2,084 matches
-
modul autoritar de a conduce Franța și radicalitatea cu care, odată ajuns la conducerea țării, a înăbușit orice revoltă ulterioară. în mai 1648, când au început primele mișcări de stradă, Ludovic abia își revenea după o boală grea, care era necruțătoare în secolul al XVII-lea: vărsatul de vânt. Însănătoșirea sa, după coma profundă în care căzuse din cauza tratamentelor administrate de medici, era un miracol. În memoriile apocrife, Abbé de Choisy povestește cum regele, chemat în parlament pentru a pronunța solicitarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În funcție de aspectele colaterale. Pe scurt, dacă se află Într-o stare celestă bună, va fi, purtător de energie și dinamism; disonant, va fi agresiv, conflictual. De exemplu, În tranzit peste Ascendent, va viza comportamentul, individul fiind, după caz, entuziast sau necruțător. Peste Lună, ne putem aștepta la un climat familial iritant; peste Venus - reacții afective prea pasionale sau năvalnice... Opozițiile lui Marte vor avea și ele un efect ușor, aducând perioade scurte de enervare sau nerăbdare. Trigoanele, sextilele sau cuadraturile au
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
între învățători. Dar politicianismul nu dormea, își continua rolul lui distructiv. Am intervenit scriind și tipărind broșura „O lămurire și un îndemn” pentru a aduce din nou pacea și buna înțelegere între învățători care erau roase de politicianismul lacom și necruțător. Broșura se află la Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” din Bârlad sub nr.180. Din ea se vede lămurită starea de spirit care există în corpul învățătoresc tutovean din acea vreme (1930-1935). Ștefan Toporaș (de loc din Vinderei, mutilat în război
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
încălzirea climei) abun-dă în predicții funeste. Coloratura ghidează alegerea cuvintelor, pentru a de-semna un fenomen. Să luăm cele trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă participanți la cursă, care vor toți să fie cei dintâi, emulația instituie savanți simpatici, care aspiră să descifreze o enigmă. La fel, într-o dezbatere despre prostituție, denumiri ca "femeie rătăcită", "curvă", "lucrător în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili.“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 343) Totuși, afirmarea scriitorului în plan literar reprezintă o sursă de necazuri. Inteligența lui înspăimântătoare, viziunea critică amară și necruțătoare asupra claselor dominante îi creează neplăceri. Mai mult, teribilul său nonconformism atrage numeroase dușmănii ale unor oameni sus puși. Astfel, comedia D-ale carnavalului este fluierată, iar scurta perioadă de directorat la Teatrul Național (stagiunea 1888-1889) se sfârșește rău pentru
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în articolul său că rădăcinile psihologice ale gândirii logice din conduita personajelor lui Caragiale sunt adânc înfipte în orânduirea burghezo-moșierească. Din aceste rătăciri ale gândirii logice, Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Revenită în cotidianul care îi rezervă atâtea frustrări, adolescenta, apoi tânăra femeie nu-și reprimă deloc simțul hipertrofic al ridicolului. În râsul ei zvâcnește nervul unei inteligențe tăioase, care sloboade „acidități” ori de câte ori ceva n-o mulțumește. Nu scapă de examenul necruțător nici mintoșii ei amici dintr-o generație scânteietoare, nemaivorbind de profesorii de la facultate, portretizați corosiv, cu un subiectivism mândru de sine. Mai apropiată se simte hiperlucida de Nae Ionescu, căruia îi poartă o admirație în care se percepe o undă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
continuă a acestei teme în scrisorile și însemnările sale dezvăluie pecetea de neșters pe care a pus-o asupra sensibilității sale viziunea fundamentalistă asupra vieții a lui Otto Weininger. Odată întors la filozofie, Wittgenstein trăia din nou sub presiunea sentinței necruțătoare a nefericitului său compatriot: „Fii geniu sau dispari.“ Această presiune a fost deosebit de puternică în primii ani după reluarea activității filozofice. Wittgenstein socotea că nu este îndreptățit să rămână în Universitate decât atâta timp cât are într adevăr ceva de spus. Pretențiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Bertrand Russell. Totul îl recomandă pe Russell. Una dintre personalitățile intelectuale și filozofice dominante ale secolului trecut, Russell a fost mentorul, protectorul și prietenul tânărului Wittgenstein atunci când acesta s-a apropiat de filozofie. Russell și-a supus apoi ideile criticii necruțătoare a lui Wittgenstein și a fost principalul partener de discuție al autorului Tractatus-ului. El a contribuit în mod hotărâtor la publicarea cărții și la stimularea interesului pentru studiul ei în lumea de limbă engleză. Chiar și după ce au încetat să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care stau în calea acelei comuniuni pe care și-o dorea. Modul în care trăia Russell nu se potrivea în multe privințe cu aspirațiile spre desăvârșire ale unui admirator al lui Weininger. Comportarea lui Russell nu era inspirată de acea necruțătoare lipsă de îngăduință față de slăbiciunile proprii și ale celorlalți pe care o cultiva deja Wittgenstein. Îi devenea tot mai clar cât de greu este de convins Russell că indivizii care au o înzestrare aparte ar trebui să-și consacre resursele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cronică lirică a procesului de renaștere a românilor de peste Prut. În acorduri patetico-publicistice, solemn-civice sau mânios-etice, ea exaltă idealurile naționale și veștejește gesturile imperiale, hăul, minciuna, vanitatea, nepăsarea, mediocritatea. Această Jeanne d’Arc a renașterii basarabene, cum era privită, demonică, necruțătoare, a semnat versuri care, chiar inegale din punct de vedere artistic, au înfiorat ani în șir mulțimile. După cum observa Marin Sorescu în prefața la volumul Lira și păianjenul, poezia se confundă în cel mai înalt grad cu viața poetei, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
indignării, scandalizat de putreziciunea unei societăți imorale care ne impinge la viciu. Acuma, ce-i drept, de putreziciunea societății în care trăim sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer poziția cetățeanului informat, necruțător, celei de judecător atoateștiutor. Să vedem deci, ce-i cu drogurile legale. Cel mai la îndemână, răspândit epidemic, de la vlădică la opincă, este dependența de alcool. Nu e vorba aici de faptul că orice om educat își însoțește sărbătorile gastronomice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
an, pe 15 iunie, 120 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Mihai Eminescu. Acest moment de aducere aminte ar putea fi un bun prilej de a menționa rolul jucat de un gazetar onest la un ziar de partid, necruțător implicat în treburile cetății și, mai ales, de a schița câteva dintre coordonatele care îl fac pe Poet, și azi, "omul deplin al culturii românești", așa cum, pedagogic, exagera Constantin Noica în urmă cu trei decenii. De mai bine de un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cumplită actualitate este cea a păstrării demnității, a bunei cuviințe și a moralității atunci când exerciți fascinanta și periculoasa meserie de ziarist. Fostul prim redactor al oficiosului conservator Timpul a arătat, cu 130 de ani în urmă, că poți fi integru, necruțător și liber, chiar la un ziar de partid, dacă ai onoare și respect pentru adevăr. A arătat, de asemenea, în cazul vechiului său prieten, moderat-liberalul Vasile Conta, că și adversarii politici pot fi respectați și prețuiți, chiar dacă nu a ezitat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
capitala lumii pentru a-și găsi destinul. Un destin tragic, căci, după ce întâlnește o figură legendară cu care trăiește o neomenească, prin intensitate, pasiune, este despărțită fulgerător și imprevizibil, definitiv, la doar 22 de ani, de aceasta de o boală necruțătoare a timpului. Floarea ei favorită va rămâne în istoria culturii, alături de ea, în cartea nemuritoare pe care cel în cauză i-o dedică nemângâiat. Violetta, La Traviata, din transpunerea lirică făcută de Giuseppe Verdi după Dama cu camelii a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
confesiunea jurnalieră, ci la o repetiție generală, o trăire paroxistică, dar rămasă, printr-un miracol... meschin, la stadiul mental al lui ca și cum. Degradarea are loc la nivelul intelectului, Într-un paralelism strict teoretic: nu corpul uman e devastat de acțiunea necruțătoare a timpului, ci imaginația scriitorului, epuizată În jocul macabru de-a sinuciderea, resuscită un alt loc comun al filozofiei medievale: contemptus mundi, adagiu desprins din lamentourile biblice ale Eclesiastului. Famous Last Words De regulă, scriitorul sinucigaș invocă forțele morții În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nefericire, această din urmă sintagmă, „spre binele meu”, conține Întreaga tragedie a existenței Sylviei Plath. Ce a fost, cu adevărat, spre binele ei? Ce, În afara scurtelor intervale de fericire În care a putut scrie În voie? Căsătoria cu Ted Hughes? Necruțător, Jurnalul ne oferă o descriere plină de pasiune a șirului de aventuri ce păreau s-o ducă la pierzanie, dacă nu l-ar fi Întâlnit pe acest englez fermecător și plin de Înțelegere. Nunta lor e, practic, prelungirea unui șir
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pentru că, de multe ori, chiar dacă nu întotdeauna, viața dinlăuntrul structurilor ecleziale este marcată de o fățărnicie dureroasă când vine vorba de sinceritate, sentiment ce, câteodată, ne face milostivi și simțitori, însă, de cele mai multe ori, ne face să fim ursuzi și necruțători. Vorbindu-le superiorilor generali, papa Francisc nu și-a ascuns îngrijorarea vizavi de anumite modalități de recrutare și de formare care ar putea să creeze «mici monștri». Nici un fel de reconciliere, oricât de unificatoare ar fi, nu poate să atingă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de multă vreme de câțiva colegi, i se inventează culpe, i se aduc acuze lipsite de temei. Hărțuit, chemat zilnic pentru a-și prezenta demisia, boicotat de studenții instigați, atacat în presă, se vede în curând doborât de o boală necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
19 Tot în vremea aceea va fi pentru Domnul oștirilor un altar în ța-ra Egiptului, și la hotar va fi un stîlp de aducere aminte pentru Domnul”. În continuare cînd blestemă Egiptul spune că va fi cucerit de către un rege necruțător iar Asiria și Egiptul împreună cu Iuda vor fi țări binecuvîntate de Domnul. Istoria faptelor spune că țara lui Hapy a fost cucerită de către regele asirian Asurbanipal în anul 666 î.e.n. și a stat sub această stăpînire 45 de ani. Cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe moșia vecinului mutînd hotarul și ocupînd întăritura care era la graniță. Pe macedonenii care erau mercenari în această tabie, i-a pus pe fugă iar mișelul s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți, cînd neamul dormea. În timpul nopții Eno și-a adunat ceata, au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
picarescă a unui Samson valah. Pierzându-și vederea, Zahei, o namilă de om, ajunge învârtitor de roată la bâlci, grădinar, ocnaș, purtător în spate al unui preot moșneag și infirm. Mediile traversate de nefericit sunt descrise cu mijloacele celui mai necruțător realism, apogeul viziunii tragic-grotești a degradării ființei umane fiind atins în pictura vieții de ocnă. Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
înăbușirea originalității și prin ideoterapie. Danyel Rainal descoperă toate acestea în noile instituții unde vrea de bună credință să se integreze (universitate, edituri etc.), ca și în cadrul noii vieți sociale a insulei (hrană, locuință, piață, stradă). Prezentare metodică, lucidă, rece, necruțătoare, condusă de o mână expertă. Scenele rapide, scenele-cheie, dialogurile de șoc, situațiile simbolice se succed vertiginos, evocate cu pricepere, cu un talent viguros, care și-a dat deja măsura (Bujor Nedelcovici a publicat 6 romane și numeroase scenarii). Nici o fisură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
saltul, sub masca jovială și puțin cabotină, se produce pe nesimțite. C. pare că se amuză, făcându-i și pe cititori părtași, însă șarjele lui - se observă asta și în parodii, și în pamflete - sunt nu doar agresive, ci și necruțătoare. Venerabilul Cezar Bolliac, junele Al. Macedonski ori poligraful N.D. Popescu vor fi, cu un prilej sau altul, luați în pleasnă. Sunt, fără îndoială, exersări pentru opera maturității. O fiziologie ca Broaște... destule - Nuvelă pesimistă poate fi socotită prima schiță caragialiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
a visului, în care se perindă avatarurile unui trecut aristocratic și sumbru („E mult de-atunci; în vremuri luptat-am pentru cruce,/ Un templier cu fruntea scăldată în lumină”). Bun cunoscător al poeziei parnasiene și simboliste, aflat sub amenințarea unei necruțătoare boli, O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]