3,411 matches
-
gospodărești. Se vor înscrie suprafețele reale ocupate de curți și clădiri și nu o suprafata standard. Alte terenuri (cod rând 11) - se înscrie suprafață ocupată de stufărișuri, iazuri și heleșteie, ape curgătoare, lacuri și bălti permanente, stâncării, grohotișuri, nisipuri, râpe, mlaștini, drumuri etc. Suprafață totală (cod rând 12) reprezintă suma suprafețelor înscrise pe rândurile cod 08, 09, 10, 11. Capitolul 3 Modul de utilizare a suprafeței agricole situate pe raza localității Se completează pentru toate categoriile de deținători, cu particularitățile menționate
NORME TEHNICE din 27 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134709_a_136038]
-
mic de apa marină; Lagune și golfuri cu bancuri de nisip; Vegetație perena a țărmurilor stâncoase; Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase și cu nisip; Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae); * Pajiști sărăturate continentale; Stepe și mlaștini sărăturate panonice; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Genista; Vegetație psamofila uscată cu Calluna și Empetrum nigrum; Dune continentale cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis; * Dune continentale panonice; Dune mobile embrionare; Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin; Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Pajiști aluviale nord-boreale; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Fânețe montane; Fânețe împădurite. 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active; Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); Depresiuni pe substraturi turboase; Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale; * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
nord-boreale; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Fânețe montane; Fânețe împădurite. 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active; Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); Depresiuni pe substraturi turboase; Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale; * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlaștini alcaline; * Vegetație pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae. 5. Habitate de stâncării și peșteri Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
Fânețe montane; Fânețe împădurite. 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active; Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); Depresiuni pe substraturi turboase; Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale; * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlaștini alcaline; * Vegetație pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae. 5. Habitate de stâncării și peșteri Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); Grohotiș calcaros și de șisturi
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală; Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria); Depresiuni pe substraturi turboase; Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale; * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Mlaștini alcaline; * Vegetație pioniera alpina cu Caricion bicoloris-atrofuscae. 5. Habitate de stâncării și peșteri Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani); Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii); Grohotișuri medioeuropene silicoase
LEGE nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
cm și lungimea de 70 cm, protejați cu movile de pământ. 4.2.14. În cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frângere) sau de intersecție a hotarelor care trebuie bornate, se află în locuri improprii bornării (baltă, mlaștină, cariera, etc.) se vor plantă în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar. 4.2.15. Dacă hotarul traversează în linie dreaptă o pădure compactă, o pășune, o fâneața sau un lac, se vor
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
sunt împădurite: ... d) sărături cu crusta - terenuri puternic sărăturate care formează la suprafață lor o crustă albicioasa friabila. ... e) mocirle și smârcuri - terenuri cu alternante frecvente de exces de apă și uscăciune, pe care nu se instalează vegetație. Terenurile cu mlaștini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape și stuf gropile de împrumut și cariere terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol și rocă pentru diverse nevoi de construcții: ... g) halde-terenuri pe
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
pe proprietari și distribuirea lor pe categorii și clase. Vor fi 12 categorii și anume: 1) pamanturi arabile; 2) fanete; 3) izlazuri; 4) grădini de legume cu caracter permanent; 5) livezi de pruni și alți arbori fructiferi; 6) vii; 7) mlaștini, terenuri necultivabile; 8) păduri; 9) bălti; 10) pepiniere și grădini de flori ornamentale; 11) terenuri de agrement rurale; 12) orice altă categorie neprevăzuta aci. Clasificarea se va face după calități și numai pentru proprietățile de categoriile 1-6 inclusiv. Pentru teritoriile
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
la plata impozitului. Acesta se va calcula asupra venitului statului prevăzut în contract cu toate sarcinile, afară de impozitul agricol și adiționalele aferente. 2. În mod vremelnic: a) Pentru 10 ani, dela schimbarea lor în pămînt de cultură cu cheltuiala proprietarului, mlaștinile și bălțile, cum și alte pamanturi necultivabile prin natura lor; terenurile inundate prin distrugerea lucrărilor de apărare pentru tot timpul cat n'au putut fi folosite, iar dacă în acest interval ele au fost folosite, vor fi impuse la categoria
LEGE nr. 88 din 19 aprilie 1933 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
teren sau căderilor masive de pietre; ... d) să nu necesite construirea prea multor amenajări - podețe, balustrade, trepte - și să permită îmbunătățirea potecii - lărgirea ei, acoperirea porțiunilor surpate -, fără cheltuieli mari; ... e) să nu traverseze zone întinse de grohotișuri sau de mlaștini. Articolul 28 Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 29 În funcție de desfășurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc următoarele sisteme de marcaje: a) marcaje în grup, care au, inițial, un parcurs
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
freatice se va corela cu formele de mezo- si microrelief, explicând astfel gradul de influențare a profilului de sol (gleizarea, saraturarea). De asemenea, se vor face referiri la arealele cu exces de apă de suprafață (stagnant) temporar sau permanent (bălti, mlaștini, lacuri) și influența lor asupra stării de drenaj a solurilor. Acolo unde este cazul, se vor face referiri și la frecvență și durata inundațiilor pentru zonele afectate. 2.4. Climă Datele despre climă vor evidenția principalele elemente climatice, cu influență
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
utilizare durabilă - folosirea resurselor naturale într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile generațiilor prezente și viitoare; - zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderi de apa marină a caror adâncime la reflux nu depășește 6 m. -------------
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142970_a_144299]
-
de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România. Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, după cum urmează: ● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlăștinoasa va asigura conservarea habitatelor și a unei rețele mari de mlaștini de ambele părți ale frontierei, recunoscând relațiile lor complexe; ● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informații și date specifice pentru a soluționa conflictele dintre aceste două țări cu privire la originea substanțelor poluante și, pe baza acestor date și informații
ORDONANTA nr. 47 din 25 iulie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144064_a_145393]
-
de control comun pentru scurgeri pentru Bulgaria și România. Acesta va determina cele mai mari avantaje la frontiera, după cum urmează: ● cadrul de conducere integrat transfrontalier pentru Parcul din zona mlăștinoasa va asigura conservarea habitatelor și a unei rețele mari de mlaștini de ambele părți ale frontierei, recunoscând relațiile lor complexe; ● sistemul de control comun pentru scurgeri va furniza informații și date specifice pentru a soluționa conflictele dintre aceste două țări cu privire la originea substanțelor poluante și, pe baza acestor date și informații
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 4 decembrie 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria - RO0103, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144065_a_145394]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 26 ianuarie 1991 Articolul 1 1. În sensul prezenței convenții, zonele umede sînt întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderile de apa marină a caror adîncime la reflux nu depășește 6 m. 2. În sensul prezenței convenții, păsările de
CONVENŢIE din 2 februarie 1971 asupra zonelor umede, de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132856_a_134185]
-
utilizare durabilă - folosirea resurselor naturale într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile generațiilor prezente și viitoare; - zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderi de apa marină a caror adâncime la reflux nu depășește 6 m. ---------------------- Anexă 1 a LEGII nr. 137 din
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (*republicată*) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144360_a_145689]
-
teren, inundații și eroziuni datorate mării sau cursurilor de apă, se interzice executarea de orice fel de construcții, cu excepția celor pentru protejarea zonei în scopul îndepărtării riscului natural. Articolul 41 Pentru protecția zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlaștinilor sărate și siturilor arheologice, prin planurile de gospodărire a zonei costiere se pot impune măsuri și restricții în folosirea terenurilor, indiferent de forma de proprietate, în condițiile legii. Articolul 42 Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor va
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
subterane și terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafață și subterane aferente acestora, puternic intercondiționate și în imediata apropiere a liniei țărmului, insule și lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja și faleză. 22. Zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată. 23. Zone degradate - terenuri afectate de eroziuni, soluri poluate sau zone care și-au pierdut însușirile naturale. 24. Habitate sensibile - zone
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
utilizare durabilă - folosirea resurselor naturale într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile generațiilor prezente și viitoare; - zone umede - întinderi de bălti, mlaștini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastra sau sărată, inclusiv întinderi de apa marină a caror adâncime la reflux nu depășește 6 m. ---------------------- Anexă 1 a LEGII nr. 137 din
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
mici chibritelnițe de buzunar.” (C. Hogaș, 198) sau se desfășoară prin intermediul verbului-predicat reluat în completiva de opoziție; aceasta din urmă este situația cea mai frecventă: „În loc să mă adresez păianjenului din sala de așteptare, ori vântului care suflă dinspre pădure spre mlaștină, mă adresez unor oameni pe care nu-i văd, nu-i cunosc.” (O. Paler, Viața..., 8) Uneori, corespondența semantico-sintactică dintre complementul de opoziție și complementul primar sau subiectul verbului-predicat este anulată. În enunțul „Venind acuma rândul să scoată și pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
12) e. fraze: „Cu patru ani înainte i se întâmplase același lucru: găsise biserica pe neașteptate, când începuse să-i fie teamă că se rătăcise.” (M. Eliade, Dionis, 51), „E un mister pentru mine ce se întâmplă, de ce păsările simt mlaștina și se feresc să-i treacă granița, în vreme ce fluturii par fascinați de aerul puturos al bălților.” (O. Paler, Viața..., 123), „Făcu, însă, ceea ce ar fi trebuit să fac eu, adică nu-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o creație comună a fluviului și a mării în condițiile unor maree reduse care au facilitat depunerea aluviunilor. Relieful. Regiunea deltei este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grindurile) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, depresiunile lacustre, mlaștinile). Uscatul deltaic reprezintă numai 13% din suprafață și este alcătuit din: - grinduri fluviale longitudinale, cu orientări de la vest la est, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini între 0,5 - 5 m; - grinduri fluvio-maritime, cu orientări de la nord la sud
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
puțin, între -1° și -1,5° C, iar vara este în jur de 21° C. Precipitațiile sunt puține (350 - 450 mm) și cad neuniform în timpul anului. Aerul nu este uscat, întrucât se produce o intensă evaporare a apei din lacuri, mlaștini etc. NOȚIUNI NOI predeltaic - uscat existent anterior formării deltei. RELIEFUL 39 • Numiți consecințele așezării geo grafice a unității studiate; • Explicați modul de formare a Deltei Dunării; • Menționați principalele grinduri după modul de formare; • Precizați cel mai vechi grind și localizați
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ani, pe brațul Sf. Gheorghe au fost secționate cele mai mari meandre, realizându-se micșorarea lungimii cursului navigabil și creșterea vitezei apei. Flora este reprezentată prin plante cum sunt stuful, papura, rogozul, nuferii etc., în zonele cu lacuri, gârle și mlaștini, prin arbori ca salcia, plopul, stejarul, frasinul și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]