3,698 matches
-
neamurile se înfrățesc în „aristocrație” prin vorbirea limbii germane. Românește vorbesc cei mai mulți români când nu vor să-i înțeleagă cineva. Toate neamurile se înfrățesc prin spoiala culturii germane și prin închinarea față de cetatea cetăților, unde sunt cravatele, acele de cravată, nasturii de manșetă etc., etc. cei mai buni: Viena. „Inteligența” se socoate ca a doua castă a țării, castă de preoți și învățători mai ales, la care se adaugă câțiva avocați și funcționari mai mici. Ei nu se simt una cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Țurcanu); sau te sugrumau, legat la ochi, dar și de mîini și picioare; îți strîngeau mîinile cu ușa; îți scoteau dinții și măselele cu pumnii sau cu bocancul (metoda Țurcanu); îți smulgeau mustățile; îți smulgeau părul din cap cu ajutorul unui nasture prins de o ață; îți striveau pe rînd fiecare falangă a degetelor de la mîini și de la picioare cu un clește de lemn; îți ardeau cu țigara părți ale corpului, mai ales fesele. Era înjosită, batjocorită demnitatea umană: erai vopsit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tăia ceapă nu îi dădeau lacrimile, dar o mânca nasul teribil și îl freca atât de tare, că ajunsese să aibă cojițe pe vârful lui. A-nceput să-și aranjeze cele câteva cravate pe care le avea, batistele, a numărat nasturii și butonii de rezervă, să fie sigur că-i ajung, apoi a probat noua haină, care-i venea de minune. S-a dat și cu puțină briantină și s-a dus repede la oglindă să se privească. Rar mai avea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
duș, pentru a se înviora. Se bărbierea, își dădea părul cu briantină, se stropea cu apă de colonie pe față și își alegea mereu un costum de culoare închisă, care îi venea perfect, cu o cămașă albă, deschisă la primul nasture, asta dacă nu-și lua o cravată, își aranja batista în buzunarul de la piept și zâmbea apoi în oglinzile sale mari, urându-și o zi bună. Avea peste cinci oglinzi, de diferite forme și mărimi, ca să se poată zări cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a tăiat singur cu foarfeca câteva vârfuri. La final și-a pus pe el cel mai bun costum și o cămașă nouă-nouță pe care și-o cumpărase la ultima vizită în Italia. Fără cravată sau papion, ci deschisă la primii nasturi, ceea ce-i dădea un aer rebel. Sigur că s-a mai schimbat de câteva ori, probând toată garderoba, să fie sigur că alegerea inițială chiar era potrivită. Fernic l-a așteptat degeaba la Gambrinus, unde obișnuiau să se mai vadă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scorpion neamenițător (zâmbea și ținea o Corona în clește) pe un antebraț acoperit de eczema cauzată de folosirea repetată a acelor nesterilizate, era diametral opus celorlalți dealeri de droguri din Manhattan: zvelți, sobri, arătoși, în costume Paul Smith la trei nasturi, intenționând să „pătrundă“ în industria filmului. Pentru a suplini acest gen de dezinvoltură, Kentucky Pete punea la dispoziție o selecție mult mai variată - vindea orice, de la capsulele de Super Vicodin de nuanța lămâilor verzi sau 2 pastile de Xanax de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Josipovitch Soha le simple. "... Și cel Codru verde..." 10 Iunie Sâmbătă Curtea de Argeș. Biserica domnească. Curtea domnească. Negru Vodă tatăl lui Mircea 1330 6 cavaleri pafta inele etc. Sân Nicoară. Munți cu zăpadă Negoiul. Apa Argeșului. 14 morminte paftale, brățări, inele, nasturi cu stema Basarabilor (scut, jumătate plin, jumătate împărțit în bare transversale) și alte multe și frumoase podoabe și juvaieruri probabil lucrate în Italia, cu o artă fină și desăvârșită. Asprimea față de copii. Marș de-aici. Când ți-oi da o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Șî pă nas venin că-i pică,/ Șî pă gură sânge-i cură...”, „Între furcă și-ntre puț/ D-un voinic, cu chip drăguț,/ Lung îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să refacă traseul magic. „Puiul” Scorpiei „zace” lângă fântână, verbul trădând starea intermediară între moarte și viața umană. Ulterior adevărata natură a Samodivei va fi clară, inclusiv la nivelul lexemelor, dar ea nu va surprinde, căci lungirea, hainele verzi și nasturii de forma solzilor, ochii mici, metalici, și mediul umed al noroiului de dinainte de geneză au prevenit cititorul din timp. Cedarea organelor vitale, veninul și sângele care curg pe chipul altminteri „drăguț” al voinicului arată incompatibilitatea pe care exponentul stihiilor o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aveam mai mult decât 2-3 ani, când într-o iarnă a venit la noi căpitanul tati, Ionescu și cu Doamna sa, cu o săniuță cu 2 cai negri și cu un soldat care-i mâna. Căpitanul avea manta neagră și nasturi galbeni și o căciulă cu pană și plecată spre dreapta. Iar Doamna lui era îmbrăcată în negru. Și a început a întrebat: "asta cine-i?" Tata: "Asta-i Pachița nevastă-mea". "Aista cine-i?". Tata: "Aista-i Ghiorghi băetul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
inv. 20. 11.Una anaforniță mare argint aurit, 7193, nr. inv. 20. 12.Una anaformiță mai mică, 7193, nr. inv. 21. 13.Un năstrap argint, 7 250, nr. inv. 21. 14.Un engolpion, argint aurit, nr. inv. 23. 15.40 nasturi auriți de la Sf. Moaște, nr. inv. 73. 16.Două mâini argintate de la Sf. Moaște, nr. inv. 73. 17.Un medalion lucrare străină, nr. inv. 83. 18.Două iconițe vechi de la Sfinte, argint aurit. 19.Una Sf. icoană cu 87 ochi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în serasir pentru iconostas, nr. inv. 314. 9.Un sacos arhieresc cu 18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
18 clopoței argint aurit și o iconiță argint aurit, nr. inv. 278. 10.Un orar diaconesc, în fir, ctitoricesc, nr. inv. 280. 11.Un epitrahir, fir, cu 9 nasturi auriți, nr. inv. 279. 12.Un omofor arhieresc ctitoricesc cu trei nasturi auriți, nr. inv. 277. 13.Un anaforniță ctitoricească argint, nr. inv. 210. 14.Una steluță aurită, iconiță cu 36 diamante, nr. inv. 202. 15.Două lingurițe de argint, leat 7219, nr. inv. 205. 16.Două sfeșnice de argint aurit ctitoricești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi argint aurit, altul pe catifea roșie cu 8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas roșie cu icoana Mântuitorului cusută cu fir, inv. nr. 123. 3.Una pereche rucavițe de mătase roșie cu chipul Bunei Vestiri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1.Două epitrahire brâncovenești, unul pe mătase roșie cu 8 nasturi argint aurit, altul pe catifea roșie cu 8 nasturi argint aurit, inv. nr. 157. 2.Una bederniță de atlas roșie cu icoana Mântuitorului cusută cu fir, inv. nr. 123. 3.Una pereche rucavițe de mătase roșie cu chipul Bunei Vestiri. 4.Una Evanghelie din 1865, îmbrăcată în ferecătură de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
privind patogeneza acestui proces patologic. La Începutul anului 1953 am fost numit șef de producție, calitate În care supravegheam buna funcționare a tuturor secțiilor Întreprinderii (ecarisare; distrugerea cadavrelor și prepararea făinurilor de carne, oase și scoici; tăbăcărie; marochinărie; fabrică de nasturi; săpunărie; dezinfecție; deratizare și dezinsectizare -DDD. La jumătatea anului 1953 s-a deschis o secție temporară, care participa la confecționarea de materiale necesare pavoazării Capitalei cu ocazia Festivalului Internațional al Tineretului din 1954. Timpul pentru problemele medicale mi s-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și nici o hârtie, afară de o listă cu numele persoanelor de cercetat la Iași, listă ștampilată de poliție. Noi nu ne mai sfiam, față de aceste măsuri absurde, să fraudăm cu iscusință. Toate hainele Liei fură împachetate cu scrisori cusute în căptușeli, nasturii erau înveliți în foițe scrise mărunt și îmbrăcați pe urmă în stofă, tivurile rufelor deveniseră tuburi în care se trecuseră alte scrisori pe foiță. Nu admiteam să nu primească ai noștri de la Iași gândul nostru scris. Oprirea de scrisori era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
răcoare mai târziu, Măric avea pe el un pulover peste o cămașă. Așa că fata de pe ring trăgea de zor de puloverul lui Măric, și cu chiu cu vai reuși să îl dea jos. Apoi veni rândul cămășii, care o descheia nasture după nasture, în ritmul muzicii. Ne-am distrat teribil pentru că Măric avea sub cămașă un maieu, lipit de corp, care nu a mai putut fi dat jos, cu tot chinul stripteuzei de la bar. Măric era foarte bine dispus, deși nu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
târziu, Măric avea pe el un pulover peste o cămașă. Așa că fata de pe ring trăgea de zor de puloverul lui Măric, și cu chiu cu vai reuși să îl dea jos. Apoi veni rândul cămășii, care o descheia nasture după nasture, în ritmul muzicii. Ne-am distrat teribil pentru că Măric avea sub cămașă un maieu, lipit de corp, care nu a mai putut fi dat jos, cu tot chinul stripteuzei de la bar. Măric era foarte bine dispus, deși nu băuse prea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
totuși nu era destul. La ora 7 fix, porțile marilor uzine se închideau și apărea un mare șef de la Serviciul Personal, care ținea o cuvântare tâmpită în fața unui grup mare de oameni necăjiți, cu haine mototolite, cu păr zburlit, cu nasturi rupți, transpirați și gâfăind, victime ale imperfecțiunilor serviciilor de transport public. Eu făceam parte dintr-o întreprinere de control a calității, aveam punct fix de lucru în uzină, dar nu depindeam de ea. Am permis colaboratorilor mei să vină cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acum la voi, dacă-i vorba de libertăți permise. Să mă joc singur. Când eram copil, mă jucam adesea de unul singur. Cu soldații. Bătălii extraordinare pe mașina de cusut a bunicii mele. Fotbal de unul singur. Mă jucam cu nasturii. Mă jucam fără să mă plictisesc, și asta, că nu cunoșteam sentimentul plictiselii, îmi dă de gândit. Sau cu niște piese rotunde dintr-un material care nu știu cum se numea. Material curios. Aveam formații cu jucătorii de fotbal, golgeterii. Liste întocmite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Sau cu niște piese rotunde dintr-un material care nu știu cum se numea. Material curios. Aveam formații cu jucătorii de fotbal, golgeterii. Liste întocmite profesionist, cu ținută grafică. Optimi, sferturi, semifinale. Și făceam scenarii în paralel cu meciurile de fotbal cu nasturi. Conferințe de presă și tot restul. Ce discută jucătorii după un gol, cum vibrează tribunele, reproșuri după o ratare monumentală, dialoguri care încercau să pară cât mai verosimile. Cum freamătă tribunele. Așa zicea Țopescu, pe care n-am înțeles niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-i cunoașteți. Așa îi cheamă. Sau Mareana, pentru intimi. Buboi le zice și nu se dezic de nume. Probabil fac parte din high-life-ul satului dâmbovițean care l-a oferit artelor pe Puiu. Domnul Buboi are cămașa albă descheiată la doi nasturi, cât să se vadă mărarul viril de pe piept și lănțișorul (alt diminutiv), care e, în realitate, gros cât lanțul de la fântână. Mai jos, pozele membrilor formației care îl acompaniază pe Puiu. Marinică, Dănuț și Adiță. Plus încă unul cu privire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dorință a bunicii, braga aproape c-a dispărut și cea care ocazional se mai găsește, nu mai are savoarea celei turcești, tradiționale. Tot în camera bunicii, în vitrina șifonierului mi aduc aminte de o altă cutie metalică, aproape plină cu nasturi superbi, de toate culorile și toate mărimile, din care astăzi mai păstrez doar două lămâi, pe care le-am cusut la reverul unei bluze. Oare, gândește cineva câte amintiri și fior existențial pot îngloba cei doi năsturași ? Ai spune „o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
făceam fotografii (pe care le păstrez) și traforaj sub salcâmii (la care privesc și astăzi) din curtea boierului Suțu, cu parcul și havuzul din fund, În care un cocostârc cu aripile tăiate călca „rar și meditând“; și făceam teatru pe nasturi, moneda noastră curentă, punând În scenă o poveste de Tolstoi din cartea de citire; și editam revista Luna, scrisă toată cu mâna mea În mai multe exemplare și vândută tot pe nasturi. și când făceam ravagii, Încă de la doisprezece ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]