2,071 matches
-
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Maria Gabriela Moț și Iarina Prelipceanu în Dosarul nr. 6.940/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași autoare în același dosar și constată că
DECIZIE nr. 55 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 alin. (1) şi (2) din capitolul VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
de Nicolae Bălcescu (fragmente apăruseră, tot sub îngrijirea lui Odobescu, între 1861-1863 în "Revista Română"). Scrie "Curs de arheologie. Istoria arheologiei. Studiul introductiv la această știință", volum încununat de Academia Română cu „Premiul Năsturel-Herescu”. Un an mai târziu îi apare cartea "Moții și curcanii", conținând două conferințe ținute la Ateneul Român. În 1879 Alexandru Odobescu este ales secretar general al Academiei Române. În 1880 se stabilește la Paris, pentru un an, unde îndeplinește și funcția de secretar de legație. Publică în 1887 volumul
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folcorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 342.376 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
mai devreme din județele (interbelice) Cluj, Turda și Someș, din comitatele (antebelice) Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folcorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca. Numele de "Cluj" provine din latinescul "Castrum Clus", folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin "clusa" înseamnă "închis" (în italiană "chiuso
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
anului 1759, răscoala se răspândește cu iuțeală și în comitatul vecin Albei. Sofronie a fost prins, dar apoi este eliberat de răsculați și răscoala cuprinde Zarandul și tot sudul Transilvaniei. Centrul mișcării s-a deplasat în Munții Apuseni, unde nemulțumirile moților din cauza obligațiilor grele față de fisc și îngrădirea dreptului la pădurit erau generale. În aprilie 1760 Sofronie a intrat în Zlatna în fruntea unei mari mulțimi de răsculați. Alte cete ale sale au ocupat Abrudul și Campenii. Țăranii se socoteau stăpâni
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile, care apăsau asupra lor, în preajma marii răscoale de la 1748. Incidentul din 24 mai 1782, la târgul de primăvară de la Câmpeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii răscoale de mai târziu. Astfel, moților le-a fost interzis și dreptul de a-și desface la târg mediul - o tradițională băutură moțească. Arendașii armeni le-au confiscat băutura, dar moții au spart vasele cu băutură ale arendașilor. Ancheta autorităților și măsurile luate au fost extrem de
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
de primăvară de la Câmpeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii răscoale de mai târziu. Astfel, moților le-a fost interzis și dreptul de a-și desface la târg mediul - o tradițională băutură moțească. Arendașii armeni le-au confiscat băutura, dar moții au spart vasele cu băutură ale arendașilor. Ancheta autorităților și măsurile luate au fost extrem de dure. Astfel, s-a stabilit o pagubă de 8.700 florini, sumă imensă pentru vremea aceea, fiind condamnați la moarte 18 țărani, între care și
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
îi împrăștie și să-l prindă pe Crișan. Astfel, după ce la 1 noiembrie 1784, răscoala izbucnește cu putere la Curechiu, Câmpeniul primește cu bucurie cântecele de răsculați ale lui Horea. Aici vor fi distruse de către răsculați arhivele nobililor, fiind eliberați moții închiși. La Tibru, la 12 noiembrie se încheie un armistițiu pe 8 zile între Cloșca și colonelul imperial Schultz. Țăranii cereau să nu mai fie iobagi și să fie înscriși în armată, să fie eliberați cei închiși. Se cunoaște că
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
mai populată localitate montană din Transilvania, având chiar mai mulți locuitori decât orașele Alba Iulia sau Târgu Mureș. Faptul că zona era săracă, cu toate că bogății imense plecau de aici spre Ungaria și Austria, a determinat ca și luptele sociale ale moților să aibă aici o deosebită intensitate în sec. XVII - XIX. Locuitorii din Câmpeni au fost participanți activi și la alte evenimente istorice, mai însemnate, înainte de revoluția de la 1848. Astfel, în 1819 ei s-au ridicat împotriva unor sarcini tot mai
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Transilvaniei de Nord prin Dictatului de la Viena. După revoluția de la 1848, marile evenimente din istoria românilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859 și războiul de Independență de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie și viu interes în Țara Moților și mai ales în Câmpeni. Aici a luat naștere chiar un comitet condus de Ion Patitia și Mihai Adreica care a colectat bani, alimente și îmbrăcăminte pentru răniții armatei române. Tot la Câmpeni au avut loc în 1881, manifestații în
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
aprinzându-și nestemata „în limpezimile zborului de săgeți“ («Dacul» - "ibid.," p. 73), de Descălecător, „pornind la vânătoare“ când soarele i s-a părut «un cap de zimbru» ("Descălecătorul" - "ibid"., p. 75), de Ctitor-de-Mânăstiri, de Tipăritor-de-Bucoavne, de Zidar-de-Argeș, de Cronicar, de Moț, ori de icoanele domnilor / „regilor“ fundamentali ai Daciei / Dacoromâniei Nord-Dunărene: Basarab, Țepeș, întruchipare a înaltului spirit justițiar valah peste ultima jumătate de mileniu (cf. "Țepeș" - "ibid"., p. 81), Ștefan cel Mare, Ioan Vodă, de icoanele sfinților-cărturari: Popa Ion Românu de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
multe șteampuri de prelucrare a minereurilor de aur („Stampf-Mühlen”). Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește "Țara Moților". Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872 m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m), iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vârful Stiurt (941 m). În est, se înalță Vârful Citera (830 m
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber. Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
În mai 1999, după trei ani în care nu a lansat niciun album de studio nou, Patricia Kaas se întoarce cu un stil nou, cu influențe din muzică pop, versurile pieselor sale fiind mai romantice, măi melancolice. Discul, intitulat " Le moț de passe", a fost produs de un grup restrâns de muzicieni, format din Pascal Obispo, Didier Golemanas, Lionel Florence și Zazie. Albumul a fost comercializat în peste 300,000 de exemplare în Franța, obținând discul de platina. În același an
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
treia în clasamentul celor mai reprezentative personalități din „Hexagon”, primele două locuri fiind obținute de manechinele Laetitia Casta și Estelle Hallyday. La finele aceluiași an interpreta pleacă într-un turneu mondial, intitulat Ce seră nous, pentru a promova albumul "Le moț de passe". Pe parcursul acestuia, Kaas susține recitaluri alături de Orchestră Hannover Pops, dirijor fiind Georges Phelivanian. Un an mai tarziu, în 2000, apare un nou album în concert, "Live", disponibil în format CD și DVD. La începutul noului mileniu, Kaas înregistrează
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
foarte diversă din punct de vedere etnic. În această etapă finală, represiunea a atins maximul de violență. Numeroși țărani care se opuneau au fost arestați, condamnați sau deportați, mai ales în Bărăgan. De aceste deportări nu au fost scutiți nici moții din Apuseni. Un astfel de exemplu este cel din comuna Horea, actualmente în județul Alba, de unde au fost alese cinci familii (etichetate drept chiaburi; în realitate, acestea erau familii modeste, însă scopul urmărit de partid era acela de a intimida
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
de exactă este această informație, păstrată de memoria colectivă a satului. În conscripția locuitorilor comitatului Arad, din anul 1743, la Roșia sunt înregistrate 22 de familii, printre care a „judelui” Faur Ion și cea a „juratului” Mocz German, adică Gherman „Moțul” dovadă că acesta provenea din Munții Apuseni, nu din Banat. (Familia Gherman există și azi, în Roșia.) Tot din Munții Apuseni au venit si familiile lui Dalca Lazăr și Dalca Crăciun. (O familie Dalca există în Arad, coborâtă și ea
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Aurelius și Septimius Severus (fosta Tolstoi).Pe ambele străzi se poate observa existența celei de-a treia benzi de circulație, apărută după eliminarea terasementului. După traversarea celor două străzi, linia traversa actualul teren al stadionului municipal și continua pe Calea Moților, prin satele Micești și Șard, intrând pe traseul actual după podul peste râul Ampoi. Calea ferată este cu linie simplă. Ea a fost achiziționată în 2006 de către compania privată Regiotrans. Pe acest traseu circulă zilnic aproximativ patru trenuri de călători
Calea ferată Alba Iulia–Zlatna () [Corola-website/Science/319770_a_321099]
-
cherestea, un magazin sătesc, 7-8 hectare de pământ, două vaci, doi boi, un cal și aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine. Teodor Șușman sn. a intrat în conștiința colectivă în anii ’20, când a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce aparținuseră până atunci unor mari proprietari din Imperiul Austro-Ungar. Împreună cu Amos Frâncu și protopopul ortodox Aurel Munteanu, a organizat la Huedin mai multe adunări ale moților, iar în 1925 au mers în audiență la Regele
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
colectivă în anii ’20, când a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce aparținuseră până atunci unor mari proprietari din Imperiul Austro-Ungar. Împreună cu Amos Frâncu și protopopul ortodox Aurel Munteanu, a organizat la Huedin mai multe adunări ale moților, iar în 1925 au mers în audiență la Regele Ferdinand I. Soluționat pozitiv, demersul l-a transformat pe Teodor Șușman într-un personaj foarte popular, cu un mare prestigiu și autoritate în rândul moților din regiunea Huedin, Câmpeni și Beiuș
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
la Huedin mai multe adunări ale moților, iar în 1925 au mers în audiență la Regele Ferdinand I. Soluționat pozitiv, demersul l-a transformat pe Teodor Șușman într-un personaj foarte popular, cu un mare prestigiu și autoritate în rândul moților din regiunea Huedin, Câmpeni și Beiuș. "„[Teodor Șușman] a fost într adevăr un om mare. I se zicea Tatăl Munților și Tatăl Moților. Pentru că numai Șușman bătrânul a câștigat drepturile moților. A bătut cu pumnul în masa Regelui pentru a
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
transformat pe Teodor Șușman într-un personaj foarte popular, cu un mare prestigiu și autoritate în rândul moților din regiunea Huedin, Câmpeni și Beiuș. "„[Teodor Șușman] a fost într adevăr un om mare. I se zicea Tatăl Munților și Tatăl Moților. Pentru că numai Șușman bătrânul a câștigat drepturile moților. A bătut cu pumnul în masa Regelui pentru a căpăta drepturile moților: să exploateze pădurile și să aibă libertatea să pască marginile drumurilor când plecau cu carele prin țară până spre Dobrogea
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
popular, cu un mare prestigiu și autoritate în rândul moților din regiunea Huedin, Câmpeni și Beiuș. "„[Teodor Șușman] a fost într adevăr un om mare. I se zicea Tatăl Munților și Tatăl Moților. Pentru că numai Șușman bătrânul a câștigat drepturile moților. A bătut cu pumnul în masa Regelui pentru a căpăta drepturile moților: să exploateze pădurile și să aibă libertatea să pască marginile drumurilor când plecau cu carele prin țară până spre Dobrogea.”" A deținut în numeroase rânduri (1922-1928, 1930-1934, 1939-1945
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
Huedin, Câmpeni și Beiuș. "„[Teodor Șușman] a fost într adevăr un om mare. I se zicea Tatăl Munților și Tatăl Moților. Pentru că numai Șușman bătrânul a câștigat drepturile moților. A bătut cu pumnul în masa Regelui pentru a căpăta drepturile moților: să exploateze pădurile și să aibă libertatea să pască marginile drumurilor când plecau cu carele prin țară până spre Dobrogea.”" A deținut în numeroase rânduri (1922-1928, 1930-1934, 1939-1945) și funcția de primar al comunei Răchițele, fără a fi membru în
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
amintea în 1998: Gradul înalt de solidaritate cu grupul „Șușman” pe care l-a arătat populația din Apuseni sunt subliniate de observațiile pe care Miliția le făcea într o fișă individuală întocmită pentru Teodor Șușman jr.: "„Prieteni îi sunt toți moții din zona de munte, fiind cunoscut sub numele său de fugar politic și popularizat în rândul maselor moțești care de altfel îl sprijină în toată opera lui de fugar... Toată populația moțească îl sprijină, natural și pe tatăl său, cu
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]