2,210 matches
-
martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară, ținându-se cu acest prilej și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
prilej și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost aleși să facă parte din plutonul de execuție care urma să-i
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ridicate noi clădiri - adevărate monumente de arhitectură - în incinta Centrului eparhial Iași, iar Catedrala și reședința au fost refăcute. Au fost restaurate numeroase mănăstiri și biserici - monumente istorice din Eparhie. Pe lângă cele mai multe s-au pus bazele unor muzee sau colecții muzeale. S-au construit clădiri noi la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț, iar cele vechi au fost modernizate. Acasă, în Moldova, concomitent cu numeroasele călătorii și griji externe a inițiat cu haruri de arhitect înnăscut, transformarea radicală a Centrului Mitropolitan dintr-
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
fost reconsolidat, etajul al doilea și al treilea fiind grav avariate; tot atunci s-a ridicat și o aripă nouă, care adăpostește astăzi sediul Președinției României. Prin Legea nr. 1/30 iunie 1990, care stipulează utilizarea corpului istoric ca instituție muzeala, la 27 decembrie 1991, a fost deschis pentru marele public "". Contact: Relații Publice: Telefon: +4 021-317.31.06 E-mail: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro Programări vizite Telefon: +4 021-317.31.07 E-mail: vizitare@muzeulcotroceni.ro Program de vizitare a muzeului De marți
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
instituție cultural științifică care are drept obiectiv colectarea și conservarea bunurilor culturale și valorificarea lor prioritar prin expunere, în scop de instruire, educare și agrement a celui mai larg public". Cercetarea constituie calea cea mai importantă de dezvolatare a patrimoniului muzeal; constituie baza științifică a acestuia. Tipuri de cercetare muzeală: Valorificarea rezultatelor cercetării: Cercetarea și protejarea patrimoniului cultural
Muzeologie () [Corola-website/Science/309470_a_310799]
-
conservarea bunurilor culturale și valorificarea lor prioritar prin expunere, în scop de instruire, educare și agrement a celui mai larg public". Cercetarea constituie calea cea mai importantă de dezvolatare a patrimoniului muzeal; constituie baza științifică a acestuia. Tipuri de cercetare muzeală: Valorificarea rezultatelor cercetării: Cercetarea și protejarea patrimoniului cultural
Muzeologie () [Corola-website/Science/309470_a_310799]
-
în spatele Casei Republicii, pe dealul Arsenalului. Alte date de temă de concurs sunt: capacitatea catedralei va fi de 5000 de persoane, spațiul pentru cor va fi dimensionat pentru 300 de persoane, parterul catedralei va adăposti o sală multifuncțională și spatii muzeale pentru 2000 de persoane, cu grupuri sanitare și garderoba aferentă. Înălțimea maximă este de 90 de metri la baza crucii. "„Dealul Arsenalului este cel mai potrivit loc dintre cele existente, cele ce pot fi puse la dispoziția Bisericii, ca dovadă
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc () [Corola-website/Science/305012_a_306341]
-
lei, "Adamachi", i se conferă postum cel dintâi premiu inițiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu. În 12 iunie 1939, rămasă singura locatară a fostei gospodării a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o cameră amenajată muzeal și își oferă serviciile de ghid autorizat, tuturor celor care îi trec pragul. Moștenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăiește înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană își cheltuiește aproape toate veniturile, în ceea ce o privește fiind o
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
laureat cu Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I-a. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei. Alături de pictură și administrare muzeală, pasiunea ctitorescă a lui Bunescu s-a răsfrânt și în domeniul organizării unui cadru instituțional care să susțină viața artistică, fiind succesiv membru fondator, secretar și președinte al Sindicatului Artelor Frumoase. După 1949, preia conducerea Pinacotecii Naționale a Muzeului de
Marius Bunescu () [Corola-website/Science/304723_a_306052]
-
anul 2001 a obținut titlul științific de doctor în istorie, specialitatea Istoria Relațiilor Internaționale, la Universitatea din Craiova, sub coordonarea prof.univ.dr. Valeriu Florin Dobrinescu (1943-2003). S-a stabilit în municipiul Iași în anul 1993, lucrând ca muzeograf la Complexul Național Muzeal Moldova Iași (1993-1995) și apoi (1995-1999), în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, filiala Iași a Academiei Române, instituție înființată în anul 1992 și condusă de către prof.univ.dr Gheorghe Buzatu. Din anul 1999 este cadru didactic la Facultatea
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
în care funcționa Școala primară de fete, cu abecedarul în geantă și cu caietul de desen în care „mâzgălea lumea”."" Parte din operele artistei (portrete, compoziții, peisaje, flori) au intrat deja în patrimoniul cultural național, parte fac obiectul unor colecții muzeale și particulare. În 1978 a fost aleasă în Biroul Executiv al Uniunii Artiștilor Plastici. a fost distinsă cu: În expunerea de motive pentru acordarea acestui premiu se spune: ""Personalitate plastică viguroasă, cu o vastă operă plină de prospețime, delicatețe și
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
la Suceava, careia i-a fost sortită de la început, a ocupat locul central în cadrul expoziției."" (Elena Greculesi, iunie, 2008) Sala bibliotecii care găzduiește donația artistei poartă numele de Sala de Arte "Elena Greculesi". Lucrări ale artistei se află în colecții muzeale și particulare din Japonia, SUA, Canada, Spania, Franța, Italia, Australia, Iugoslavia, Suedia, Grecia și Austria.
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Parterul este dedicat expozițiilor temporare. Actualul muzeu este rezultatul unui proces care a durat peste 120 de ani. Începuturile colecției - care a dat naștere secțiunii de artă a Muzeului Banatului - sunt consemnate în 1879, când Ormós Zsigmond (1813-1893), fondatorul Societății Muzeale din Ungaria de Sud, colecționar și istoric de artă, își donează colecția substanțială de pictură europeană noii instituți. În 1940 muzeul este reorganizat de directorul Aurel Ciupe, care separă secțiunile pe categorii. Astfel ia ființă Secțiunea artistică sau "Pinacoteca". În
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
artistică destinată comunităților ortodoxe din provincia plurietnică și pluriconfesională din Banat, cu începere din prima jumătate a secolului al XVIII-lea și completează în mod fericit patrimoniul de artă veche păstrat în colecțiile constituite aparținând cultelor. Unul dintre obiectivele Societății Muzeale, înființată în a doua jumătate a secolului XIX, a fost descoperirea, colecționarea, expunerea și popularizarea artei care a luat ființă pe teritoriul Banatului. Astfel, în decursul ultimelor decenii ale veacului au fost achiziționate numeroase picturi și desene semnate de autorii
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
unde a organizat tabăra militară de la Râureni, pe câmpul lui Traian, lângă Râmnicu Vâlcea. Declarația lui Gheorghe Magheru: "Eu, fraților, sunt român și, ca român, mă simt ferice de a muri pentru țara mea". Pe aleea ce duce spre Complexul muzeal Gheorghe Magheru a fost montată o placă de marmură cu istoricul locului: "Pe acest loc, în toamna anului 1848, generalul Gheorghe Magheru și-a instalat tabăra militară revoluționară de panduri și voluntari". În memoria acestui eveniment, în anul 1973, cu
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
imaginea soarelui, cu petele solare; cercuri de astronomie, cu participarea unui număr însemnat de elevi; expuneri, simpozioane, mese rotunde, având ca subiect principal structura universului. De asemenea, spațiul funcționează și ca muzeu științific în cadrul Muzeului Județean Suceava (devenit ulterior Complexul Muzeal Bucovina, iar apoi Muzeul Bucovinei). În 1984 aici se desfășoară lucrările celei de-a VII-a Consfătuiri a Comisiei pe probleme de fizică și evoluția stelelor, având ca organizatori academiile tuturor țărilor Europei de Est. În 1986 regizorul Ion Bostan
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
pe lângă lucrările de finisare exterioară și sistematizare pe verticală, sunt în plină desfășurare lucrările de pictură interioară. Acesta sarcina revine profesorului Petru Botezatu. Complexul cultural spiritual Sfântă Vinere, cuprinde alături de catedrală un obelisc monumental în memoria eroilor dar și spații muzeale destinate pentru păstrarea în bune condiții a celor peste 3000 de obiecte de patrimoniu adunate de la diferite parohii din județ. Catedrală episcopala este reprezentată și în vechea stema a episcopiei. Episcopia Sălajului: http://www.episcopiasalajului.ro/. Episcopia Oradiei: http://www
Episcopia Sălajului () [Corola-website/Science/314518_a_315847]
-
circumscris programului UNESCO Memory of the World (Memoria Lumii), care are drept scop principal salvgardarea, conservarea și comunicarea către generațiile viitoare a moștenirii culturale scrise. Registrul programului cuprinde edițiile vechi și rare, manuscrisele, actele și documentele de arhivă, artefactele, obiectele muzeale care constituie nucleul patrimoniului național scris. Pentru a se integra în TEL (Biblioteca Europeană) și a se compatibiliza cu ea sub toate aspectele logistice, tehnice etc., BNRM a participat în anii 2008-2009 la proiectul FUMAGABA, inițiat de CENL și finanțat
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
și documentele ce au aparținut unor personalități culturale locale (George Pop de Băsești, Petre Dulfu, Ion Șiugariu), ceea ce facilitează un contact sentimental cu opera acestor iluștri înaintași. Aici se derulează anual programe și proiecte culturale cu caracter interactiv, de educație muzeală (gen „Muzeul viu”) pentru a determina un interes sporit din partea comunității locale îb scopul cunoașterii istoriei. O serie de expoziții temporare marchează multiculturalismul regional sau obiectivele de patrimoniu mondial. În paralel, se organizează campanii de cercetări arheologice în mai multe
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
se organizează campanii de cercetări arheologice în mai multe perimetre din județ, unele situri prezentând un interes ce depășește granițele țării. De ani buni, studiile și comunicările științifice sunt valorificate într-un periodic (Marmatia), precum și în publicații din seriile "Colecții muzeale", "Bibliotheca Marmatia", "Studii și cercetări maramureșene", "Muzeul Viu".
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
Frunzetti” Bacău / 2010 - Expoziția „Ionii”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2009 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția I, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2009 - Expoziția “Scris, Semn, Simbol”, Galeria de artă contemporană Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2009 - Expoziția “Experiment”, Galeriile “Alfa” Bacău / 2008 - Expoziția „Tradiție și Postmodernitate”, Galeriile de Artă Focșani, Galeria de artă contemporană a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2007 - Salonul Național de Sculptură Mică, Galeriile „Apollo” și „Artis” București, Muzeul
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Muzeul de Artă din Cluj / 2009 - Expoziția “Scris, Semn, Simbol”, Galeria de artă contemporană Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2009 - Expoziția “Experiment”, Galeriile “Alfa” Bacău / 2008 - Expoziția „Tradiție și Postmodernitate”, Galeriile de Artă Focșani, Galeria de artă contemporană a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2007 - Salonul Național de Sculptură Mică, Galeriile „Apollo” și „Artis” București, Muzeul de Artă Vizuală Galați / 2007 - Expoziția „Artitudini 2007”, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, București / 2007 - Expoziția „Human One”, Galeriile „Velea” Bacău / 2006 - Salonul Național de
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Bacău - 40 de ani / 1969 - 2009”, Rovimed Publishers (ISBN 978-973-1897-03-5) / 2009 - Album „Un Secol de Arte frumoase în Moldova”, volumul I-V, autor Valentin Ciucă, Editura Art XXI / 2008 - Catologul expoziției „Tradiție și postmodernitate”, Galeriile de Artă Focșani și Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău / 2007 - Catalog „Salonul Național de Sculptură Mică” ediția 2007, U.A.P. din România Filiala București, Galeriile „Apolo” și „Artis” București, Muzeul de Artă Vizuală Galați / 2006 - Catalog „Salonul Național de Artă”, Editura U.A.P. din România (ISBN
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Așchileu Mic, apoi a fost strămutat prin donare în 1796 în satul Sava. În luna iulie, anul 2009, biserica a fost mutată din satul Sava, unde se găsea într-o stare avansată de degradare fizică și ruinare, în actualul Complex Muzeal „Andrei Bojor” din satul vecin Mureșenii de Câmpie, comuna Palatca, județul Cluj. Lucrările de restaurare a bisericii s-au desfășurat în paralel cu lucrările de construire a Muzeului Național al Refugiaților din România, exact pe locul în care a avut
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
artă fină, sculpturi în lemn, obiecte de ceramică etc. Se remarcă obiectele de ceramică neagră de Marginea și de ceramică de Kuty, precum și colecția de ouă încondeiate. În anul 1920 s-a început colectarea primelor obiecte pentru dotarea noii unități muzeale. Prima expoziție a fost deschisă în anul 1926 de către soții Samuil și Eugenia Ioneț și cuprindea o colecție bogată de obiecte aduse de cei doi învățători din satele Bucovinei. Expoziția a avut loc în locuința familiei, iar ulterior s-a
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]