17,288 matches
-
spunem, de părinții noștri fiindcă noi eram prea mici să-l coasem, da' o cruciuliță-două din mătase roșie tot mai puneam și noi în cusătură, că știm că e al nostru și să-l iubim; doar se știe, până nu muncești tu cu mâna ta, nu iubești și nu respecți nici hainele, nici mâncarea, nici munca altora, nici pământul și nici cerul care te hrănește. Și încă ceva: aș fi putut spune "arnici" în loc de "mătase colorată", da' cred că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
am În această clinică. Te rog să-mi spui unde ai făcut medicina? ― La București. ― Și aici, În clinica aceasta, cum ai ajuns? ― Am fost trimis să mă specializez pentru... ― Știu, dar specializarea nu se face privind la alții cum muncesc, iar dumneata să nu ai nici o sarcină concretă. Din acest moment, vei prelua fiecare pacient nou operat din salonul doi. Acum vei merge cu mine să-ți dau În primire un bolnav cu o intervenție mai veche, dar care necesită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Gruia... care... se făcea că nu bagă de seamă... Mama Maranda, uitându-se la fecior, Îl pierdea din ochi, iar tata Toader a devenit mândru ca În zilele lui cele bune... ― Gruia, dragul meu, trebuie să știi că trăiești și muncești - ce spun eu muncești? Faci muncă dumnezeiască - cea de a reda speranța În a mai trăi o zi și celui mai disperat pacient - lângă un om care duce În spate o experiență de viață și profesională ample... Puțini oameni se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că nu bagă de seamă... Mama Maranda, uitându-se la fecior, Îl pierdea din ochi, iar tata Toader a devenit mândru ca În zilele lui cele bune... ― Gruia, dragul meu, trebuie să știi că trăiești și muncești - ce spun eu muncești? Faci muncă dumnezeiască - cea de a reda speranța În a mai trăi o zi și celui mai disperat pacient - lângă un om care duce În spate o experiență de viață și profesională ample... Puțini oameni se pot mândri cu ceea ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu puteai face un pas În lături. Întâi, nu știi cât ai rezista să mergi prin asemenea nămeți. Apoi, te ia din urmă ca pe sfoară. Întrebarea era cât ține iarna acolo? Mai vine și primăvara sau?... Toată ziua cât munceam ne făceam planuri care de care mai năstrușnice... La Început, pe mine și pe colegul meu ne-au pus la tăiat copaci. Apoi la fasonat. După vreo săptămână, a venit un tractor pe șenile cu platforme pe care s-au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
masă... În timpul mesei, au schimbat doar câteva vorbe. După ce bătrânii și-au făcut cruce, mulțumind Celui de Sus pentru Îndestulare, Gruia și-a exprimat dorința: ― Scumpa mea, aș vrea să ieșim puțin În astă seară, fiindcă În ultima vreme am muncit fără preget și poimâine e ziua cea mai grea. Un pic de aer curat și de liniște mi-ar prinde bine. Și eu simt nevoia, fiindcă am stat mai mult În casă. Da’ să-i Întrebăm și pe ei dacă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ajuns la casa noastră. Ce? Nu vă vine a crede? Uite cerdacul!”... În seara aceea, Gruia a simțit cu adevărat cât de epuizat este. S-a Întins În pat și În scurtă vreme, a adormit dus... ― Îi trudit, saracu’. O muncit atâta! Trebui’ să să hodineascî - și-a spus părerea mama Maranda... ― Așa-i, fata moșului. Îi pisti măsurî di vlăguit - a Încuviințat tata Toader... Vasile Ilucă 15 nov. 2011 ― 6 aug. 2012 De același autor 1Iași... șoapta din ziduri, album
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acasă de Grigore Gospodin care, cu un aer vesel și încrezător, îi dădu de știre că tocmai reușise să mai cumpere câteva pogoane bune de pământ pentru grădinăria lui și că era mulțumit de noul său ginere, Marinică dascălul, care muncea cât doi și n-avea absolut nici o pretenție de la el. Nici nu se compara cu potlogarul de Siminică, cu pretențiile lui nesocotite la averea familiei și de care nici cu spatele nu mai voia să știe. Auzi, cuscre, icni el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
grămadă de nume vechi și ciudate, pe care le purtaseră, poate, cine știe pe ce timpuri, rubedenii de-ale lor, care de mult erau oale și ulcele. Diminețile se trezea buimac, cu ochii tulburi, de parcă prin somn l-ar fi muncit cel necurat... De vreo câteva săptămâni, de când începuse să se desprimăvăreze, neastâmpărul din iarnă parcă îl mai lăsase puțin, dar în schimb copilul refuzase să mai doarmă în casă cu toți ceilalți și se strămutase cu tot calabalâcul în fânar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și obedenarii ăștia care vor întovărășire agricolă sunt săraci lipiți pământului, vai de maica lor, și pe deasupra, puturoși și bețivi... Pe lângă ăștia, mai sunt și țiganii spoitori de la Dobreni, care nici n-au pământ, dar nici nu vor să-l muncească!... Dacă s-ar găsi alții să dea cu sapa-n locul lor și ei să se aleagă cu bucatele, ar fi primii dintre toți, dar așa... Cu cine mama dracului să faci întovărășire?.... Nouă ne-ajunge dacă se face întovărășire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dea seama că nu-i împărtășea încrederea naivă. Dar uite că, deocamdată, țara tot de comuniști e cârmuită și tare mi-e teamă că peste câțiva ani, pe timpul ăsta, dumneata n-o să mai ai nici o bucățică de pământ și-o să muncești la colectivă!... Uluit, Grigore Gospodin își căscă larg gura, de parcă l-ar fi lovit apoplexia, și câteva clipe rămase nemișcat și mut, negăsindu-și cuvintele. Ei, dumneata glumești, nu vorbești serios, cuscre! reuși el, în sfârșit, să-și găsească graiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să se adreseze fostului lui învățător cu "domnule" și soției lui cu "doamnă", ci cu "tovarăș" și "tovarășă", cuvinte pe care el nu putuse să le rostească niciodată. Nevoile casei în care ținea locul tatălui dispărut erau din ce în ce mai mari, deși muncea din ce în ce mai mult. Morile nu mai mergeau, trebuiau să macine la râșnița din sat o făină neagră, crupoasă. Gustul zahărului ca și cel al cartofului rumenit în untdelemn erau uitate de mult. Cei doi frați mai mici aveau o singură pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îndepărtate din Siberia orientală. Veneau apoi sutele de mii de deportați, din motive etnice sau religioase printre care eram și noi. Regimul de detenție pentru categoriile astea de deținuți era diferit, având în comun doar munca forțată. Erau deținuți care munceau în mine și uzine, alții în taiga la munci forestiere, alții în construcții și în fine, în agricultură, unde erau utilizați mai ales deportați organizați în formații mai mari sau mai mici precum era a noastră. După Axel, rețeaua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
șase bărbați ai familiei lor. Dacă pe Ana o mai lega de viață nepotul ei Vasili, rămas orfan, pentru Ulitia și Olga viața nu mai avea nici un sens, rămâneau ore în șir prosternate în fața icoanei lor, refuzau mâncarea, nu mai munceau. După o zi și jumătate de hurducături pe un drum cu greu de bănuit prin pădurea tot mai deasă am ajuns la Cingaly, localitatea în apropierea căruia se afla spitalul la care eram duse, așa cum aflasem iscodind cu insistență pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fructului oribilului viol al fetei mele, m-a scos din starea de deznădejde soră cu nebunia, de atunci. Dar Alindora, mica noastră prințesă, avea mai multă nevoie de mine decât atunci când maică-sa se ocupa numai și numai de ea. Munceam mult la spital și nu aveam timp să mă ocup destul de instruirea ei, în schimb am plătit ca să ia lecții de franceză, cu germana se descurca deja binișor căci o mai practicasem în casă. Era în clasa a treia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a revenit destul de repede că era tare ca un ciot de stejar, oțel curat, nu alta și încet-încet a reușit să-și pună moara pe măsele că nu era acuma vreme bună de murit ori de lâncezit, ci prielnică de muncit și dănțuit în hora mare. Mai întâi, a reparat digurile de la Iazul Morii, că așa se numea de-acuma locul cu pricina, unde rușii cu muscalii au săpat decuncuri; apoi a adaptat câteva piese inox de la niște tunuri părăsite pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tradițiile, credința și limba strămoșească în acest ținut supus unor îndelungate strădanii de germanizare și slavizare. Aiștia suntem noi, iar voi sunteți prostimea, măi mămăligarilor! Aiasta s-o știți de la mine, măi bășcălioșilor! Și să nu mai râdeți că eu muncesc! Că să-ți lucrezi pământul nu-i rușine! Rușinos este să furi, măi ciomăgarilor! Și păcat... Da 'coane! Da'amu-i către sară... Ce mai lucrezi până s-a-nnopta de-a binelea? Mai nimic... Cuuum?! Cuuum?! Mai bine hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că ești bun numai pentru făcut copii și la băut în cârciumă și că nevasta dumitale trebe să-i crească de una singură și să se descurce cu toată gospodăria. Noroc că-i fată vrednică de răzeși și știe să muncească! O mai ajută și neamurile, așa că iarna copiii nu duc lipsă de mămăligă, cărniță, lapte și coptură de sărbători, cu toate că ea mai tot timpul ori că-i borțoasă, ori îi lehuză și umblă ca o cloșcă cu doi-trei plozi agățați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai rămân două pentru vara următoare. Dar și douăzeci și cinci de ari de teren defrișat, atribuit prin arendare gratuită pentru două veri, este și asta o afacere bună. Și crâșma lui Mendel se află și ea pe aproape... Așa să tot muncești, 'coane Zimbru! Și încă repejor pentru a nu pierde perioada potrivită a însămânțărilor de toamnă... Chiar de mâine voi fi La Stejari ca să vorbesc cu-ai lui Opaiț să taie copacii cât mai sus, cam cu o jumătate de metru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de metru de la pământ... Dacă e nevoie îi și cinstesc, iar eu, din urmă, în două zile, am și scos cioata din rădăcină și am transportat-o acasă cu ajutorul cumnatului Ștefan. Asta doar așa, ca să vadă gloata cum știe să muncească un fecior de mazil scăpătat: cu sârg și cu spor, nu ca voi, cu ticăială și leneveală și să-i mai aud măcar o singură dată că îmi spun cucoane cu coatele goale ori doi baroni la perechea de pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
unde credea el că s-ar putea afla pastiluța ventuzată. Cu aceeași râvnă a trecut printre degete, până la stratul de smoală, tot nisipul și zgura din porțiunea decupată a parchetului și l-au trecut sudorile când a constatat că a muncit în zadar... Nici tu sârmă, nici tu cablu, nici tu microfon, nici pastiluță... Că doar n-o fi visat că l-a văzut pe Timpan cu mosorul lui în uscătorul de la intrare, că a auzit cu urechile lui hârșâitul sârmelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
care chiar că s-a culcat, lăsând dormitorul vraiște până mâine după orele de program, a hotărât el. * * * Sărut măna, prea cucernice! i-au răspuns la binețea matinală doi dintre colegii care se aflau la birou. Se pare că ai muncit pe brânci astă-noapte, i-adevărat? Ai răvășit casa și ai scotocit peste tot, dar n-ai dibuit ce căutai, amice. Mai ai încă multă treabă până la momentul adevărului și află că vecinii nu te vor mai suporta și nici Maica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că-i vor da căldură la colivie... Vorbește tu mult că acușa te trezești tu în colivie pe post de Papagal!.. Sărăcuțul de el cum îndură atâta frig și rabdă de foame, dar nemilosul ista de mut îl obligă să muncească din noapte în noapte la cartoanele acelea ale norocului, încât și-a tocit până și secera clonțului! Se pare că-i total istovit mititelu. Vezi Dinule, să nu te afișezi prea mult printre cei gură-cască, să nu te ia vreunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nenorocire... Gândește-te la noi, Dinule! În primul rând la noi! Mă gândesc, Vetucă dragă, mă gândesc! Dar crede-mă că ne-am săturat și noi, muncitorii, să ni se tot vândă speranțe pentru viitor, în timp ce noi trăim în prezent. Muncim în prezent! Ne accidentăm în prezent! Murim în prezent! Iar ei ne vorbesc despre niște orizonturi tot mai fericite de care nu-i chip să te proprii nici chiar pe brânci, oricât te-ai căzni. Și crede-mă că Papagalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vreo muierușcă decât cățeaua la care faci referire... Că era și fustangiu băiatul, după ce dădea vreo două pe gât... Se pare că aproximativ cam așa, dacă nu mă înșel, și-a rupt gâtul subiectul nostru. și în definitiv, el nu muncește cu gâtul despre care zici că-i afectat! Eu sunt foarte atent, stimate lider al opoziției, și îmi pun gâtul pentru ceea ce se afirmă aici! Că referatul este însoțit de documente doveditoare, în original! Inclusiv certificatul de la comisia de expertizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]