2,841 matches
-
autorități, circuitul unor sesizări și semnalări revendicative din partea publicului, ceea ce înseamnă o deschidere sporită - prin comparație cu numerele din anii imediat anteriori - față de unele subiecte cum ar fi calitatea vieții cotidiene, starea localităților țării, dar și istoria și folclorul (se militează împotriva poluării folclorului autentic), arta plastică ș.a. Se renunță treptat la subiectele și imaginile de mărunt divertisment, încercându-se apropierea de o anumită ținută estetică și responsabilitate civică chiar și a divertismentului (e promovată, de pildă, tot mai mult, muzica
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
ș.a.). Se adaugă multe aforisme și maxime din Cicero, Voltaire, Chamfort, Pascal, Vauvenargues, Fénelon, Axel Oxenstiern, J. G. Fichte. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a „Gazetei de Transilvania”, F. pentru m., i. și l. a militat, concomitent cu „Dacia literară” sau „Propășirea”, pentru crearea unei literaturi originale, inspirată din tradițiile populare și istorice ale românilor. Totodată, a susținut consecvent ideea luminării prin cultură, a trezit interesul pentru lectură și pentru creația literară, a pus în circulație
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul arhaic, foarte amplu (400 de versuri), cât și formele moderne, abreviate (30 de versuri). F. a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru înființarea unor catedre de folclor în școlile normale. „Prin exemplul său și prin îndemnul cultivat cu asiduitate printre elevii săi de la Seminarul din Dorohoi, Furtună a realizat cea mai de seamă operă folclorică dintre
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
DEMOCRAȚIA, revistă apărută la București, săptămânal, între 8 octombrie 1944 și 15 iulie 1945, sub redacția lui Anton Dumitriu. Revista se înscrie în categoria presei de stânga, acceptând noile realități impuse de ocupația țării de către sovietici și militând pentru o nouă cultură, aceea cerută de realitățile istorice imediate. Concesiile se fac mai ales în articolele de fond, în rest săptămânalul adăpostește scriitori de orientări politice diferite, dar cu texte de calitate. Articolele de fond ale filosofului Anton Dumitriu
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
de dovezi solide; • executivul de conducere face estimări în lipsa informațiilor în ceea ce privește caracterul de adecvare al controalelor asupra raportării financiare și a procedurilor de conformare; • baza privind bunurile corporative nu este protejată împotriva pierderii, risipei, atacului sau dezastrelor naturale; • reputația corporativă militează în detrimentul loialității clienților; • operațiunile și procesele sunt ineficiente și neflexibile; • oameni lipsiți de experiență și profesionalism sunt recrutați și pro movați; • organizația nu poate face față așteptărilor în continua schimbare a clienților, pieței și mandatarilor, în general. Încercările pentru soluționarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Torino, Riviera di Ponente, Genova, Pegli, iar din 1872, la Florența. Colaborează la „International Review” (New York), „Nuova Antologia”, „Omiros” (Smirna), „Pandora” (Atena), „Revue des deux mondes” (Paris), „Revue politique et littéraire”, „Revue suisse” ș.a. Face parte dintre scriitorii care au militat, în presa străină, pentru recunoașterea drepturilor românilor. Numeroase pagini despre Țările Române din Les Femmes en Orient (I-II, 1859-1860), considerată „una dintre cărțile cele mai mult citite și mai renumite în cercurile literare din Franța” (Frederika Bremer) au, dincolo de
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
literatură, un curent care să mai strivească unele patimi încuibate adânc în mințile rătăcite”, după cum afirmă C. Nedelescu-Zlotești în articolul-program Un fel de prefață (2/1921). După august 1944, D.n. va lua fără ezitare o orientare socialistă, propunându-și să militeze pentru „democrația sinceră, cinstită, adevărată”, pentru prietenia cu URSS. Mai bine de două decenii a fost însă o publicație de popularizare a acelor valori literare, artistice și sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție, patriotism și convingeri democratice. Lipsită de un
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
sufragiului va deveni subiect de dezbatere publică, odată cu afirmarea unor voci de autoritate din rândurile feministelor. Până atunci, discursul feminist a urmat mai degrabă coordonate etice decât social-politice, însușindu-și adesea argumente ale discursului politic patriarhalist specific vremii. Dacă feministele militau pentru accesul nelimitat la resursele educaționale, aceasta se întâmpla pentru că se considerau ele însele doar agenți ai educației morale și nu factori activi în sfera publică. Iată de ce, în articolul de fond inaugural, semnat de Eugenia de Reus Ianculescu, nu
DREPTURILE FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286872_a_288201]
-
piață care Îi simte acut lipsa: În zece ani vom avea o industrie literară poatre la fel de Înfloritoare ca industria muzicală. Lumea vrea să se oglindească În pagina de carte, nu vrea să vadă literatura oglindindu-se acolo. Împotriva acestei tendințe militează, În geneal, poezia. Despre ea - ca gen - ne vom ocupa În cele ce urmează. Jean-Marie Gleize pornește de la constatarea ilizibilității poeziei. Desigur, scriitorii români i-ar da mai multe replici: optzceștii vor răspunde că ei au scris o altfel de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de un anume sentiment al sfîrșitului istoriei pe care atrocitățile războiului l-au produs. Numai că, În fiecare caz, noua generație are proiecte diferite despre lumea nouă unde un asemenea război nu trebuie să-și mai aibă locul. Americanii vor milita pentru indulgență și un altfel de revrăjire a lumii, pentru o raționalitate consensuală și pentru o artă democratizată bine numită puțin mai tîrziu de Umberto Eco „opera deschisă”. Pentru americani, noul limbaj trebuie să evite ermetismul pentru a nu da
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
XX-lea a văzut literele și Parisul trecînd În majoritate la dreapta În momentul În care, pe ansamblul Franței, ideile de dreapta pierdreau definitiv bătălia. (...) Ideile de dreapta, excluse din politică, respinse Înspre litere (rejetées dans les lettres), se cantonează, militează și exercită prin intermediul lor un control, tot așa cum ideile de stînga o făceau, În aceleași condiții, În secolul al XVIII-lea sau sub regimurile noastre monarhice În secolul al XIX-lea.” De aici Începe adevărata discuție despre discursurile de stînga
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se poate norma chiar dacă noi Înca habar n-avem, dar Începem să mirosim ce va să zică așa ceva. Acțiunea politică și socială este și ea supusă eticii dihotomice bine-rău, două titluri de rubrică sub care intră din ce În ce mai multă realitate. E rău să militezi, de pildă, pentru fumat; nu numai că e rău, dar e interzis. E rău să militezi pentru legalizarea prostituției. Dar nu numai că e rău, e absolut imposibil să lupți, cu violență, pentru orice. Războiul a devenit o ficțiune, nimic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Acțiunea politică și socială este și ea supusă eticii dihotomice bine-rău, două titluri de rubrică sub care intră din ce În ce mai multă realitate. E rău să militezi, de pildă, pentru fumat; nu numai că e rău, dar e interzis. E rău să militezi pentru legalizarea prostituției. Dar nu numai că e rău, e absolut imposibil să lupți, cu violență, pentru orice. Războiul a devenit o ficțiune, nimic nu mai animă pe nimeni poate doar sportul, dar, și acolo, apartenența socială joacă un rol
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poate de clasic, reușita ei depinzînd de “calitatea tentativelor noastre (subl. aut.): adică felul nostru de a introduce În viață puțină frumusețe surîzătoare, după ce a fost dezvăluită urîciunea”. În măsura În care romanul ei este unul militant, atunci pentru viață, libertate și fericire militează el, și o face foarte determinat, dar, din păcate, atît de explicit, mai ales pe final. Într-un bar, Într-o noapte, o presupusă criminală, Irène (naratoarea) Își povestește (revarsă ar fi cuvîntul potrivit) viața, aflată În cel de-al
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de est a Parisului, În Belleville, vecină și prietenă fiind cu Zora Marprelate, manechin apostat pentru că plictisit de inconsistența rolului social jucat, care-și face un scop În viață din cele mai zărghite modalități de a se opune politicii corecte: "milita pentru vînătoare, coridă, teste nucleare, pedepse corporale; fuma tot ce era de fumat, țigări, țigarete, iarbă. se Înversuna Împotriva democrației, a anarhiei, a aristocrației, a monarhiei și a dictaturii." Dar viața ei se consuma În pregătirea și Îndeplinirea unor simili-atacuri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tonului agresiv, inflamat ce caracteriza ziarele respective. Temperamental și batjocoritor, scăldat de o umoare cam rea, necenzurat de rațiune și bun-simț, produce texte incitante, dar departe de rolul de formator (corect) de opinie publică. Mai lăudabilă este perseverența cu care milita pentru afirmarea unor valori literare și obținerea de drepturi sociale pentru scriitori, remarcându-se în acest sens seria de interviuri cu diferiți autori, articolele și recenziile din „Universul literar”, din „Porunca vremii” (rubrica „Lampa lui Aladin”) sau amintirile din „Luceafărul
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
editeze Î.l., la care redactor responsabil era Șt. Bodnărescu, republicând o parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin program, noul periodic se situa în linia tradițională a gazetăriei din Transilvania și Bucovina, propunându-și să militeze pentru apărarea drepturilor naționale ale românilor, pentru dezvoltarea literaturii și valorificarea folclorului. S-au publicat poezii compuse sub influența liricii eminesciene, dar vădind, nu de puține ori, și înrâurirea versurilor lui Al. Macedonski, nuvele, schițe și câteva studii istorice. C.
INCERCARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
cât și prin lucrările pe care le-a scris, prin publicațiile pe care le-a condus: „Dreptatea”, „Tribuna”, „Steaua Transilvaniei”, „Dezrobirea”. O mențiune specială se cuvine pentru „Răvașul”, prima publicație pentru popor apărută la Cluj, la 4 aprilie 1903, și militând pentru o literatură popular-națională, de nuanță sămănătoristă. În spiritul generației care a pregătit Unirea din 1918, activitatea lui D. se sprijină pe convingerea că idealul unității culturale, sociale și politice se poate realiza doar prin trinitatea școală-biserică-națiune. Studiile sale aduc
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
lui D. pentru proza contemporană. Criticul analizează ideile operelor literare mai cu seamă prin prisma evoluției personajelor și compară mereu imaginea literară cu realitatea înfățișată, introducând astfel esteticul în climatul existențial. Eseurile din Intrare în castel (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) militează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru modernizarea prozei românești. D. crede a descoperi un sens al evoluției de la romanul interbelic, ce miza pe rafinarea analizei și boicota cu frivolă indiferență istoria, la cel postbelic, în fața căruia se deschid și porțile
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
fragmente din interviuri sau de jurnal, precum și evocări ale unor confrați ca I. Negoițescu, D. Țepeneag, Șt. Bănulescu. Eseistul, care descifrează cu luciditate motivațiile refuzului unor creatori contemporani cu mentalitate închis autohtonistă de a lua parte la aventura spirituală modernă, militează cu argumente proprii în favoarea integrării politice și culturale europene și totodată propune o necesară reevaluare a operelor sau atitudinilor unor autori consacrați, cum ar fi G. Călinescu sau C. Noica, Marin Preda sau D.R. Popescu. A tradus din Bruno Apitz
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
a lui Aron Cotruș și a lui Pamfil Șeicaru, se situează între cele mai importante reviste românești ale perioadei postbelice, impunându-se deopotrivă prin ținuta publicistică, prin valoarea textelor selectate și, dincolo de unele atitudini excesive, rigide, prin consecvența cu care militează în apărarea spiritului național și a tradițiilor culturale românești. În structura revistei, alături de paginile de proză și versuri, figurează câteva rubrici permanente: „Note pe marginea cărților”, „Ecouri. Reviste” (din care, după un timp, se desprind două rubrici, „Reviste, Cărți” și
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
Camil Petrescu. Publicație modernistă democratică, continuând programul revistei „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, C. I. poartă amprenta personalității conducătorului ei: dezbate câteva probleme ale vieții literare din epocă, autenticitatea artei, arta ca ficțiune, stilul scriitorului, calofilismul literar, noocrația și modernitatea. Militând pentru o cultură națională pusă în slujba cititorilor, revista obține colaborarea unor scriitori ca Tudor Arghezi (Îndoială, 1/1925), Ion Barbu (Vegetarian, 2/1925), Liviu Rebreanu (Răsfrângeri, 2/1925), Hortensia Papadat-Bengescu (Omul care a tușit, 2/1925), F. Aderca, Ion
CETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286179_a_287508]
-
profesor la Gimnaziul Greco-Catolic din Brașov, printre alții, pe Iacob Mureșianu. Se bucură de sprijinul lui Andrei Șaguna pentru a urma la Viena cursuri de pedagogie, absolvite în 1853. A funcționat ca institutor la diferite școli din Brașov și va milita, în această calitate, pentru înființarea Reuniunii Învățătorilor Români din districtul Brașovului. La Brașov, C. devine colaboratorul lui G. Barițiu, de la care va primi prețioase îndrumări privind culegerea poeziilor populare „originale cum sunt”. Cele 112 texte lirice, care au fost adunate
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
acei boieri care au conștientizat oportunitatea unor schimbări radicale în societatea românească. Burghezia română a intrat în relații cu burghezia mondială, dar mentalitatea ei nu era pe deplin modernă, cu o conștiință antreprenorială, ci avea comportamentul unei clase mic-burgheze, dar milita pentru apărarea intereselor naționale față de ofensiva burgheziei mondiale. Ea dovedea o mare capacitate de adaptare dar și versalitate în funcție de reacțiile, atitudinile și interesele burgheziei europene. Versatilă în comportamentul ei politic și economic burghezia a avut o constantă conștiință națională în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un destin prin propriile puteri și numele în -escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează această creație a unei noi elite, fără să militeze totuși pentru o adevărată aristocrație în litere, emanată de vechea clasă boierească. Cum subliniază în Echilibru între antiteze, autoironic de această dată, toți autorii români sunt într-un fel sau altul inventați: "De unde în fine evgheniși bieții Cogălniceni, Alecsandri, toți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]