1,998 matches
-
în infinitul lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii. Contracția divină (țimțum) din Cabala, kenoza christică, cele șaptezeci de mii de văluri de lumină și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație pentru a nu o mistui cu splendoarea lui, toate sînt strategii ale divinului pentru a lăsa să fie un altceva decît El. Toate creează un spațiu de alteritate care subzistă datorită urmelor de realitate lăsate de divin în retragerea sa. Iar în acest spațiu, Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ziarele) semăna cu o după-amiază cenușie, o duminică pe străzile pustii ale unui oraș de provincie: o rafală de vânt apare pe neașteptate pe după colțul unei case, ridică un vârtej de praf, un oblon se zbate în liniște, omul se mistuie ușor în atmosfera incoloră, dispare fără motiv. Așa a dispărut unchiul Charlottei - „căzut pe câmpul de onoare”, „mort pentru Franța”, potrivit formulei din ziare. Și expresia aceea îi făcea absența și mai năucitoare - ca și ascuțitoarea de pe masa lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în decursul acelei lungi traversări jalonate de suferință, de sânge, de boli, de noroi, i s-a părut că întrevede un crâmpei de seninătate, de înțelepciune. Era deja de cealaltă parte a Uralului. La ieșirea dintr-un târg pe jumătate mistuit de un incendiu, a zărit câțiva oameni așezați pe un tăpșan presărat cu frunze moarte. Chipurile lor palide întoarse spre soarele blând de toamnă târzie exprimau o liniște plină de fericire. Țăranul care mâna caii a ridicat capul și a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Dumnezeu cum numim ființele și lucrurile create. Pentru a-l numi pe Dumnezeu, trebuie să folosim numele pe care și-l da El însuși”3. Dumnezeu se apropie de Moise prin semnul focului ce arde în rug fără a-l mistui: este sacramentul Cuvântului care îl încearcă pe Israel fără a-l nimici. Barth subliniază importanța cererii lui Moise, care ar vrea să știe sub ce nume îl trimite Dumnezeu la popor, pentru că poporul să-l asculte și să-l urmeze
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
roșu deasupra muntelui din față, s-a șters și asta, valea a prins să se Înnegureze, contururile au devenit fluide, Înserarea s-a furișat repede, desenând doar imensa panglică a străzii. Deodată formele schimbătoare ale lucrurilor se topiră și se mistuiră În noapte ca Într-o mare Învolburată și fără de margini... Noaptea Înstelată se pregătea să se aștearnă brusc peste Întreaga fire, pe bulevarde scăldate În lumina fosforescentă a tuburilor de neon, cu vitrine Încărcate de mărfuri, scuare largi, localuri de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
luciul aerian al turnului neclintit... Ai fi zis că, În văzduhuri, mâna celui atotputernic aprinsese o candelă de străjuire pe un mormânt pustiu și părăsit... Din depărtări nehotărâte, umbre negre se desprindeau din noapte În răstimpuri și, lunecând grăbite, se mistuiau pe rând În ușa luminată și larg deschisă a templului. Șuvoaiele apelor, nepotolite Încă, Își mai trimeteau de prin văi, până-n depărtare, vuietul lor nedeslușit și surd... Fiori iuți de vânturi ușoare Însuflețeau, În răstimpuri, neclintirea frunzișului negru, și picături
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zahăr, făină, orez, conserve, locuitorii insulelor fiind ispitiți de a obține hrană gata preparată sau semipreparată. Cu toate aceste dificultăți, insulele de corali au o populație foarte densă. Soarele sta să cumpănească dincolo de piscurile depărtate și viorii ale munților. Mă mistui În necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor. Și soarele poate prea bine tivi cu aur marginile rupte ale norilor ce se Întind În fâșii lungi deasupra apusului său; poate prea lesne stăpânitorul zilei să dispară
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
despre primăvară. Selectați în jurnalul de lectură expresiile care v-au plăcut mai mult. Se dă textul: ―Ploua. Băiatul asculta ghemuit sub plapumă foșnetul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica se chema fericire... (...) Viața lui se mistuia în kilometri de drum. Pierduți de șir, au rămas să-și înjghebe-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat... După ploi, se uita prin tavan dacă-i curcubeu peste casă Dacă vin rândunelele albastre pe ceru-nourat. Rândunica albastră nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de facultăți pentru "următoarele șase luni". Trilogia e istorisită la persoana a treia. Cei doi eroi principali fac schimb nu numai de slujbe, ci și de neveste. Philip e universitarul britanic mediu, care citește pe rupte. Morris e universitarul american mistuit de imperativul de a scrie cărți. El visează cartea absolută (începe cu intenția de a epuiza exegeza pe tema Jane Austen). Diferențele dintre viețile celor doi sunt imense, dar amândoi se adaptează. Ambii au neveste plictisite și copii despre care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din pat și umblă lumina argintie din afara gratiilor se apleacă înainte ca malurile râului indispensabile peste apa stătătoare îți vezi fața ca o bucată din altă față semnul care rămâne o sută de mile mai sus se înalță și se mistuie o lume ia haina mea și o iau eu pe a ta hai către lumină împreună deschizându-ne unul altuia poarta (deschizând...) Tandrețea împărtășirii ultimului hotar e în fapt promisiunea unui alt început. Moartea e o mântuire. Ultima suflare a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la împlinirea ei deplină și apoi la prăbușirea ei. Și astăzi sonetele și elegiile ei sunt considerate modele ale acestor genuri literare. Pentru frumusețea și expresivitatea versurilor, pentru calitatea traducerii de către Veronica Porumbacu, reproducem două sonete. Trăiesc și mor; mă mistui și mă-nec. În foc arzând, sunt totuși cum e gheața. Ușoară mult dar și prea grea mi-i viața. Dureri și-n bucurie mă petrec. Deodată râd și-mi scaldă plânsul fața; În desfătare sub amar m-aplec; Ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o curtezană înseamnă o victorie cu mult mai grea... Când Dumnezeu îngăduie unei curtezane iubirea adevărată, această iubire, care apare la început ca o iertare, ajunge pentru ea, aproape totdeauna, fără pedeapsă...La ele trupul a tocit sufletul, simțurile au mistuit inima, desfrâul a făurit sentimentelor o adevărată platoșă... Ele (curtezanele) iubesc pentru că asta le e meseria, nu din elan...Au mințit de atâtea ori, încât nimeni nu vrea să le mai creadă și, în vâltoarea remușcărilor, sunt mistuite de iubirea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simțurile au mistuit inima, desfrâul a făurit sentimentelor o adevărată platoșă... Ele (curtezanele) iubesc pentru că asta le e meseria, nu din elan...Au mințit de atâtea ori, încât nimeni nu vrea să le mai creadă și, în vâltoarea remușcărilor, sunt mistuite de iubirea lor... Ele iubesc ori cu inima ori cu simțurile... Marguerite vroia să fie liberă, să facă ce simte, își dorea un iubit tânăr, nebănuitor, îngăduitor. În jurnal se confesa: Îmi doresc să găsesc un bărbat atât de deosebit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frate, soră, de om, în fine, cu moravuri interesante, iată elementele patetice. Ce contează rangul, numele, obârșia nefericitului pe care atitudinea înțelegătoare față de niște prieteni nedemni și atracția exemplului l-au angrenat în capcanele jocului, iar acum geme în închisori, mistuit de remușcare și de rușine? Dacă mă întrebați cine este, vă răspund: A fost un om de bine, iar din nefericire pentru el este soț și tată; soția pe care o iubește și de care este iubit bolește, adusă în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aceasta devine obligatorie". Și cum anarhiștii deveneau violenți în Catalonia, iar bisericile Barcelonei ardeau, Iorga i-a calificat drept "cel mai supărător exemplu de degradare umană" și a întrebat cum de tac acum oamenii, după ce fuseseră cutremurați de flăcările care mistuiau catedrala de la Reims? Fără să fie niciodată de acord cu fascismul spaniol, Iorga a afirmat totuși clar (cu o nuanță semnificativă) că: "Eu sînt alături de Armata spaniolă!" Cu toate acestea, după părerea lui, la baza războiului civil din Spania se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cei căzuți acolo au reînviat pururi vuietul de altădată al codrilor, au reînviat morminte și au deschis altele noi. Au reînviat zăcămintele de vitejie ale străbunilor noștri, dangăt de clopot, chemare sfântă, au doborât primejdii și au reaprins nădejdi mistuite de prigonitori. Acolo, în munți, pieptul lor clocotea răsunător. Sub ploaie de gloanțe au căzut mulți, luminând cerul cu zâmbetul și neînfricarea lor. Cei care iubiți pe Hristos, nu vă fie frică de răni, nu vă înfricoșați, nu părăsiți lupta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de Hristos, ar fi îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele de pe cer, dacă nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și pururea nesecate! Va veni vremea când morții noștri vor învia, ei se vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Decepție-o lume infamă care bate din palme, urlă și așteaptă. Forța idealului creștin s-a alterat de mult și speranțele luptei noastre gem neîmplinite. Trăim zile amare. Căldura frățească nu o mai întâlnim nici în biserică. Poruncile divine se mistuie în tăcere. Totul e fard, dosire și mașinal. Goană după ban și, ca pe timpul „indulgențelor”, care dă mai mult primește mai multă slavă, mai multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de hăitași, urcam înalte trepte spre lumea de duh așteptând seninul altor zile în lupta cu fiara apocaliptică. Crucea mi-a dat curaj și bărbăție, mi-a fost spadă și scut. Să te arunci în flăcări și să nu fii mistuit. E ocrotirea Cerului, sabia Arhanghelului Mihail, protectorul spiritual al Mișcării Legionare și puterea Crucii lui Hristos, cea cu care prin patimile Sale a sfărâmat porțile iadului.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de bijuterii și aur, e asasinată prin sufocare; BuzăRuptă și Săilă sunt condamnați și Întemnițați pe viață; Lică se sinucide În chip violent; Ghiță este pedepsit de doua ori, Întrucât Își Înjunghie soția, iubită, devenind criminal; Moara cu noroc se mistuie Într-un incendiu care distruge și transformă totul În scrum, ca semn că locul trebuia purificat, curățat de relele Înrădăcinate acolo. Sugestive sunt și cuvintele bătrânei din finalul nuvelei: „așa le-a fost dat”. MIHAIL SADOVEANU VITORIA LIPAN, UN PERSONAJ
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]