2,369 matches
-
Siberia. Aceste câmpii sunt, în mod predominant, stepe în sud, iar în nord sunt câmpii acoperite cu păduri și cu tundră pe coasta nordică. Permafrostul (zone din Siberia și Orientul Îndepărtat) ocupă mai mult de jumătate din teritoriul Rusiei. Lanțurile muntoase sunt întâlnite de-a lungul frontierelor de sud, așa cum sunt: Munții Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai înalt vârf din Rusia și Europa); Munții Altai; Munții Verhoiansk și vulcanii din Peninsula Kamceatka. În zona centrală se află Munții
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
a lungul frontierelor de sud, așa cum sunt: Munții Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai înalt vârf din Rusia și Europa); Munții Altai; Munții Verhoiansk și vulcanii din Peninsula Kamceatka. În zona centrală se află Munții Ural, un lanț muntos care se întinde de la nord la sud și care împarte în mod convențional Eurasia în două continente, cel european și asiatic. Rusia are un litoral foarte extins, de peste 37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic și al celui Pacific
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
Petalion . La sud și la est insula este mărginită de Marea Egee . După suprafață, Evia este a doua insulă a Greciei (după Creta) și a treia din estul Mării Mediterane (după Cipru și Creta). Insula este o prelungire a unui lanț muntos care "începe pe continent", în Tesalia (Athos, Olympus, Ossa și Pelion), "traversează" în lung Evia și "continuă" în câteva mici insulițe muntoase din sud (Andros, Tenos și Mykonos). În centrul insulei există și câteva câmpii mănoase dintre care cea mai
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
și a treia din estul Mării Mediterane (după Cipru și Creta). Insula este o prelungire a unui lanț muntos care "începe pe continent", în Tesalia (Athos, Olympus, Ossa și Pelion), "traversează" în lung Evia și "continuă" în câteva mici insulițe muntoase din sud (Andros, Tenos și Mykonos). În centrul insulei există și câteva câmpii mănoase dintre care cea mai renumită este câmpia Lelantine (Ληλαντίο/Lilantio) situată între orașele Chalkis și Eretria. Evia este divizată în trei regiuni "delimitate natural" și având
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
câteva câmpii mănoase dintre care cea mai renumită este câmpia Lelantine (Ληλαντίο/Lilantio) situată între orașele Chalkis și Eretria. Evia este divizată în trei regiuni "delimitate natural" și având "caracteristici" geomorfologice și de ambient diferite, ce corespund la trei grupuri muntoase distincte: Insula Evia este legată de continent printr-o linie de feribot la Edipsos și prin două poduri construite peste strâmtoarea Evripos la Chalkis : Divizarea "naturală" a Eviei a determinat în paralel și o divizare "tripartită socio-culturală" a insulei în
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
și Eretria . [...] În zilele noastre populația Eviei nu este foarte variată. Ea este constituită din greci care au imigrat de pe continent și din alte insule. Alături de aceștia, în zona sudică, se întâlnesc albanezi (veniți probabil din Andros) iar în municipalitățile muntoase Metsovo și Epirus se întâlnesc vlahi . Date demografice (2001) Prefectura Evia ( /Nomos Evvia ) ocupă locul șapte ca suprafață, acoperind 3,16% din teritoriul total al Greciei. Ea face parte din "periferia" Grecia Centrală (Στερεά Ελλάδα/Sterea Ellada) și este localizată la
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
cantoane ale Elveției. E și singurul trilingv (retoromană, germană, italiană). Suprafața cantonului este de 7.105 km². Doar o treime din această zonă este considerată teren productiv. Pădurile acoperă circa o cincime din întreaga zonă. Cantonul este aproape în întregime muntos și cuprinde părțile superioare ale văilor râurilor Rin și Inn. Există mai multe vârfuri importante în Alpii Grisuni, printre care Tödi cu 3.614 m și Piz Bernina cu 4.048 m. Multe dintre lanțurile muntoase prezintă ghețari mari, precum
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
este aproape în întregime muntos și cuprinde părțile superioare ale văilor râurilor Rin și Inn. Există mai multe vârfuri importante în Alpii Grisuni, printre care Tödi cu 3.614 m și Piz Bernina cu 4.048 m. Multe dintre lanțurile muntoase prezintă ghețari mari, precum Adula, Albula, Silvretta și Rhätikon. Văile părții centrale ale cantonului sunt foarte adânci, unele dintre acestea fiind chiar cele mai adânci din Europa. Aceste văi au fost la origine locul de unde trăiau inițial "raeti" ("rhaeti"), o
Cantonul Grisunilor () [Corola-website/Science/297538_a_298867]
-
temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
Banatului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea și masivele Poiana-Ruscă și Retezat. Relieful Banatului este foarte divers: începând din vest, spre est, formele de relief se succed în trepte: câmpia joasă, câmpia înaltă, dealurile și, în final munții. Unele masivele muntoase bănățene constituie ramură vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806 m) precum și Munții Cernei cu vârful Poiana Mare (1363
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
cu soluri deosebit de fertile, în special platourile cu soluri acide din Beauce și Brie. În rest, diferite căi naturale de trecere, cum ar fi valea Ronului, permit comunicații facile. Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase (Coasta de Azur, de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze (Coasta de Alabastru), regiuni umede și forestiere, cum ar fi Sologne sau mari câmpii nisipoase (Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
iar în vest, sud și est de ape curgătoare: Dunăre, respectiv Oltul. Râul Jiu străbate regiunea în direcția nord-sud și o împarte în două părți aproape egale, în care relieful uneia pare să se oglindească în cealaltă. Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici două masive: Parâng (la est de râul Jiu) și Retezat-Godeanu (la vest de râul Jiu). La sud de Carpați se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un șir de dealuri (Dealul Bran, Măgura Slătioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Bârzei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
bord. Din 1282, Apulia a intrat sub controlul Regatului Napoli, pentru a se alătura apoi Regatului Unit al Italiei în 1860. Din punct de vedere fiziografic Apulia este, în comparație cu alte coițuri ale peninsulei, ținutul italian cel mai puțin caracteristic: terenurile muntoase ocupă numai 1% din suprafața sa, iar câmpiile 54%. Restul regiunii este alcătuit din podișuri. Clima este subtropicală cu veri lungi și fierbinți în care bate vântul cald și uscat numit ""sirocco"", primăveri și toamne călduroase, ierni scurte și ploioase
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
produse importante. Minele din regiunea Caltanissetta au fost în secolul al XIX-lea mari producătoare de sulf, dar și-au început declinul în anii 1950. Sicilia are o rețea destul de densă de șosele, multe dintre ele fiind elevate din cauza terenului muntos al insulei. Trenuri circulă între Italia și Sicilia, vagoanele fiind încărcate în vapoare și trecând Strâmtoarea Messina, unde sunt descărcate și puse din nou pe șine. În 2005, a început construcția unui pod suspendat care conectează Italia și Sicilia. Acest
Sicilia () [Corola-website/Science/296740_a_298069]
-
este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după Madrid. se află pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanțul muntos Pirinei, care reprezintă granița cu Franța. Populația orașului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane. Barcelona a fost locul în care s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1992. În vara lui 2004
Barcelona () [Corola-website/Science/296750_a_298079]
-
există o relație materială directă: poveste Doruntinei descrie apariția în societatea medievală albaneză a unui nou sistem moral și juridic, progresist, "kanun-ul". Același "kanun" care, cinci sute de ani mai târziu, provoacă evenimte grave în satul albanez din zona Platoului muntos din Nord (povestea lui "Ghiorgu" din "Aprilie spulberat"). În Aprilie spulberat, autorul descrie pas cu pas mecanismele și procedurile "gjakmarrjei", de la crimă până la peeapsă. Astfel, ne este prezentată povestea lui "Ghiorgu Berisha", care este nevoit să comită o crimă, pentru că
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
Politic al P.M.R. și șef al Serviciului de Cadre al Comitetului Central. Din această poziție, ea devine prietenă și confidentă a Martei Drăghici, soția sinistrului ministru al Internelor Alexandru Drăghici. Spre sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50, în zonele muntoase sau împădurite de pe întreg teritoriul României încep să se formeze și să acționeze grupuri de partizani anticomuniști. Formate din foști militari în armata regală, din foști legionari, țărani revoltați și chiar preoți, ele sunt uneori sprijinite din Occident, însă, de
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
către Cavalerii Ioaniți, oferindu-le „țara Severinului” și „toată Cumania”. Cavalerii își asumau responsabilitatea să apere granițele acestor regiuni și să asigure extinderea maghiarilor în ținuturile dintre Dunăre și Carpați. Diploma atestă primele formațiuni prestatale românești la sud de lanțul muntos carpatic. Voievodatul lui Litovoi era situat în marea depresiune a Târgu-Jiului, străbătută de râul Jiu, prelungindu-se spre apus până la depresiunea Tismaniei și în răsărit până la Olt; în sud, se întindea până la regiunea de câmpie, iar în nord îngloba și
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
au construit capitale noi, folosindu-se planificarea, iar pentru lucrări au fost angajați mii de constructori și meseriași. Una dintre cele mai interesante evoluții ale arhitecturii au avut loc în America de Sud, înainte de invazia spaniolă. Mulți incași care trăiau un regiuni muntoase au construit temple, palate, cetăți și locuințe cu dificultate, din blocuri de granit îmbinate ingenios fără mortar. Incașii utilizau exclusiv unelte din piatra. În secolul XVII au fost inițiate mari proiecte de construcții, atât din motive practice, cât și pentru
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
slovenă, iar pentru a evita confuzia cu lăstunul-de-apă, a fost numit „lăstun de casă” (sau „lăstun de fereastră”). Genul "Delichon", cuprinzând trei specii, era inițial inclus în genul "Hirunda" (rândunicilor). Până nu demult lăstunul estic ("Delichon dasypus"), pasăre din regiunile muntoase ale Asiei centrale și de est, era considerată subspecie a lăstunului de casă ("Delichon urbicum dasypus"). A treia specie de lăstun este lăstunul nepalez ("Delichon nepalense"), care viețuiește în zonele înalte din Asia de sud. Deși toate cele trei specii
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
mai devreme. La 11 februarie 1949, în ședința de analiză a muncii depuse de la înființarea Direcției Generale a Securității Poporului, ministrul de Interne, Teohari Georgescu, aprecia că: La ordinul Comandamentui Unic, în ziua de 23 ianuarie sunt trimise spre zona muntoasă a Banatului două batalioane de la Regimentul de securitate Brașov. Batalionul 5 va fi încartiruit la Caransebeș, iar Batalionul 9 la Orșova, adică în cele două extremități ale zonei în care acționau grupurile partizanilor anticomuniști. În noaptea de 24 ianuarie, Compania
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
de securitate au mai ocupat Domașnea, Teregova și Poiana, iar un pluton din compania a 3-a a fost trimis la Crușovăț și Cuptoare. Raiduri ale Securității au fost întreprinse și la Iablanița, Cornea, Armeniș sau Slatina-Timiș. Practic toată zona muntoasă a Banatului se afla sub asediu. Suplimentar, regionalele Timișoara și Craiova ale Securității cooperau la organizarea „unei rețele informative în regiunea munților”, bazate pe pădurarii nou angajați odată cu reorganizarea direcțiilor silvice. De asemenea, s-au instituit posturi de filaj în
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
este cu totul alta, deci pentru autoare a fost nu numai un voiaj în spațiu ci și o întoarcere în timp, pe vremea când portul Vathy de pe această insulă era format din două orașe: „Vathy ano”, situat in susul coastei muntoase, și „Vathy kato”: „Vathy de sus” și „Vathy de jos”. „Is-ano”, compus din două adverbe, „isa” (în mod egal) și „ano” (sus), ar însemna, așadar, la fel cum spune și povestea de familie, „la același nivel cu ceea ce este sus
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
52 de Haab' numit Calendar Rotund. Cicluri mai mici de 13 zile ("trecena") și de 20 de zile ("veintena") erau componente importante ale ciclurilor Tzolk'in și respectiv Haab'. Calendarul rotund este încă folosit de mai multe grupuri din zonele muntoase ale Guatemalei. "Tzolk'in" (în ortografia limbii mayașe moderne ; de obicei scris "tzolkin") este un nume comun folosit de cercetători pentru Perioada Sacră mayașă sau pentru calendarul de 260 de zile. Cuvântul "tzolk'in" este un neologism din limba mayașă
Calendarul mayaș () [Corola-website/Science/317832_a_319161]
-
Furdean au urmărit încă de la început un o dezvoltare turistică sănătoasă, într-un spirit ecologic. La început, s-au organizat drumeții montane în apropierea Lugojului. Apoi pe masura ce organizația a avut mai mulți adepți, excursiile s-au extins în toate masivele muntoase din România, pentru ca ulterior și în Europa dar și în masivele importante din toată lumea. În cadrul Clubului de Turism "Cocordia" Lugoj s-au dezvoltat în cei 30 de ani de existență mai multe secții de turism: drumeție montană, cicloturism, escalada, speologie
Clubul de turism Concordia din Lugoj () [Corola-website/Science/317825_a_319154]