2,132 matches
-
se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist”, făcând referire la violență ca o forță distructivă intenționată, și un alt concept, „comprehensiv”, privind violența în raport cu nevoile umane, ca o violare, cu sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Revenind la violența personală, preocupările cercetătorilor și ale clinicienilor au definit câteva forme de manifestare care ocupă în ultimii ani un loc central în atenția acestora. Dintre aceste forme ne vom ocupa de abuzul emoțional, fizic și sexual al copilului, neglijarea copilului și violența în familie, cu formele ei care țintesc copilul, femeia și bătrânii familiei. Violența colectivă va fi exemplificată în discuțiile privind violența adolescenților. Școala reprezintă o instituție socială care, deși în ultimii ani a fost tot mai mult
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pigott, 2005). Violența învățată în familie, în relațiile cu membrii familiei, devine moneda de schimb în relațiile cu ceilalți, la ieșirea din familie. Violența în familie, cu componentele sale de violență domestică, în cuplu, maltratare a copilului și abuz și neglijare a bătrânilor, reprezintă un domeniu de larg interes al ultimilor ani, atât din punctul de vedere al sănătății fizice și mentale, cât și al sociologiei, culturii și politicilor sociale. în cazul copilului, participarea ca martor la scene de violență, mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dusese la o abrutizare și la dezvoltarea unei atitudini cinice a personalului medical, cu efect de mecanism defensiv. în cadrul disciplinelor medicale, psihiatria ocupa un loc aparte, marginal, ce reflecta mai mult decât celelalte sectoare ale îngrijirilor de sănătate, politica de neglijare a sănătății în România. Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales de sănătate mentală, din România. Ideea construirii omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se produceau foarte puțin și importurile erau nesemnificative. „în România anilor 1980, penuria de bunuri și servicii a luat forme mult mai severe decât în alte țări «surori»”(Tismăneanu, 2005, p. 442). Măsurile luate pentru plata datoriilor externe, dar și neglijarea masivă a agriculturii și serviciilor, sacrificarea acestor sectoare în favoarea creării forței de muncă pentru industrie au condus la o sărăcie endemică. Nu se găseau în comerț produsele alimentare de bază și nu se importau sau se importau foarte puțin produse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței domestice, formulată din perspectivă feministă, utilă în intervenții și cercetare, este aceea a lui Stark și Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare cu sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au descris „sindromul femeii bătute”1 (Walker, 1984; Stark, Flitcraft, 1996). Acesta se manifestă ca un complex de probleme fizice și psihosociale pe care femeia le dezvoltă în relație cu un partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996). Este un sindrom reactiv și include: probleme medicale generale, nașteri premature și avorturi, abuz de substanțe, retragere progresivă din relațiile sociale și izolare, tentativă de suicid, maltratarea copilului și depresie și alte forme de atingere a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
luarea unor măsuri de securitate îndoielnice și foarte costisitoare. 1. Medic pediatru american care, la începutul anilor '70, atrage atenția asupra abuzului fizic al copilului, structurează conceptul de „sindrom al copilului bătut”și inițiază mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului: International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect (ISPCAN). în primele clase, la școală, copiii se confruntă uneori cu doamne învățătoare care mai aplică încă pedagogia dură în care palmele, trasul de păr sau liniarul sunt instrumente de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de atac asupra ei. Ca și abuzul, formele de hărțuire pot fi emoționale (presiuni făcute asupra victimei și manipularea ei, determinându-o să facă gesturi în sensul dorit de agresor), fizică (bătaie etc.), sexuală. Spre deosebire însă de abuz și neglijare, hărțuirea poate lua forme noi, în pas cu dezvoltarea tehnicilor. Este bine-cunoscută formă de hărțuire prin internet (mesaje, bloguri, filme postate pe internet cu victima), telefonie (cyberbullying). Diferența între abuz și hărțuire apare pe planul relației formale între agresor și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să îl iubească astfel încât să îi dea sentimentul că este văzut și că este valoros, va găsi căi de dezvoltare mai mult sau mai puțin benefice pentru el și pentru societatea, pentru grupurile sociale din care face parte. „Abuzul și neglijarea copilului au efecte pe termen lung, clar dovedite, asupra bolilor mentale ale adultului. Sunt însă tot mai multe dovezi că abuzul și neglijarea copilului au de asemenea efecte semnificative asupra tulburărilor fiziologice ale adultului, cum ar fi bolile coronariene ischemice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai puțin benefice pentru el și pentru societatea, pentru grupurile sociale din care face parte. „Abuzul și neglijarea copilului au efecte pe termen lung, clar dovedite, asupra bolilor mentale ale adultului. Sunt însă tot mai multe dovezi că abuzul și neglijarea copilului au de asemenea efecte semnificative asupra tulburărilor fiziologice ale adultului, cum ar fi bolile coronariene ischemice, bolile hepatice și cancerul pulmonar, acestea fiind probabil mediate și prin comportamentele de risc pentru sănătate ale individului.”(Kessler et al., 2008, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
războaie, crime. în familie și în cadrul unor grupuri restrânse aceasta a condus la raporturi violente între membrii familiei, la maltratarea celor mai slabi: copiii, femeia, bătrânii, membrii bolnavi sau cu deficiențe ai familiei. 1.9.1. Prevenirea abuzului și a neglijării copilului a) Delimitări conceptuale și definiții în Raportul expertului independent pentru studiul ONU privind violența asupra copiilor, reluându-se o definiție anterioară privind aceasta și sănătatea (Krug et al., 2002), violența este definită în raport cu copilul ca: „folosirea în mod intenționat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durată asupra dezvoltării lui, considerate holistic. Consecințele, diferite de la un copil la altul, impun „reparații”atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere medico-psihosocial. în limbajul de specialitate violența suferită de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite de la un copil la altul, impun „reparații”atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere medico-psihosocial. în limbajul de specialitate violența suferită de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic și intervenție. Cât privește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic și intervenție. Cât privește termenul de „molestare”, acesta se utilizează în principal în situații de abuz sexual al copilului. Definirea maltratării copilului se poate face din numeroase perspective: psihologice, sociale, cultural-tradițional, în psihiatrie, în pediatrie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în practica din domeniul protecției copilului. Cele mai clare definiții sunt cele utilizate în justiție. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în articolul 19, definește maltratarea copilului ca „orice forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon, de neglijare, de tratamente rele sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. în legea copilului, 272/2005, din România, care reflectă în totalitate spiritul și litera Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului, definiția promovată este: „Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Se vorbește tot mai mult în psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul evaluării cât și al intervenției. O definiție larg cunoscută în rândurile specialiștilor din domeniul prevenirii maltratării copilului ne arată că prin abuzul și neglijarea copilului înțelegem: „”acte comise sau omise de către părintele sau îngrijitorul copilului care sunt apreciate din perspectiva valorilor comunității și a expertizei profesionale ca fiind inadecvate sau distructive”(Garbarino et al., 1992). Există și o definiție implicită, din perspectiva reprezentărilor sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să insufle intervenții profesionale eficiente. Elementele unei astfel de definiții ar fi: 1. maltratarea se raportează la nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; maltratarea nu ține seama/ignoră sau afectează aceste nevoi de dezvoltare; 2. maltratarea poate fi abuz sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de dezvoltare; 2. maltratarea poate fi abuz sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea propriilor interese) să ofere victimei îngrijirile necesare pentru o dezvoltare sănătoasă; 3. maltratarea împiedică dezvoltarea sănătoasă a copilului fie prin stagnarea într-un anumit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așa cum o dovedesc cele mai noi cercetări (Rubin, Noonan, 2010). Așadar nu toți copiii maltratați sunt traumatizați și dezvoltă sindrom de stres posttraumatic, deși cu toții sunt victime și dezvoltă caracteristicile victimei. b) Istoric al mișcării de prevenire a abuzului și neglijării copilului Nu a fost ușor nici pentru specialiști, nici pentru societate în general, să recunoască faptul că adulții, mai ales părinții sunt capabili să-și maltrateze copiii. Dar deceniile cinci, șase și mai ales al șaptelea al secolului trecut, după
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respectată pe plan internațional cu privire la prevenirea maltratării copilului, colaborând strâns cu UNICEF și cu OMS. în ultimii ani, ISPCAN a dezvoltat un program de parteneriat cu asociații de profil din diferite țări ale lumii, preocupate de prevenirea abuzului și a neglijării copilului. în România, mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului a fost lansată în 1996, printr-o conferință națională cu participare internațională, organizată sub auspiciile ISPCAN și cu participarea Dr. Philos. Kari Killen, pe atunci președinta în funcție a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu UNICEF și cu OMS. în ultimii ani, ISPCAN a dezvoltat un program de parteneriat cu asociații de profil din diferite țări ale lumii, preocupate de prevenirea abuzului și a neglijării copilului. în România, mișcarea de prevenire a abuzului și neglijării copilului a fost lansată în 1996, printr-o conferință națională cu participare internațională, organizată sub auspiciile ISPCAN și cu participarea Dr. Philos. Kari Killen, pe atunci președinta în funcție a ISPCAN. Conferința, intitulată Copiii de azi sunt părinții de mâine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]