3,463 matches
-
oferte mai bune în străinătate și mulți dintre ei alegeau, urmând strict regulile pieței sau poate pur și simplu dezamăgiți de lâncezeala din jur, drumul dulce-amar al străinătății. — Credeți că pleacă doar pentru mai mulți bani ? l-am întrebat eu, mizând pe înfățișarea mea naivă. Ministrul a dat din umeri. Nimeni nu poate face miracole peste noapte pentru a schimba mediul economic și social al țării, duduie. E o chestiune de timp și probabil va lua încă ani buni pentru ca lucrurile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
daune morale - bani, de fapt; poate și exclus din Învățămînt s-ar fi trezit. Putea să renunțe; pînă a doua zi, avea să cîntărească bine. Și-a privit atent legitimația de acces În facultate - femeia sigur nu știa daneză, Thomas miza pe asta; la o adică, i-ar fi spus că publicația din partea căreia venea era una universitară, ar fi potrivit el, Într-un fel, lucrurile. A ajuns cu cinci minute mai devreme. Cumpărase flori. O casă albă, cu etaj, cîțiva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acest tip de poveste nu poate decît să se împotmolească. Ea nu poate fi relansată în niciun fel, este genul de falsă bună idee care se diluează, se diluează și cere apoi în mod natural să fie abandonată. Domnișoara Ri mizează însă pe resursele de imaginație ale domnului M pentru o răsturnare cu 180 de grade, sau chiar cu 360 de grade, a poveștii. Vom vedea cine are dreptate, deși cred că vom avea de așteptat o bună bucată de vreme
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
le analizează sau este mult mai scurt decît ele. Dar defectul cel mai comun este gradul sau de generalitate și abstracție, în comparație cu specificitatea datelor. Putem deci propune aici un exemplu de plan al raportului de observație. Introducere Definiția situației observate: miza să, literatura sociologică, istorică sau romanesca referitoare la subiectul avut în atenție sau la alte subiecte apropiate. Perspectiva de studiu aleasă și schemă principala, aspectele care nu sînt reținute. Condiții de realizare Alegerea terenului: ocazia, relația prealabilă cu mediul. Condițiile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
care sări pe genunchii lui și-l încoronă cu brațele. - Papa! zise ea, îndreptîndu-i unicul fir de păr, pe care acuitatea ochilor ei îl zărea în vârful țestei bătrânului. Moș Costache fu așa de mulțumit, încît primi să joace cărți, mizând cinstit, pe față, și continuă jocul și după ce pierdu. Satisfacția lui învăluia și pe Felix, căruia îi întinse, dintr-o dată, un fișic cu bani. - A-am uitat să ți-i dau, explică el, e dreptul dumitale. - Ei, Costache, nu e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu vă vor crede știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec iar el a luat loc în bancă era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă o pipă, dar Stani nu fuma. Profesorul mizase că e băiat, știe atât de bine unde să găsească țigările Aroma atât de căutate, deci era fumător. Raționamentul unui diletant răzbunător. În sfârșit a venit vremea tezelor. Stani este hotărât, dacă nici acum nu îi dă nota care o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
conflictelor și suspiciunilor, al divizării în tabere adverse și, în mod special, al centrării obsesive pe identificarea și pedepsirea celor responsabili din trecut, se prefera înscrierea pe calea schimbărilor cu o colectivitate unită de valorile fundamentale ale democrației și participării. Mizând pe un larg consens de schimbare, dialogul și tehnicile democratice puteau evita segmentarea societății și promovarea mai departe a unor largi consensuri în jurul schimbărilor progresive. Direcția schimbării urma să fie produsă prin mecanismele democrației, ale confruntării între ideologii. În plus
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
erau asociate cu o forță de muncă înalt calificată, deși cu unele deficite de disciplină. În fine, se aștepta ca Occidentul să fie înalt interesat de susținerea țărilor foste socialiste, nu neapărat material, ci mai ales politic și tehnic. Se miza pe importante investiții economice occidentale, dar și pe o politică de susținere a împrumuturilor care să permită relansarea economică. Șocul tranzițieitc " Șocul tranziției" Foarte curând însă, societatea românească s-a confruntat cu o serie de șocuri neașteptate. În toate sferele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și imobile care au putut fi exploatate economic, fără a se impune un minim rezonabil de condiții. Apariția mulțimii de partide politice a reprezentat, cu siguranță, prima formă de jefuire legală a resurselor publice, deschizând o exemplaritate negativă. Strategia guvernării miza, corect, pe faptul că numărul mare de partide va fi curățat prin eșecul politic predictibil. Ceea ce nu s-a luat în considerare era, pe lângă costul economic plătit de colectivitate pentru un asemenea gest demonstrativ, costul psihologic de lehamite față de începuturile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politic s-a centrat pe presupoziția că, o dată realizate aceste obiective, societatea română se va reface de la sine. O politică socială era privită mai degrabă a fi o frână în calea tranziției, manifestarea unei mentalități comuniste populiste. Partidele istorice au mizat, pentru obținerea sprijinului popular, nu pe o politică socială accentuată, ci pe cu totul alte teme: pe promisiunea naivă a unei reforme care, cu sprijinul masiv al Occidentului, va redresa rapid situația economică a țării; pe radicalismul anticomunist și pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mai degrabă în modul în care trebuie operată despărțirea de trecut. În ceea ce privește strategia tranziției, diferențele nu erau de fond, ci mai degrabă de formă, priorități și programare a schimbărilor. Partidele istorice pretindeau a avea monopolul asupra competenței politice, în timp ce tehnocrația miza pe competența tehnică. Tehnocrații erau orientați spre modernizarea în stil occidental a sistemelor social-economice construite în regimul socialist, în timp ce partidele istorice le considerau pe acestea a fi produse ale comunismului, în care, principial, nu aveau încredere și pe care erau
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din 1992 au adus la putere patru partide care reprezentau, într-un fel, tehnocrația, etichetate infamant de către susținătorii ideologici ai partidelor istorice drept „patrulaterul roșu”) a reprezentat un factor serios de îngrijorare pentru Occident. Pe de altă parte, partidele istorice, mizând pe sprijinul Occidentului, au accentuat opoziția față de partidele cu bază tehnocratică, refuzând orice posibilă cooperare cu acestea. Din acest motiv, după eșecurile de la alegerile din 1990 și 1992, Occidentul a exercitat la alegerile din 1996 o presiune politică puternică pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dar și forțe amenințate de radicalismul politic punitiv al partidelor istorice: PUNR, Partidul Socialist, România Mare, care, pe lângă orientarea sa etnicistă, manifesta o atitudine ostilă față de partidele istorice. FSN/PDSR nu a avut un program social-economic și politic foarte clar, mizând mai mult pe competența sa probată de a administra un sistem social-economic complex. Este adevărat că într-o perioadă foarte scurtă de timp care a urmat Revoluției (februarie-aprilie 1990) s-a formulat un program-direcție acceptat de marea majoritate a populației
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
economiei în vederea însănătoșirii sale. Cele mai multe întreprinderi, în procesul restructurării și adaptării la noul context economic, vor trebui să-și reducă la început producția pentru a o reorienta. Întreprinderile fără perspective urmau a fi închise. Inițial, domina o viziune optimistă. Se miza pe o relansare imediată a economiei, fără căderi semnificative. Corecțiile economice din anumite zone urmau să fie compensate rapid de înființarea unor noi întreprinderi private, de însănătoșirea altor întreprinderi. Unele sectoare economice aveau să se lanseze rapid și spectaculos, compensând
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mecanismelor economiei de piață și a privatizării. De la început strategia tranziției a rezervat statului un rol limitat în economie: crearea cadrului legal și instituțional al economiei de piață și privatizarea cvasitotală a economiei. Pentru restructurarea și relansarea economiei, s-a mizat pe două mecanisme: introducerea dintr-o dată a mecanismelor economiei de piață ca unic reglator și privatizarea completă. Din acest motiv, statul a renunțat la tentativa de a dezvolta o politică de restructurare și relansare a economiei, ea fiind adesea considerată
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
În mod esențial și dintotdeauna, politica este forma rațională de exploatare a fondului irațional al maselor. O confirmă psihologia lor. Toate metodele politicii în materie de propagandă, toate tehnicile de sugestionare a mulțimilor de către conducători se inspiră din psihologie. Ele mizează pe emoțiile indivizilor, convertindu-le într-o materie colectivă și uniformă. Și știm din experiență că pînă acum au reușit pe deplin. IV Eliberarea forțelor iraționale face ca liderul să fie soluția problemei existenței maselor. Unii cred însă într-o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sub greutatea tomurilor științifice. Cu toate acestea, deținem suficiente date pentru ca, în lumina observațiilor tocmai rezumate, să putem desprinde tendințele comunicațiilor actuale. Ele sînt cele care ne pot convinge că psihologia mulțimilor, așa cum Tarde a văzut-o, sesizează pe deplin miza așa-numitei comunicări de masă. Trăsăturile sale esențiale se evidențiază plecînd de la apariția presei. În acest domeniu, e preferabil să evităm folosirea cuvîntului lege, acesta fiind mult prea periculos și neclar. Să reținem așadar că trei sînt tendințele care se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de simț al răspunderii. Indiferent dacă judecata aceasta e adevărată ori falsă, s-a ajuns să se vorbească și să se gîndească asemenea lui Tarde: "Guvernul și opoziția îmi amintesc, prin pendulările lor, de conflictul de la bursă dintre speculanții care mizează pe o piață în creștere și cei care mizează pe o piață în scădere. Guvernanții joacă în urcare iar cei din opoziție joacă în scădere în domeniul afacerilor publice"336. Comparația este cu atît mai exactă cu cît Bursa joacă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
adevărată ori falsă, s-a ajuns să se vorbească și să se gîndească asemenea lui Tarde: "Guvernul și opoziția îmi amintesc, prin pendulările lor, de conflictul de la bursă dintre speculanții care mizează pe o piață în creștere și cei care mizează pe o piață în scădere. Guvernanții joacă în urcare iar cei din opoziție joacă în scădere în domeniul afacerilor publice"336. Comparația este cu atît mai exactă cu cît Bursa joacă rolul de barometru al opiniei publice și reacționează în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ziarul "Le Figaro" din 22 aprilie 1979, e vorba de "o ierarhie stabilită cu precizie științifică". Și, ne informează același articol, rivalitățile personale, luptele de curente, divergențele de opinii au fost rezolvate fără nici o dificultate "pentru că UDF a decis să mizeze pe tehnicile de marketing în stabilirea arbitrajelor în chiar clipa în care a realizat că ezitările și ambițiile personale făceau imposibile negocierile. Primele douăzeci și cinci de nume de pe listă au fost supuse sondajelor de opinie, iar rezultatele acestor sondaje au influențat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de cei pe care i-ați asasinat și compromis însușindu-vă faptele lor eroice și realizările lor". Putem înțelege, la limită, că a căutat să pună mîna pe viața altora, asta s-a mai văzut. Mai putem înțelege că a mizat pe complicitatea pasivă a celor mulți, căci dacă nimeni nu este voluntar pentru teroare, puțini sînt cei care i se împotrivesc. Dar este peste puterea noastră de a înțelege cînd îi vedem pe acei bărbați, pe acele femei purtîndu-se de parcă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zadarnic, însă). Prima etapă a anchetei a avut loc la Brașov, faza amplă desfășurându-se la București, timp de două săptămâni. Amenințări verbaletc " Amenințări verbale" Aparatul de represiune a apelat la amenințări verbale care să-i intimideze pe cei arestați, mizându-se pe cedarea lor nervoasă. „Tâlharii”, cum li s-a spus în câteva cazuri, erau amenințați că „nu vor mai vedea soarele”, că „acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având pe de o parte funcția de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihicătc " Tortura psihică" Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor se realiza prin supunerea lor unui tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de pildă, unui anchetat i s-au întors hainele pe dos, ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o noimă în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]