18,554 matches
-
primitiv, moștenit probabil încă din timpul primei vârste a fierului Hallstatt, pentru cunoscători. Explică sursa amărăciunii sale: "I-am zis dă ieri după-amiaz' lu' Sofica: Ai, fă, dă grijă și nu uita să pui apă și la "Vii" și la " Morți", că al'fel să lipește, dreacu', ptiu, Doamne-iartă-mă!, ceara dă tablă. Da' ea, cu gându' tot la bârfă cu cotoroanțele ei, a uitat ca o vacă care este. Și uite! Stai Tăsica acuma și chinuiești-te. Cân' i-am zis
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
făcut electrica la intrare, la o nuntă d-asta dă baștani. Ți-aduci aminte, că venise și televiziunea la colega aia a lor, aia pieptoasă, bunăciune adevărată..." " Mi-aduc, frate, mi-aduc. Măcar dă rușine, că-i vedea toată lumea, în morții lor dă melteni, și putea să fie și ei mai finuți. Da' ți-ai găsit! Numa' bani d-ăia dă zece mii arunca târtanii în găleată, ba vreo două mătuși sau ce dracului era babele alea dân partea miresei, a aruncat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
uite-o azvârlită pe jos, cu capacul deschis. Cum s-o fi întâmplat minunea asta?" Nu știm, șefu'. Noi am fost în birou' nostru, la contabilitate", se dezvinovățiră femeile într-un glas. În birou' vostru, ă? Și aici? Aici cine morții mă-sii o fi fost?" "N-avem nicio idee, șefu'. Doar v-am spus că noi am fost dincolo, toate fetele. Adică decât trei, că Vichi e în prenatal. Și niciuna din noi n-a ieșit până nu v-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
n-aveam și nici nu voiam să umblu să mă împrumut pă la cineva. Știți cum e: cine cere nu piere, da' nici nume bun nu are..." "Corect!" " Da. M-am dus la bancă, m-am milogit dă ăia, în morții mă-sii, și până la urmă mi i-a dat. Iar mai departe știți restu' poveștii. D-aia, zic io că lucrarea asta nu era pentru dumneavoastră, ci tot pă mine mă viza." "Înțeleg. Da' tot nu-i cușer, orice mi-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
A! Aceeași ladă de lemn, dar cu diferite îmbunătățiri. Rod al unei civilizații! De fapt, în afară de această ladă absolută, participantul la înmormântare mai poate vedea chipurile celor dragi defunctului. Defunctul, nu defuncta. Mă doare însuși termenul defunctul sau, mă rog, mortul și nu defuncta sau moarta. Ca și cum, odată rămas fără viață, cel aflat pe catafalc, n-ar mai fi om. Înfiorător! Ca în Bacovia, plumbul. Câtă teroare! Chipuri scofâlcite sau nu. Distruse sau nu. Ca ale personajelor dintr-un film. Altceva
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la braț cu o domnișoară suplă care nu putea fi decât Karin-tante, parcă veghea acum 24 din 24 de ore, ca soția lui să nu ducă lipsă de nimica. Zâmbetul lui, cu toată fața, de bonom, parcă-l învia din morți. Gerard nu se grăbea. De data aceasta nu se grăbea. Era în stare să încondeieze cu privirile toate obiectele din cunoscutul apartament, mai ales mobila stil, vechiul radio, fotografiile de familie prinse elegant în albume valoroase, obiectele de preț care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Cotăm cu tata purceii șî prin fundu’ pământului, pe unde o fi ajuns nebunu’ ăla de Prâslea din basm, șî... nimic. Noroc bun purcei! Noroc o fo’ că scroafei io mai fo’ rămas trei. Grohăia totuși, a jale, ca după mort. Treaba ei. Treaba ei și doamne ajută. Ea o rămas cu grohăitu’, iar noi cu paguba. O fo’ cherit opt, măi oameni buni, ca-n filme. Plângea mama ca la prăpădirea lumii, nu altăceva. De la o masă, cineva, pregătit cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în minuta următoare treaba era mântuită... Apoi cu tine, Pâcule, oamenii iștia mor de foame și de sete, așteptând să afle cine va fi ajutorul lui Hliboceanu. Lasă că nici cu tine nu mi-i rușine. Vorbești ca cu gura mortului. Ca să nu fie cu supărare, eu zic să-l lăsăm pe Hliboceanu să-și aleagă ajutorul - a propus moș Dumitru. La auzul acestor cuvinte, toți ochii s-au îndreptat spre Hliboceanu. Acesta, fără alte cuvinte, a pus mâna pe umărul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Vasile! De ce? Nu știu. Mi-o spus doar să te chem și atâta. Costache a lăsat treburile baltă și s-a grăbit să ajungă la Hliboceanu. Ce dorești, Vasilică tată? Poate mă bărbierești, căăă... Uite-te la el! O înviat mortul și vrea să arate ca un flăcău! Bine, băiete! Costache și-a adus cele trebuitoare și s-a apucat să-l bărbierească. În timp ce lucra cu mare băgare de seamă, prin minte îi umblau o mulțime de gânduri: „Așa, omule, pregătește
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
s-au făcut una cu nămeții. Îndată au trecut pe lângă ei doi bărbați cu baltagele în mâini... Cotman și Mitruță s-au ridicat ca la comandă și au strigat din răsputeri, odată cu detunătura puștii: Stați așa!!! Nu mișcați, că sunteți morți! Lotrii s-au poticnit din alergare... Aruncați baltagele! - a strigat Mitruță, împungândul cu țeava puștii între coaste pe cel din urmă. Mâinile la ceafă, că vă facem pastramă! Puicuță! Alecule! Gheorghe! Veniți cu o funie încoace, că avem de legat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pâcu de unde l-ați pescuit? Doar n-o fi fost cu voi la drum fără știrea mea. Să știți voi că aista îi în stare s-o facă. Pâcu ședea în urma lui Hliboceanu și a lui Cotman, făcând-o pe mortul în păpușoi. Morfolea doar muștiucul lulelei. În cele din urmă, a dat drumul la vorbă și el. Unde ai mai văzut tu nuntă fără zmultă, Dumitre? Apoi n-am prea văzut, Pâcule. Tot treci tu din Paști în Crăciun pe la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-n minciog, Napoleon trânti ușa și se propti cu spinarea În ea. Un timp, podeaua și zidurile mai vibrară, ca și cum clădirea, după trezirea ocupanților, Încă ar fi sforăit Încetișor, apoi tremurul se potoli. Împăratul Își recăpătase Însă Întreaga energie. În ciuda morții pe care-o traversa, se simțea mai viu ca niciodată. Ca la Arcole, când Îi oprise pe austrieci să traverseze podul punând În capăt o plăcuță cu „Închis pentru consolidare“. Ca la Austerlitz, când lansase În noaptea dinaintea luptei zvonul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și unele comentarii disprețuitoare despre cele doar două scaune disponibile În interior - „dacă ăla poate fi numit interior“ -, iar un automobil de teren a amintit ironic de slabele performanțe ale decapotabilelor În domeniul siguranței rutiere, care se constituiau În adevărate „morți pe roți“. Până și această caracteristică a lor, care În mod normal ar fi trebuit să atragă simpatia vehiculelor setoase de sânge, a fost privită cu suspiciune. Alte automobile participante la miting au interpretat protestele cabrioletelor nu doar ca pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și câteva zile pînă să-și coboare pleoapele, alteori flutura din ele de nu se mai oprea, ca o codană ieșită la primul bal. Nu prezenta nici un semn vital, și totuși, conform legilor statului, era viu. În același timp, nici mort nu puteai spune că era. Medicina a Încercat să rezolve problema existenței/nonexistenței sale prin metode moderne: un eminent chirurg a propus o operație prin care să i se-nfigă un țăruș În zona unde se bănuia că Gustav ar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru a-și transmite mesajul Întreg, nealterat și fără compromisuri, așa cum Îi Învățase prin propriul exemplu Însuși The G., era necesar să Înțepenească total și fără Întârziere, Înregistrându-se astfel și unele cazuri de Împietrire cronică sau chiar câteva ușoare morți clinice. La un moment dat, țin minte că Gustav a fost și subiectul unui reality-show. Producția, intitulată cu multă imaginație „The Gustav Show“, a implicat cheltuieli fantastice, fiind filmată cu douăzeci și șapte de camere de luat vederi. E drept
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cel infectat să danseze step până la epuizare fizică și deces. Ceea ce nu te omoară te face mai puternic, se spune, și, un timp, dintr-un anumit punct de vedere, omenirea devenise parcă mai sănătoasă - nu ne referim, evident, la cei morți, care pierduseră deja bătălia, ci la cei Încă trăitori. Aceștia dobândiseră brigăzi de anticorpi extrem de antrenate, care puteau umili o tuberculoză clasică În doi timpi și trei mișcări și care, cât era ziua de lungă, cutreierau prin trup, răstindu-se
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Apoi, intrarea În programul de Întreținere a sănătății a devenit obligatorie și-a trebuit să se supună. Dar a plecat. — V-ați luat rămas-bun? — Într-un fel. Îmi amintesc ce mi-a spus atunci, că nu e loc pentru doi morți În același sicriu, și mai ales privirea lui de la despărțire, plină de dispreț. — Poate că era milă. Sau dezamăgire. — Poate. Cine știe? Să ne-ntoarcem Însă la tine, Cassandre. Ar fi mai util scopului nostru dacă mi-ai povesti un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care o asaltau. Nu înainte de a le mai da o mostră de umor negru britanic: Nu pot spune că sunt copleșită de surpriză. Am optzeci și opt de ani și probabil s-au gândit că nu pot da Nobelul unui mort, așa că mi l-au dat mie, înainte de a-mi lua adio de la viață!" Nobelul este, o știm, o afacere politică. Mai precis, o afacere a stângii mondiale. Priviți lista premiaților din ultimii treizeci-patruzeci de ani și nu veți descoperi altceva
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
am lăsat femeile să se plimbe singure/și ne-am bătut bine copiii/și am forțat porțile maternităților/ca să plastifiem capetele noilor născuți/după forma sfântă a patriei./ Cântecele s-au ritmat până s-au aliniat metalele sub pământ/și morții au plâns de canibalism./ Noile forme de cruce au fost votate unanim și gustate cu mult apetit într-un mic restaurant lângă gară/al cărui patron e înscris în partid."(1942 +22 = 1966). Pornind - sau nu, după situație - de la câte
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
de căldură a poetului (care a fost și care rămâne în mod structural) și cu luciditatea rece a unui spirit plin de intransingență (prozatorul stând multă vreme aproape neobservat în umbra poetului și a hispanistului). Parcurgând "Bărbatul cu cele două morți ale sale" (Ed. Humanitas, București, 2007) cititorul are de la bun început percepția unui autor mânuind cu precizie meșteșugul narațiunii - dar și al descrierii, al evocării și al portretului literar -, altfel spus stăpân pe arta, nu la îndemâna orișicui, a comunicării cu
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
și de luptătorii batalionului II, care înaintau vertiginos prin dreapta pădurii. Noi, cei care luptam central, am înaintat și am pătruns în pădure, procedând la curățirea ei de inamicul care se retrăgea zăpăcit, lăsând în urmă un mare număr de morți, răniți și prizonieri, împreună cu un bogat material de război (Echipament, armament, muniție) etc. / Când de acum victoria era în mâinile noastre, sergentul major Arhire Ștefan a căzut eroic la datorie în fruntea plutonului său, fiind rănit grav în abdomen de
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]
-
păcate; Încă un suflet smerit se ridică la cer; printre dealuri domoale și văi cu pajiști curate; spre Înverzite cîmpii cu rîuri de miere și lapte; unde nu-i Întristare, nici supărare, și toate suferințele pier. Adio, adio și despre morți numai bine; de mîine, sufletul ei fericit va petrece Într-un tărîm de lumină, alături de Îngeri, Împreună cu sfinții cei din vechime, În lăcașul celor drepți și blajini din celesta grădină... Dar undeva, În adîncul lui Înghețat, universul suspină. În rest
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ajut realmente cu ceva, pot să te ajut cu un sfat: ține-ți gura. Ți-am mai explicat că am ordin să te capturez viu sau mort. În rest, chiar că nu am nimic personal cu tine. — Viu eu și mort tu, preciză David. De asemenea, voi menționa condițiile de detenție și tratamentul inuman la care am fost supus. Omul cu fața verde nu se mai osteni să-l contrazică. Oftînd, aprinse un felinar cu carbid, Îl agăță cu o sîrmă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-l să spună ce are pe suflet, zice Dendé, căutîndu-și stiloul în buzunarul de la piept, înțelegeți voi ce vreți, își reia Roja ideea, o baie de sînge, asta ne așteaptă, ce s-a întîmplat pînă acum e zero, vacs, cîțiva morți și atît, nenorocirea abia acum începe, abia acum intră păpușarii în scenă, luați vă adio de la România și de la tot soiul de idealuri prostești. În timp ce voi mă priviți ca niște boi crezînd că sînt beat, țara asta pierde șansa de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spăla pe mîini de toate crimele astea cei care le-au comis? Aici e cheia problemei, cui pe cui se scoate, asta e-n mintea lor la ora asta, dacă vor revoluție o să le dăm noi revoluție, zece, douăzeci de morți, ăștia nu sînt morți, o mie, două mii, așa mai discutăm, asta e diversiunea, cu tine vorbesc Curistule, tu ar trebui să fii la curent cu toată tărășenia. Lasă-te păgubaș, zice Curistul, și chiar de-ar fi așa, unde vrei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]