KorAP: Find »[drukola/base=mobilizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...79 80 81 ...567 >

14,158 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

auzit” - femeie, 77 de ani). Pe de altă parte, autoritățile locale, dar și ceilalți inițiatori ai proiectelor acuză slaba implicare a localnicilor în derularea proiectelor. Adesea, inițiativa aparține unui lider din afara grupului direct interesat de beneficiile proiectului, problema fiind întotdeauna mobilizarea celorlalți: „Oamenii așteaptă ca altcineva să aibă inițiativă și să-i lămurească dacă e bine sau nu” (cadru didactic). Comunicarea deficitară cu sătenii și insuficienta informare despre proiectele derulate de autoritatea locală stau la baza conflictului dintre intențiile acesteia și

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ferată și țevi de susținere. Alte inițiative ale primăriei la care sătenii răspund sunt cele care urmăresc curățarea islazului, dar și aici ultima dată „au venit 5 din 140 de proprietari de animale (lucrător în administrația publică locală)”. Motivul acestei „mobilizării foarte greoaie” a sătenilor o reprezintă, în opinia autorităților, atitudinea majorității locuitorilor comunei față de beneficiarii legii venitului minim garantat, deoarece populația consideră că „unii primesc venituri fără să muncească, deci trebuie să facă muncă pentru comunitate” (lucrător în administrația publică

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
figuri. Pe de o parte, este vorba despre oameni de-ai locului care apar în emisiuni și care au avut un rol-cheie în povestea spusă pe micul ecran. Aici se disting primarii din localitățile premiate, remarcați pentru rolul avut în mobilizarea oamenilor și în implementarea proiectelor de dezvoltare. Însă accentul nu cade neapărat pe imaginea primarului, ci pe aceea a omului cu inițiativă care a făcut ceva în comunitatea din care face parte. Printre personajele remarcate se numără promotoarea proiectelor locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Era curat, elegant” (femeie, Hănești). „Am văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate, cei intervievați consideră că satele prezentate meritau titlul de „sate europene” pentru că au făcut într-adevăr ceva special, lucrând împreună pentru binele întregii comunități din care fac parte: „Meritau numele de sat european pentru că au muncit

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

cațere deasupra celuilalt, toate ordinele erau menite să îl degradeze pe cel care le executa, toate lucrurile se făceau - fără a se rezolva! - cu o enormă risipă de materiale, energie și suferință, având ca principiu de funcționare nu eficiența, ci mobilizarea” (p. 430). Am citit într-o noapte o carte totodată extraordinară și modestă, în care autorii nu-și iau decât sarcina rememorării și a mărturisirii. Fără acest efort hermeneutic de înțelegere a trecutului recent, orice proiect de solidaritate politică și

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
istoriei umanității. G.W.F. Hegel (1770-1831) era singurul care afirma în mod categoric și categorial această posibilitate; istoria umanității (Weltgeschichte) rămânea pentru el o istorie a mântuirii în măsura în care filozofia dialectică devenea regina științelor. Ruina ideologiilor care sunt responsabile de mobilizarea mesianică a unor întregi societăți europene (redescoperind ura de rasă sau de clasă) ne-a demonstrat fără putință de tăgadă „mizeria istorismului”. Preocupată mai puțin de vreun proiect de gnoză ideologică sau teodicee speculativă, breasla istoricilor a decis să îmbunătățească

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Noul își face cu greu simțită prezența. Pentru a da un singur exemplu din registrul ecologiei, orizontul clinic al extincției planetare suscită reacții necondiționate ale unei angoase colective care nu are răbdare în fața interogațiilor profunde. Se cere orice formă de mobilizare atunci când amenințarea cu moartea pare iminentă. La fel, anacoluturile sângeroase ale terorismului ascund resurse neconsumate de isterie și dramă. Nu puțini sunt cei care văd în arbitrarul violenței împotriva Apusului un simplu manifest al retardării etice (absența democrației) sau al

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

Intelectualii - armată combatantă de acad. prof. Ștefan Nicolau 12; Imperialiștii americani au Întocmit un „plan al crimei” (Radu Lupan 13). De asemenea, Încă de la Începutul lui martie Scânteia 14 publică materiale informative care explică rostul acestui congres: mândria pentru realizări, mobilizare generală pentru Înfăptuiri și mai mari: „Să privim activitatea din câmpul literelor și artelor. Au apărut lucrări valoroase În spirit realist, tipărite În tiraje de zeci de mii de exemplare, lucrări ce pot fi considerate cărămizi ale construcției socialiste, contribuții

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
din inexperiențele Începutului, dar care nu pot totuși diminua marele pas Înainte pe care-l constituie noul cadru de muncă al S.S.d.R. Firește, semnele de care vorbeam, neluate În seamă, necorijate printr-o activă și reciprocă acțiune de lămurire și mobilizare, pot deveni obiceiuri și ca atare piedici În calea unei munci creatoare. Căci, iată ceea ce, din capul locului, trebuie spus răspicat și repetat până la completa edificare: secțiile S.S.d.R. sunt instrumente de creație, mijloace pentru stimularea, creșterea, Îmbunătățirea literaturii noastre. În

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
debut sigur, original și plin de forță În peisajul epicii realist-socialiste; În al doilea rând, faptul că originalitatea tânărului „prozator ideolog” cum Îl numea Națiunea constă În marea capacitate a autorului de producere a urii de clasă, de manipulare și mobilizare a ei din spațiul inefabil al imaginarului În cel concret al realului. Cultivarea urii (de chiabur, de clasă), a violenței, a instigării, ațâțării și Învrăjbirii, Întruchipează noul catharsis la care va fi Înhămat esteticul și creativitatea din vreme. Acest potențial

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
așa-zisului naturalism ori a celorlalte lipsuri reale sau Închipuite, dar dau o orientare privind mentalitatea analitică, natura argumentelor, eludarea completă a esteticului În formularea judecății de valoare, canalizarea actelor de creație și de receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31: „Cartea de față a Sandei Movilă se deosebește categoric de restul operei sale. Autoare a mai multor volume de proză și poezie, scriitoarea a profesat În trecut o literatură străină de

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
șantierele canalului. Rândurile lor se Îngroașă mereu, Îi vedem inundând trenurile, amestecându-și graiurile și obiceiurile Într-un singur șuvoi, gonind năvalnic spre țel. Nici nu putea găsi scriitorul un procedeu mai eficace pentru a ne zugrăvi imensa capacitate de mobilizare a partidului, pentru a ne dezvălui acea sursă vie a forței sale, care e Încrederea maselor. Dar această forță este vizibilă, prezentă În vasta frescă socială din Drum fără pulbere chiar și atunci când este vorba de dușmanii ei, exponenții claselor

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
este eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La rândul său, Ovid S.CROHMĂLNICEANU 23, demonstrează, printre altele, de ce În ciuda unor lipsuri, romanul de debut al lui Petru Dumitriu are o puternică forță educativă, adică instigare la ură și mobilizare partinică: „Succesul romanului Drum fără pulbere, istoria dramatică a Începuturilor construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, stă În Îndrăzneala cu care cartea lărgește tematica romanului nostru, pătrunzând În problematica omului nou și reușind adesea cu măiestrie să o Înfățișeze În noile relații

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

de la distanță tribulațiile detectivului, e firesc să fii atras de alte personaje decât e atras acesta ori să detești pe cu totul altcineva decât detestă Marlowe. Pentru un cititor participativ, restricțiile din această categorie prezintă un avantaj: încurajează la o mobilizare suplimentară, deschizând un dialog în care ți se oferă șansa de a puncta spectaculos. Câți cititori de sex masculin ar fi la fel de fermi în a respinge avansurile agresive ale surorilor Sternwood? Câți oameni săraci ar renunța la suma oferită de

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Publicat în 1940, imediat după The Big Sleep, al doilea roman al lui Raymond Chandler s-a bucurat de un neașteptat succes de critică. Se spune că proba de foc a unui scriitor o reprezintă a doua carte. Febra debutului, mobilizarea exemplară a energiilor, entuziasmul descoperirii identității creatoare marchează, de regulă, câteva puncte în bătălia creatorului cu propria imaginație. Or, Chandler a trecut cu ușurință testul „cărții a doua”, consolidându-și cu strălucire imaginea. Frank MacShane, în biografia pe care i-

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

socialist a dat din ce în ce mai puțină atenție violenței față de femei. Problema a intrat într-un con de umbră pentru o perioadă lungă de timp. În ultimele decenii, nu s-a inițiat nici un fel de campanie publică de conștientizare și nici de mobilizare a energiei publice în vederea combaterii violenței. Rezultatele programului socialist în acest domeniu au fost amestecate. Modernizarea rapidă a societății românești, creșterea nivelului educației și atragerea femeilor în economia salarială au constituit factori structurali de îmbunătățire a statutului social al femeii

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
de viață, factori biologici, psihologici, socioeconomici, spirituali și patologici. Metodologie Activitatea de teren s-a desfășurat în 21 de localități din 8 județe și a presupus un efort de cercetare, material, financiar (setul de examinări paraclinice - 10 dolari/pacient), de mobilizare, deplasare și depășirea unor obstacole. În efortul nostru de a studia stilul de viață, convingerile religioase, starea de sănătate și modul în care acestea interacționează, am selectat trei grupuri etnice: lipoveni (31 subiecți, 12,3%), rromi (52 subiecți, 20,6

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
constructivă și folosirea împrejurărilor neprevăzute externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care se bazează pe identificarea și mobilizarea valorilor și a scopurilor intrinseci ale clientului pentru a stimula schimbarea comportamentală. 2. Este sarcina clientului, și nu a consilierului, de a articula și rezolva ambivalența lui sau a ei. Ambivalența ia forma unui conflict între două cursuri ale acțiunii

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
consilier obișnuit cu confruntarea și oferirea de sfaturi, interviul motivațional poate apărea ca un proces lipsit de speranță, lent și pasiv. Dovada stă în rezultat. Strategiile mai agresive, uneori ghidate de dorința de a „confrunta negarea clientului”, alunecă ușor în mobilizarea clienților de a face schimbări pentru care ei nu sunt încă pregătiți. 5. Consilierul este directiv în ajutarea clientului să examineze și să rezolve ambivalența. Interviul motivațional nu implică formarea clienților în deprinderi necesare pentru a se descurca din punct

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
reflecție comunitară alcătuit din liderii formali și informali ai comunității. Acest grup răspunde de identificarea nevoilor și a resurselor comunitare necesare prevenirii abuzului, neglijării, exploatării copilului și analizează modalitățile de rezolvare a acestora în cadrul comunității. De asemenea, se ocupă de mobilizarea resurselor comunitare necesare prevenirii situațiilor de abuz și a activităților pe care să le dezvolte în parteneriat cu alte instituții abilitate. Serviciile sociale destinate protecției copilului abuzat, neglijat, exploatat realizează următoarele tipuri de activități: - consiliere și asistență psihologică, socială și

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
sau poliției, însă cele mai multe sunt din categoria formelor de violență severă, care impun intervenția externă, întrucât este pusă în pericol viața femeii sau a copiilor acesteia. Aceste cazuri sunt, fără îndoială, dezaprobate de opinia publică, dar datele disponibile nu confirmă mobilizarea comunității în sensul combaterii violenței. Cele mai multe cazuri de violență în familie rămân neînregistrate, deoarece nu sunt încadrate de către comunitate în registrul violenței, nu este format un mecanism de semnalare a cazurilor de violență și, în cele mai multe situații, nu există servicii

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

unei alergii. Izolarea afectului se sprijină aici pe mecanismul clivajului. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Un clivaj excesiv sau rigid poate fi reperat în prezent în ansamblul psihopatologiei, fie că este vorba despre perversiune, nevroză sau psihoză. Clivajul reprezintă mobilizarea defensivă prin excelență în cazul funcționării perverse și protejează subiectul, într-un mod relativ eficient, în fața angoasei de castrare. K. Abraham (1912/1973) descrie în această privință o remarcabilă observație a unui fetișist al piciorului ale cărei conduite perverse trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

a asigurat noua conducere a țării de sprijinul acestei organizații cu o veche și bogată experiență, mai ales în domeniul asistenței sociale 3. „Casa femeii” din București a găzduit, în anii 1940-1944, o seamă de activități de importanță națională pentru mobilizarea energiilor feminine. Astfel, de exemplu, și-au ținut adunarea lor generală, pe 1 februarie 1942, C.N.F.R., Gr.N.F.R., S.O.N.F.R., Asociația „Solidaritatea”, la care au luat parte, potrivit ziarului Universul, „un număr imens de doamne”, membre ale acestor organizații, reprezentante

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cercurile Palatului regal și de armată. Scopul urmărit era întoarcerea armelor împotriva Germaniei și restabilirea regimului parlamentar-democratic în țară. În „Chemarea către femei”, publicată în ziarul Uniunii Patrioților, în România liberă (9 mai 1944), se cerea femeilor, care, în condițiile mobilizării bărbaților pe front, reprezentau majoritatea populației active a țării, să se constituie „în grupuri patriotice pe întreprinderi, străzi și cartiere, să creeze comitete de acțiune” și să contribuie la înfăptuirea programului frontului. Asemenea femeilor din alte țări europene, aflate sub

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
clipa în care sfatul nostru în apărarea țării poate fi de atât folos. Pentru legile ce privesc femeile nu ne putem închipui că ele se pot decreta fără ca femeile să fi fost și ele consultate, ca de pildă legea de mobilizare a femeilor ce se pregătește. Este bine să se știe că noi am cerut această legiferare în 1936, printr-o adresă către d-l Prim Ministru șGh. Tătărescuț, care glăsuia astfel: Cerem în preajma deschiderii Parlamentului să se facă o lege

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]