3,804 matches
-
întâmplat așa. România a avut președinția OSCE la un moment dat. Asta însemna că domnul Geoană, care era ministru de Externe, a fost președintele OSCE cât a durat președinția, care este o funcție rotativă. Există foarte puțini români capabili să modereze în limba engleză o discuție internațională și așa am ajuns să moderez câteva mari mese rotunde la OSCE, din acelea cu zeci de amba‑ sadori pe care să-i ții la trei minute intervenția - mă calificam după ce îi făcusem ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
însemna că domnul Geoană, care era ministru de Externe, a fost președintele OSCE cât a durat președinția, care este o funcție rotativă. Există foarte puțini români capabili să modereze în limba engleză o discuție internațională și așa am ajuns să moderez câteva mari mese rotunde la OSCE, din acelea cu zeci de amba‑ sadori pe care să-i ții la trei minute intervenția - mă calificam după ce îi făcusem ce-i făcusem lui Iliescu. După una din ele, care era despre corupție
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pe o curiozitate statistică. Și doar întrebarea, ca un rest de orgoliu: câți își pot permite o asemenea plăcere? VASILE GÂRNEȚ: La 17.00 am programată o primă „epifanie cu public”: o lectură la Institutul de Cultură Italian din Portugalia, moderată de Pedro Tamen, cunoscut critic literar portughez („faimos chiar”, cum mi-l recomandă Vera, o fată drăguță din comitetul de organizare local). Tot el este și administrator al Fundației Gulbenkian din Lisabona, care editează două dintre cele mai importante reviste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai fost la discuția de la Montreuil“, îmi zice Prelipceanu, referindu-se la o masă rotundă pe tema Bouleversements en Europe: naissance d’une litterature continentale, la care existase posibilitatea să ne întâlnim. „A, dar n-ai pierdut nimic. Tipa care modera s-a lansat la un moment dat într-o pledoarie delirantă, iar noi, invitații, parcă nici nu existam pentru ea.” Nae, știu, este destul de expresiv în sentințe, dar situația pe care mi-o descrie îmi pare cunoscută. Mai rămân în preajma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
urmă soția și trei copii. Destine de basarabeni... 29 iunie, joi VASILE GÂRNEȚ: Și astăzi plouă - sună aproape ca un refren la Riga. Până la 14.00, când vreau să mă duc la întâlnirea românilor cu publicul la Biblioteca Națională, întâlnire moderată de Leons Briedis, ne plimbăm prin oraș. Trecem pe lângă sediul televiziunii asaltate de trupele OMON, pe vremea perestroikăi târzii a lui Gorbaciov, când letonii și-au cerut independența. O placă comemorativă descrie pe scurt evenimentele și dă lista victimelor. Casa-muzeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și Neva, cu podurile-i arcuite... Plouă din nou, și Vitalie și-a pierdut umbrela la Riga (exact ca într-o poezie „postmodernă” de Grigore Vieru). Și-a uitat-o în Biblioteca Națională, unde am avut o întâlnire cu publicul, moderată de Leons Briedis. Așadar, întrerupem excursia culturală și căutăm o umbrelă. Toate sunt de proastă calitate și foarte scumpe... VITALIE CIOBANU: Nu prea reușesc să țin pasul cu ritmul acestui jurnal, ceva, în acest oraș al țarilor și al revoluțiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aceeași inscripție-ghilotină. Deși în mare parte ratat, periplul meu „literar-muzeistic” mi-a lăsat totuși senzația că „am văzut”, că „pot depune mărturie”... VASILE GÂRNEȚ: O discuție, „Literatura în căutarea contemporaneității: limbă, tradiție și experiment”, ținută la Centrul Cultural Goethe și moderată de același Dmitry Golinko-Wolfson, o prezență aproape ubicuă. La al treilea vorbitor din partea gazdelor, discuția e „deturnată” și asistăm în continuare la un foarte dur schimb de replici pe subiecte mai vechi, de viață literară petersburgheză, care, constat, își „așteptau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de nemți, de la Hölderlin la Th. Storm și Lenau, preluând chiar trama unui basm german ca osatură pentru „drama” Luceafărului! Chiar și „admirația” sa pentru „titanul Hiperion” arată printre altele că Eminescu nesocotește motivele mitologiei populare, ale „bunului-simț”, ale „armoniosului moderat”, „la scară umană”. (Cătălin și Cătălina devin iute un Făt-Frumos și o Ileană Cosânzeană reduși la trivial!Ă Cităm, în treacăt, splendidul studiu al lui D. Popovici, ca și cel de debut al lui Matei Călinescu, care subliniază, ambii, această
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
liquet, nu-i clar. Discipolii lui, exagerând doctrina maestrului, o ruinară. Unul din ei, Arcesilas, zicea că în filosofie poți să negi ce se afirmă și să afirmi ce se neagă; că totul e neexplicabil și neînțeles. Cousin e mai moderat în scepticismul său. Kant, prin Critica rațiunii pure a îngropat filosofia speculativă și a intonat pe mormântul ei un De profundis. Cousin a pronunțat discursul funebru. La méthode Baconienne est une des quatre ou cinq découvertes qui ont créé un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și nu știi cu adevărat ce-nseamnă starea de rău de la lipsa mărfii pînă n-ai fost dependent de mai multe ori. Mie mi-a luat aproape șase luni să ajung dependent prima dată, iar atunci simptomele sevrajului au fost moderate. Cred că nu exagerez dacă spun că e nevoie de aproximativ un an și mai multe sute de injecții ca să ajungi dependent. S-ar putea pune, desigur, Întrebarea: De ce ai Încercat stupefiante prima oară? De ce ai continuat să le folosești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
studenții, care ghiceau în rectorul lor un frate mai mare, gata oricând să-i ajute, înțelegându-le aspirațiile care, atunci, erau firești și foarte simple. Avea un puternic simț de colegialitate, aș putea spune chiar de fraternitate cu tinerii. Era moderat, modest, delicat și foarte sensibil la sărăcie, marele dușman al tineretului acelor ani. Dincolo de această "omenie" era și calitatea profesională a omului. Urmașul său la catedră, Mircea Covic, îl descrie ca pe un "eminent om de știință"; tot același colaborator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
particular este că în prezent există potențialul pentru formele de dezordine publică coordonate global din partea unei game variate de grupuri de presiune umanitare și de mediu. Am arătat de asemenea că logica izolaționistă și competitivă a suveranității naționale a fost moderată de o dispoziție din ce în ce mai mare a statelor-națiune de a da unele aspecte ale suveranității în schimbul securității și potențialelor beneficii de schimb ale participării la organizații supranaționale. Așadar este clar că grupările regionale supranaționale joacă și ele un rol din ce în ce mai important
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Chilia, Akkerman, Ismail, Bender (Tighina) și Brăila. Aceste victorii rusești le-au pus pe gînduri pe celelalte puteri europene, care se temeau de o răsturnare totală a echilibrului de forțe. Frederic cel Mare a făcut deci presiuni pentru o pace moderată cu Imperiul Otoman, care urma să fie încheiată în același timp cu împărțirea Poloniei. Tratatul de la Kuciuk Kainargi ( Kücük Kajnarca), semnat în iulie 1774, a fost pentru Rusia ceea ce fusese Tratatul de la Karlowitz pentru Austria. Acest pact a constituit un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
atît cu aripa stîngă a lui Mazzini și Garibaldi, cît și cu dreapta condusă de Cavour și de regatul Sardiniei. Situația revoluționară din peninsula balcanică era afectată de asemenea de activitatea grupurilor de stînga care expuneau programe mergînd de la liberalismul moderat la socialism, anarhism și comunism. Punînd de multe ori accentul mai mult pe aspectele sociale decît pe cele naționale ale revoluției, acestea urmăreau introducerea regimurilor democrate, sprijinind desigur și ideea statului național. Spre deosebire de grupurile conservatoare, liderii stîngii nu aveau acces
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a cauzei naționale bulgare a fost repurtată prin intermediul lui, dar el nu a obținut rezultatele dorite. Așa cum am văzut, grecii, sîrbii și românii insistaseră asupra organizării unei biserici naționale separate imediat după dobîndirea autonomiei sau a independenței. Sub conducerea elementelor moderate de la Constantinopol, a fost făcută o încercare de separare a clerului bulgar de Patriarhie chiar înainte de apelarea la mijloacele specifice sferei politice. Decretul Gülhane din 1839, care dădea asigurări privind egalitatea religioasă, a fost folosit ca argument împotriva autorității Patriarhiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
măsură mi-au direcționat alegerile și perspectivele profesionale. Am lucrat cu oameni minunați pe fiecare disciplină în parte și am avut șansa de a cunoaște „legende profesional-didactice” de la care am preluat în mare măsură registrul unui afișaj didactic profesional, intuitiv, moderat în a face aprecieri, echilibrat și asertiv în relație cu cei din jur, fie elevi, fie adulți. Pe matematică am lucrat cu distinsa doamnă Maria Popescu și emblematicul domn Mihai Țarălungă, ultimul dintre aceștia fiind discipol al marelui matematician Dan
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
State University, California, și s-a specializat în comunicare și relații publice. A colaborat cu TVR în perioada 1978-198, ca redactor de emisiuni culturale și traducător de filme. După 1990 s-a afirmat ca realizator de televiziune și radio. A moderat în principal talk-show-uri social-politice pe teme de actualitate. În 1996 a câștigat Premiul MEDIAFEST la secțiunea „Talk-show radiofonic“ pentru un dialog realizat la Radio Total cu filosoful Andrei Pleșu. A predat cursuri și seminarii de relații publice la Școala Superioară
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
amabilități“ dintre Badea și Cristoiu - este ceva cu care neam obișnuit în minunata noastră presă. Mult mai plăcută la privit a fost bâlbâiala încurcată a maestrului Cristoiu, chemat săși explice schimba rea de macaz întro ediție specială a emisiunii 100%, moderată de Robert Turcescu. Iată o delicioasă mostră de maestru pus în încurcătură: „Ăăă... Să ne întoarcem... În primul rând despre acest scan... nu vreau să... ăăă... Ca să explic ceva din - sigur, că acuma nu suntem la o emisiune lite... - natura
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
își formase impresia că singura politică articulată de Goga este aceea a unui antisemitism violent, dar exprima încrederea că regele Carol al II-lea nu va arăta o prea mare simpatie față de o politică violent antisemită, că va încerca să modereze inițiativele persecutorii ale lui Goga. Totuși, în cercurile diplomației engleze exista înțelegerea că, politica antisemită a lui Goga era pentru a combate influența Gărzii de Fier, deși, se formula îngrijorarea că, evenimentele puteau avea alt curs și că o politică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de motivațiile care au stat la baza acțiunilor privind deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina, trebuie să spunem că politica de stat față de evrei, în comparație cu cea a Reich-ului ori a unor state aflate în sfera de influență germană, a fost moderată. Se preconiza scoaterea evreilor din țară prin deportarea lor sau prin emigrarea forțată, nicidecum înlăturarea lor prin exterminare. Se considera că soluția pentru rezolvarea problemei evreiești din România era deportarea evreilor într-o regiune mai puțin populată a Transnistriei, unde
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1942, fiind în legătură cu schimbarea situației de pe front. Pe de altă parte a fost și rezultatul înțelegerii că, deportarea evreilor ca soluție pentru rezolvarea „problemei evreiești” a fost un eșec, marcat de jertfe inutile, abuzuri, inumană în accepțiunea de azi și moderată pentru timpul de atunci. 1122 Idem, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, ds.37/1944, f.127. 1123 DJANB, Fond Prefectura județului Dorohoi, ds.4/1944, f.29. 1124 Ibidem, f.80. 314 CONCLUZII Interesul nostru pentru istoria evreilor a răspuns
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
trebuie evitate. Examenele de admitere la Facultatea de Filologie se fac în conformitate cu practica folosită în învățămînt. în Facultatea de Filologie de la Iași, tov[arășul] Irimia este pentru niște practici noi - a fost cîțiva ani în Italia -, tovarășul Zugun este mai moderat, deși el a fost în S. U. A. un an. La examenul de admitere este tov[arășul] Irimia, nu Zugun. Nu știu, însă, cum corectează tezele de „limbă”. Alături de el mai este și tov[arășa] Teodorescu Ecat[erina] care este cîștigată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
manipulativă. Demonii caragialieni nu au încă gra- vitatea profetismului românesc al generației interbelice, nici febra viziunilor dostoievskiene, ei sunt doar limbuți. Există o anumită iritare a acestui posedat retoric, Nae, care reacționează acid la fiecare încercare a interlocutorului de a modera discursul hipertrofiat. Însă și încercările acestui interlocutor de a aplana delirul verbal al „amicului” său sunt puțin creditabile. Acesta supralicitează excitația retorului inflamat, nu-i blochează explozia discursivă, iar ictusul ironic abia disimulat apare în propriul său discurs care uzează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
La 26 iunie, Camera Deputaților ratifica Tratatul cu 165 de voturi "pentru" (CDR și UDMR), o abținere și 92 voturi "împotrivă" (PDSR, PUNR, PRM și PNL-CD, aripa Cerveni). Asistam nu demult la Casa Titulescu la tradiționala "Masă rotundă" de joi, moderată de Adrian Năstase. "Cavalerii" mesei rotunde erau profesori universitari, juriști, ambasadori, cu părul alb, în majoritate "foști", care au făcut o analiză de înalt nivel profesional și patriotic Tratatului cu Ucraina, momentului istoric al semnării sale și statutului Insulei Șerpilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am răzbunat pe nimeni - dar cine poate cere tuturor aceeași resemnare? Mai ales că experiența de după 1941 dovedește că acei ce s au răzbunat au avut cel puțin mulțumirea unei pedepse îndreptățite aplicate acelor ce le meritau, în timp ce toți acei „moderați” n-au rămas decât cu ponosul ocărilor vărsate asupra noastră de vechii și de noii dușmani. Cercetările disperate făcute după Ianuarie 1941 în gestiunea foștilor demnitari legionari (miniștri, secretari-generali, prefecți, primari, etc.), în dorința de a găsi cea mai mică
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]