prin care pot fi implorate spiritele bune sau rele, executant al ritualurilor prin mijlocirea cărora se poate intra în contact cu strămoșii morți și divinizați. Temporar domolită de ritualurile tradiționale și de cultul comun, spaima nu va întîrzia însă să-și facă din nou apariția. Cultul creează instituțiile sociale, în măsura în care cultul încremenește în superstiție
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și ostentative: implanturile și protezele bruiază limita dintre viu și non-viu, între biologic și siliconic în numele unei informatizări universale. Sperma, ovulele, organele interne, sângele există în bănci speciale, formând o corporalitate colectiv-globală, fără înfățișare palpabilă, care funcționează după principii ale mijlocirii fertilizării, transfuziei sau transplantului. Acestui tip de virtualizare interumană i se adaugă posibilitatea de virtualizare hibridă sau transumană prin obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau în viața de zi cu zi a utilizării tehnologiilor digitale. Identitatea virtuală, materială și întrupată este mediată în mod computațional, deși prima impresie, în concretizările imersiei, ale teleprezenței sau ale interacțiunii, este un simț al imediatului și al lipsei mijlocirii (sintagma „în timp real”Ă. În cadrul acestei medieri identitare cibernetice la interfață, simțurile corporale sau mișcările trupului sunt prezente în mod necesar în obținerea unei experiențe virtuale. Cu toate că este atât un rezultat, cât și un proces al medierii, identitatea conturată
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Internetul din perspectiva vulnerabilă a identității umane ca „laborator social” postmodern în care se experimentează reconstrucțiile sinelui: „euri multiple” metaforizate drept „ferestre”. Totuși, ideea de „eu multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului, considerată constând în mijlocirea unei viziuni fluide și expansive a unui „eu”, integru și a unei viziuni care să accepte paradoxurile conținute de un singur „eu” își poate pierde inocența și neutralitatea. Ruptura de subiectivitatea trupului fizic este o negare a corporealității și a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]