5,311 matches
-
și l-a azvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor” (5, p. 245). Șarpele primordial este învins de zeul demiurg și expulzat din zona cosmicizată. Trupul monstrului este așezat într-o formă de spirală centrifugă (un labirint, de fapt), în vederea delimitării celor două lumi, în vederea protejării Cosmosului de Haos. Cele două „semne” majore (monstrul și labirintul) nu mai sunt aici net delimitate, ci comasate. Șarpele primordial este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Șarpele primordial este învins de zeul demiurg și expulzat din zona cosmicizată. Trupul monstrului este așezat într-o formă de spirală centrifugă (un labirint, de fapt), în vederea delimitării celor două lumi, în vederea protejării Cosmosului de Haos. Cele două „semne” majore (monstrul și labirintul) nu mai sunt aici net delimitate, ci comasate. Șarpele primordial este concomitent monstrul și labirintul - indiciu că cele două „semne” sunt numai formal diferite. Centrul spiralei - comentează Romulus Vulcănescu legenda româ- nească - a devenit centrul potențial al cosmosului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așezat într-o formă de spirală centrifugă (un labirint, de fapt), în vederea delimitării celor două lumi, în vederea protejării Cosmosului de Haos. Cele două „semne” majore (monstrul și labirintul) nu mai sunt aici net delimitate, ci comasate. Șarpele primordial este concomitent monstrul și labirintul - indiciu că cele două „semne” sunt numai formal diferite. Centrul spiralei - comentează Romulus Vulcănescu legenda româ- nească - a devenit centrul potențial al cosmosului, al delimitării dezordinii de ordine, al mișcării progresive a lumii spre periferia haosului care simbolizează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
definesc reciproc. Pentru poetul Theodorides, cochilia este „labirintul mării”, iar pentru filologul Hesychios, labirintul este „un loc în formă de scoică”. Nu numai cochilia este un microlabirint, dar și ființa care o locuiește (luându-i forma) pare a fi un „monstru” în miniatură, un mic balaur taurocefal, un melc cu „coarne bourești” (74). Este posibil ca motivul „trecerea unui fir printr-un microlabirint” să fie de sorginte orientală. În orice caz, o probă identică este rezolvată identic de eroul unui vechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai trecuse-ndărăt nici unul din cei dinainte-i (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 175-177). 4. „Legarea” Minotaurului Conotațiile mito-simbolice ale firului sunt extrem de complexe. Dintre ele, cea a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial). Înlocuirea noțiunilor/acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului popular, dar nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea a „legării” este esențială. La nivelul eposului, acțiunea este concret reprezentată prin legarea efectivă a monstrului (demonului). În fond, este vorba de o reprezentare alegorică a unei acțiuni magice abstracte, de ordonare, pe care o produce Demiurgul asupra Haosului (monstrului primordial). Înlocuirea noțiunilor/acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului popular, dar nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acțiunilor abstracte cu cele concrete este una dintre legile epicului popular, dar nu întotdeauna gestul abstract este supus unui fenomen de concretizare totală. Voi prezenta în continuare suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
suficiente exemple de „legări” care-și păstrează în mod evident caracterul magic : „legarea” monstrului prin descântec (prin magia cuvântului), „legarea” prin circumambulațiune (prin magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită” sau cu „frâne subțirele”, sau cu „fire de mătase”. Chiar dacă sunt „împletite-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magia gestului), „legarea” prin eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită” sau cu „frâne subțirele”, sau cu „fire de mătase”. Chiar dacă sunt „împletite-n șase”, aceste „legături” subtile nu pot, evident, să supună forța oarbă și stihială a monstrului decât în măsura în care ele sunt de natură magică. Finețea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită” sau cu „frâne subțirele”, sau cu „fire de mătase”. Chiar dacă sunt „împletite-n șase”, aceste „legături” subtile nu pot, evident, să supună forța oarbă și stihială a monstrului decât în măsura în care ele sunt de natură magică. Finețea, subtilitatea, chiar imate- rialitatea substanței din care sunt confecționate „legăturile” dau măsura caracterului lor magic și, implicit, a trăiniciei lor (107). Este motivul pentru care, de exemplu, puternicul și demonicul lup Fenrir
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stihiei haotice în starea de nonmanifestare. Dar lupta propriu-zisă cu Minotaurul - care ar fi trebuit să fie motivul central și punctul culminant al structurii epice - este, în majoritatea cazurilor, uitată de mitografi sau, în cel mai bun caz, sumar prezentată. Monstrul fioros, antropofag, care teroriza Creta și decima floarea tinereții cetății Atena este în mod brusc și paradoxal prea blând. Pare că Tezeu nu are de îndeplinit decât o simplă formalitate. „Eroul se repezi la animal și, acoperind cu mâna stângă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
simplă formalitate. „Eroul se repezi la animal și, acoperind cu mâna stângă ochii taurului, cu mâna dreaptă îi înfipse sabia în trup” (6, I, p. 28). Nimic din înfruntarea aceea clasică, epuizantă, pe viață și pe moarte dintre erou și monstru. Nimic din înfruntarea de o zi-lumină („zi de vară până-n seară”), pe durata căreia se schimbă întruna tipurile de arme folosite, care se dovedesc, pe rând, ineficiente și în care balanța victoriei se înclină când într-o parte, când în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rând, ineficiente și în care balanța victoriei se înclină când într-o parte, când în cealaltă. Gestul lui Tezeu pare a fi doar actul final, de sacrificare a taurului. Lipsește, în schimb, actul esențial de îmblânzire („legare”) pe cale magică a monstrului. Cu ani în urmă, am mai susținut această ipoteză, bazându-mă, ca și în rândurile de mai sus, pe argumente cu caracter mai mult intuitiv și speculativ (25). De data aceasta sunt în măsură să aduc unele argumente efective (și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Bathycles din Magnesia), cât și scriitorul care a descris-o (Pausanias) erau foarte buni cunoscători ai tradiției și mitologiei elene. Un alt argument care înlătură posibilitatea unei confuzii este faptul că, cel puțin din punct de vedere iconografic, cei doi monștri răpuși de Tezeu se diferențiază în mod frapant, fiind deci inconfundabili. Pe de altă parte, Pausanias nu descrie „din auzite” opera de artă în discuție, ci ca unul care a avut prilejul s-o contemple : „Mă voi mărgini să descriu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și neglijentă are totuși nu numai meritul de a afirma un fapt esențial (Minotaurul a fost sacrificat în afara Labirintului, și nu înăuntrul său), dar și pe acela de a lăsa să se bănuiască un alt fapt, la fel de esențial : ca să scoată monstrul din „vizuină”, Tezeu trebuia, în prealabil, să-l îmblân- zească pe cale magică, să-l „lege”. Ceea ce este cert în reprezentarea iconică a lui Bathycles (legarea Minotaurului) este subînțeles în relatarea lui Malalas, iar ceea ce este cert la acesta din urmă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stricat, Ce-o fost bun tot o luat, Ș-a luat și sora lui june (28, p. 178). Asemenea lui Tezeu, junele din colindă pleacă să răpună stihia zoomorfă (katabasis), dar între lumea (cosmizată) a primului și cea (haotică) a monstrului este un traseu labirintic, spiralat, de cercuri concentrice. Pentru a nu se rătăci pe căi întortocheate („căile nu le-am zmintit”), eroul trebuie să găsească și să țină „urma leului” : Din forma inelului (60) Luai urma leului Și-o luai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magic al puterilor s-a operat” (64, pp. 144 și urm.). Tot despre o „legare” a fiarei prin încercuire (de foc, de data aceasta) este vorba în unele variante ale baladei tip Iovan Iorgovan (sau Gruia lui Novac și șarpele). Monstrul este, în acest caz, un balaur care „a oprit drumurile, a stricat potecile” și a devorat 99 de voinici (sau a răpit o fecioară). Iorgovan, care trebuie „să deschidă drumurile”, își comandă la faur arme redutabile (buzdugan, sabie), dar ele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
labirint silvestru : Și-n dumbravă s-ascundea, Și de urmă nu-i mai da. Eroul dă foc pădurii de jur-împrejur („De trei părți foc i dădea,/ Trei dealuri foc ocolea”), orbind astfel șarpele, care i se supune de bună voie. Monstrul și zona labirintică în care acesta sălășluiește sunt distruse în același timp și prin același mijloc. Înfipt în sabie, capul șarpelui va fi adus în cetate : Capul șarpelui tăia, Capu-n sabie-l lua, La-mpăratul se ducea (30, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mod ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el să le pășească. Ghilgameș străbate labirintul silvestru în căutarea monstrului tauromorf Huwawa. Urmând „calea arătată” și ajungând în fața fiarei, Ghilgameș se roagă zeului Șamaș, care îl „leagă” (82) pe monstru : Și îi e cu neputință să se miște înainte, Nici nu e în stare să se retragă înapoi. Atunci Huwawa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
El cunoaște drumul... Înăuntrul pădurii, toate potecile lui Huwawa, întâi el să le pășească. Ghilgameș străbate labirintul silvestru în căutarea monstrului tauromorf Huwawa. Urmând „calea arătată” și ajungând în fața fiarei, Ghilgameș se roagă zeului Șamaș, care îl „leagă” (82) pe monstru : Și îi e cu neputință să se miște înainte, Nici nu e în stare să se retragă înapoi. Atunci Huwawa se predă (3, p. 138). Ulterior, cei doi eroi îl răpun pe monstru, dar, concomitent, distrug și zona labirintic-silvestră pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeului Șamaș, care îl „leagă” (82) pe monstru : Și îi e cu neputință să se miște înainte, Nici nu e în stare să se retragă înapoi. Atunci Huwawa se predă (3, p. 138). Ulterior, cei doi eroi îl răpun pe monstru, dar, concomitent, distrug și zona labirintic-silvestră pe care acesta a locuit-o : Odată cu el [= Huwawa], Enkidu răpuse codrii și cedri [...] Ghilgameș taie copacii, Enkidu smulge buturugile (51, p. 232). Pare a fi vorba de o defrișare a zonei, în vederea cosmizării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de o defrișare a zonei, în vederea cosmizării ei : „îți voi tăia ție cedri... și case pentru tine clădi-voi din cedrii aceia”. Și Iason desțelenește, ară și seamănă zona unde a înjugat taurii.) Am comentat mai înainte analogia simbolică dintre monstrul stihial și ținutul (labirintul) în care acesta sălășluiește. Amândoi sunt ipostaze/intruziuni ale Haosului în Cosmos și, ca atare, eroul îi distruge (răpune, ordonează) pe amândoi, în același timp, cu aceeași armă și chiar prin același gest. Episodul comentat se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care acesta sălășluiește. Amândoi sunt ipostaze/intruziuni ale Haosului în Cosmos și, ca atare, eroul îi distruge (răpune, ordonează) pe amândoi, în același timp, cu aceeași armă și chiar prin același gest. Episodul comentat se încheie astfel : Ghilgameș nu aduce monstrul în cetate, ci doar capul acestuia, înfipt în lance. El așază acest trofeu „dinaintea marii porți a Urukului” (conform versiunii ninivite ; cf. 98, p. 88). Tot astfel procedează Ghilgameș și după ce răpune „Taurul ceresc” : „El luă [coarnele taurului] și le
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc.) nou- întemeiată. Acest motiv este mult prea bogat în semnificații pentru a încerca să le descifrez în rândurile de față. O voi face cu un proxim prilej. De fapt, motivele ale căror coordonate încerc să le definesc acum („legarea” monstrului, scoaterea lui din „zonă” și sacrificarea „în cetate”) nu trebuie căutate prea departe. Ele se regăsesc în legenda unei alte fapte eroice puse pe seama lui Tezeu : prinderea Taurului de la Marathon, adus din Creta de Heracles. După unii exegeți, „istoria lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]