10,211 matches
-
aceleași cătune pierdute, la care se ajunge pe cărări colbuite ori înămolite, aceiași țărani din care i se trage talentul inegalabil, nu numai de poet dar și de povestitor. El nu este un simplu povestitor, schițele sale nu sunt doar narațiuni ci sunt construcții perfecte prin limbaj, structură și conținut, sunt povești de viață și de suflet încărcate de simboluri. Deși este o carte de proză, uneori ne întâlnim cu poetul. Iată începutul schiței “Pe vremea cailor păgâni” ce poetic suna
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
eului, a întâlnirii sale cu dublul, acesta nu se disipează, ci, la finalul experienței (traumatizante de cele mai multe ori), el se reîntregește, finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem). În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din ramă este istoria relației lui Norinel Ene cu gemenele, relație emblematică pentru perioada istorică adusă în atenție, 1942-1965. Evident, Norinel
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
se reîntregește, finalitatea fiind maturizarea eului și (re)câștigarea unității Sinelui (Idem). În Răzbunarea gemenelor, avem de a face cu o narațiune în ramă. Rama o constituie experiența concretă a autorului, care își discută creația literară cu soția Titina, iar narațiunea din ramă este istoria relației lui Norinel Ene cu gemenele, relație emblematică pentru perioada istorică adusă în atenție, 1942-1965. Evident, Norinel Ene este un alter ego al scriitorului (în actele de stare civilă: Florinel Țene). Oarecum confuză este situația gemenelor
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
din poveste în poveste, identificăm urmașul lui Dracula. De la voinicul Prințișor ajungem la Mircea (ultimul urmaș al voievodului), trecerea aceasta realizându-se cu stil, cu eleganță, cu arta unui povestitor experimentat. Portretele personajelor sunt bine dimensionate în registrul firului epic, narațiunea fiind dinamică, devenind vie prin personajele bine creionate. Autorul e un fin analist psihologic, prelungind acțiunile personajelor dincolo de decor, trăirile fiind resursa inepuizabilă a tensiunii epice. Din punctul de vedere al tehnicii narative, cititorul asistă la comprimarea evenimențială, care conferă
DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379421_a_380750]
-
personajele bine creionate. Autorul e un fin analist psihologic, prelungind acțiunile personajelor dincolo de decor, trăirile fiind resursa inepuizabilă a tensiunii epice. Din punctul de vedere al tehnicii narative, cititorul asistă la comprimarea evenimențială, care conferă o densitate aparte simbolicului textului. Narațiune complexă, cu substrat mitologic și istoric, romanul are o construcție amplă în ceea ce privește planul simbolurilor, acțiunea propriu-zisă fiind doar un resort în analiza arealului legendar din subsidiarul cărții. Romanul valorifică acel specific mitologic românesc, în care istoria și fantasticul înscriu conștiința
DE PROF. DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379421_a_380750]
-
Doamna Elisabeta Iosif a debutat în 1985 cu povestiri fantastice în volumul ”Zeița fără chip”, (Editura Ion Creangă) și după un volum de eseuri (1985) și trei volume de versuri a abordat din nou cea mai complexă subspecie a prozei - narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
PARALELEDoamna Elisabeta Iosif a debutat în 1985 cu povestiri fantastice în volumul ”Zeița fără chip”, (Editura Ion Creangă) și după un volum de eseuri (1985) și trei volume de versuri a abordat din nou cea mai complexă subspecie a prozei - narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
altă parte emoția întâlnirii cu miraculosul poate fi inhibitivă și de aceea acesta trebuie să adopte atributele realului. Sub raportul creării literaturii pentru copii, conținutul acesteia este determinat și de alți factori implicați în creații precum universul abordat, raportul dintre narațiune și narator dar și statutul receptorului. În aceste specii mesajul nu e atât informativ sau educativ cât mai ales afectiv trădând nostalgia copilăriei cu bucuria de viață pur și simplu cu receptivitatea și setea de a trăi intens, cu asumarea
CĂRŢILE COPILĂRIEI: TITINA NICA ŢENE -„ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ, POVESTITE DE O BUNICĂ” de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381260_a_382589]
-
unuia dintre scriitorii de avangardă, conferă cărții o bogată valoare documentară. Din perspectiva artistică a construcției romanului de față, asistăm la o experiență aparte a îmbinării tehnicilor narative depășind încorsetarea în anumite criterii și conferind textului imaginea veridicității, a realului. Narațiunea simplă, impregnată pe alocuri cu descrieri pline de farmec a vreunui colț de natură sau înviorată prin vreun dialog firesc, familiar, se întregește prin prezența documentului, a confesiunii, a argumentului istoric, arheologic, artistic etc. Proiecția realului în metaforă, duce adesea
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
cuprinde descrieri adecvate și portrete interesante. Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc. Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: ... Citește mai mult PREFAȚĂAm primit spre lectură cartea de proză Destine, a Cameliei
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
cuprinde descrieri adecvate și portrete interesante. Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc.Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: ... XXVIII. LANSARE DE CARTE: SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN, de Camelia Ardelean
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
capitolul I - „Copilăria din mijlocul unei avuții edenice”; capitolul III - „Trezirea conștiinței de poet”; capitolul VII - „Cât nu încetezi să urci, treptele se înmulțesc la nesfârșit”; capitolul X - „Cine poate fi sigur pe gloria lui?” Pornind de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
mari poeți s-au intersectat, mai mult sau mai puțin fericit. Din paginile cărții rezultă clar cum personalitatea lui Eminescu l-a urmărit pe poetul Rondelurilor toată viața, oferindu-i atât momente plăcute cât și dezagreabile. Sunt redate în firul narațiunii polemica dintre cei doi corifei, implicit dintre cele două mari gazete pe care le-au înscris cu litere de aur în istoria culturii naționale: Literatorul și respectiv Timpul. Nu sunt uitate nici perioadele în care celebra epigramă despre boala psihică
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
tu între ape Sorin Coadă O nouă proză scurtă, în stilul său, psiho-liricizat, stil despre care am scris deja la romanul Șarpele de aramă. “Sorin Coadă practicând un epic la hotarul lirismului, despre o realitate suspendată în absurd, complicată psiho-afectiv. Narațiunea în sine este vagă, între imagistic și oniric, între inefabil și delir, personajele sunt himerice ținând ca atitudine doar de simbolistică, transformându-se, de fapt, în simboluri de iubire, de moarte, de viață. Locul ales, rural, plin de semnificații și
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
Doamna Elisabeta Iosif a debutat în 1985 cu povestiri fantastice în volumul ”Zeița fără chip”, (Editura Ion Creangă) și după un volum de eseuri (1985) și trei volume de versuri a abordat din nou cea mai complexă subspecie a prozei - narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
celor ce încearcă să înăbușe libertatea OMULUI.” Din când în când, textul e străfulgerat de metafore-sentințe precum: „Noi suntem mereu desculți, ca Libertatea.” sau „Calul voia să se răzbune pe răufăcător, dar nu alerga cu iuțeala cerbului”. Andrei Neagu redescoperă narațiunea de tip parabolic, fabula și fabulația, interesându-l nu atât morala (prezentă întotdeauna, dar implicită), cât înțelepciunea senină, arhetipul de gândire, întâmplările nefiind decât engrame ale acestui arhetip, o probă a labirintului, până la urmă. Pildele sunt uneori crude, alteori liliale
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
găsi atât similitudini, cât și deosebiri. Toate romanele amintite sunt realiste, bazate pe aspecte ale vieții contemporante, pe reflectarea veridică a acesteia și pe aducerea în prim plan a psihologiei personajelor. Dacă în romanele lui Liviu Rebreanu și Felix Aderca narațiunea este una heterodiegetică, la persoana a treia, un narator obiectiv relatând despre Apostol Bologa și Costache Ursu și frământările lor, în ceea ce privește romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război acesta este unul subiectiv, cu narațiune homodiegetică, unde naratorul devine
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
Rebreanu și Felix Aderca narațiunea este una heterodiegetică, la persoana a treia, un narator obiectiv relatând despre Apostol Bologa și Costache Ursu și frământările lor, în ceea ce privește romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război acesta este unul subiectiv, cu narațiune homodiegetică, unde naratorul devine personaj. Acesta este un roman realist-psihologic, de analiză a vieții interioare, bazat pe o focalizare internă, după model proustian, spre deosebire de 1916, unde elementele de analiză trec pe plan secund, concentrarea fiind pe derularea evenimentelor. Deși toate
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
lung, axa care orientează “povestea” poetică . Metafore, parabole, construcții alegorice în formule lirice care absorb simțurile trăirilor aflate, în cazul poetului, într-o ”rațională dereglare” (Rimbaud), rezultând din asta edificii literare care ne relevă “arhitectura imagistică” a visurilor sale poetice. Narațiune versificată, texte aparent prozaice însă profund lirice în plămada lor, construcții absolvite de norme structurale, despre care se spune că au totuși viziunea lor axiologică. Irina Mihalcea și-a ales “luntrea” ca vehicul simbolic al periplurilor sale pe întinderile care
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
Domnului nostru Iisus Hristos este relatată de două ori de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, în capitolul 24 al Evangheliei sale și în capitolul 1 al cărții Faptele Apostolilor. Cu toate că Sfântul Luca se referă la același eveniment, în cele două narațiuni ale sale face niște diferențe care exprimă propria interpretare teologică a acestui act mântuitor. În capitolul 24 al Evangheliei sale, Sfântul Luca așază, din punct de vedere cronologic, Înălțarea Domnului la sfârșitul zilei Învierii, a primei zile a Paștilor. Sfântul
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
care mai descoperim originalitatea fantezismului alegoric și livresc. Structurat în treisprezece capitole, având titluri incitante ce amintesc de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele povestiri sadoveniene care recompun istoria, romanul acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte plonjează în contemporaneitate, cu căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
e aici destul de clar sugerată, deși autorul se ferește să formuleze străveziu adâncimea textului. Aerul vetust, uneori cronicăresc al romanului sunt convenții asumate, fiindcă întreaga atmosferă a cărții, se întoarce împotriva artificiului, datorită legendei pe temelia căreia s-a construit narațiunea, altfel impecabil insinuată. Metoda nu e a deriziunii, ci a estetizării: „Petrecură două nopți la rând în turn, acolo unde avusese viziunea cu acea cameră poleită în aur. Pornind de la acea vedenie decisese să amenajeze o cameră pentru tinerii îndrăgostiți
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
și Nimic deosebit în timpul serviciului meu. Vă îndemn să le citiți! M-am aplecat însă acum asupra unui aspect de nuanță din romane. Vreau să mă refer la prezența descrierii naturii. Aceasta ocupă spații restrânse. Intensitatea romanului este concentrată în narațiune și dialog, dar descrierea este condensată. Chiar dacă reprezintă doar un interruptio, descrierea naturii este un moment semnificativ, de mare subtilitate. Pentru că autorul face multe incursiuni în spațiul natal, în orizontul local apropiat sau mai îndepărtat și așază acțiunea romanelor în
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
omului, cale de câteva țări, este în primul rând, o carte-document foarte bine documentata și atent întocmită, cu inserții poetice tulburătoare, cu legende reînviate și cu întâmplări vechi și noi care s-au fixat în memoria colectivă. O sumă de narațiuni suple și antrenante, scrise cu un condei agil, cu toate mijloacele de stil existente dar și cu un spor de imaginație care ține de măiestria scriitorului. Talentul de narator al autorului este remarcabil. Zanfir Ilie a ales Dunărea (sau Dunărea
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
omului, cale de câteva țări, este în primul rând, o carte-document foarte bine documentata și atent întocmită, cu inserții poetice tulburătoare, cu legende reînviate și cu întâmplări vechi și noi care s-au fixat în memoria colectivă. O sumă de narațiuni suple și antrenante, scrise cu un condei agil, cu toate mijloacele de stil existente dar și cu un spor de imaginație care ține de măiestria scriitorului. Talentul de narator al autorului este remarcabil.Zanfir Ilie a ales Dunărea (sau Dunărea
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]