8,065 matches
-
având caractere bine conturate prin replici viguroase și mișcare scenică adecvată. Deasemenea, ea dă dovadă de multă iscusință în construirea dialogurilor, abordând formele cele mai concise, capabile să sugereze cel mai bine atât situațiile de viață cât și trăirile sufletești, neliniștile interioare precum și răbufnirile de revoltă scrise pe limba celor mulți, cărora li se adresează. Retrasă în altarul ființei sale, Ioana Stuparu privește mirată oamenii, urmărindu-le atentă fețele; căutându-le curioasă ochii, le citește privirile, încercând astfel să le descifreze
LANSAREA CĂRŢII DE TEATRU MINIONA DE IOANA STUPARU (RECENZIE DE FLORICA GH. CEAPOIU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356553_a_357882]
-
prinde viață și se vor preface în cuvinte fermecate sau care să farmece lumea. Sunt leacuri de tămăduit, de fermecat, iarbă de fiare menite să deschidă ușile ferecate, porțile zăvorâte, să dărâme zidurile potrivnice. Cândva declaram că sunt bolnavă de Neliniște. Că nu am loc, parcă nu mi s-a dat rădăcină pivotantă, doar ațe, fire destrămate în solul sărac de la suprafață. Acum spun: sunt ca Iisus din podul bisericii! Între smerenia conștientă de nevrednicia de a atinge astfel de subiecte
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
relatări ale unui trecut care nu vrea să dispară din memorie, ci trebuie fixat, fie și pe pânză ori pe sticlă, cu vopsele tempera ori cu acuarele. Ca să nu mai vorbim de cerneală. Pe starea cea mai propice a poeților: neliniștea, amintirile se pot imprima ca pe Giulgiul cel sfânt din Torino care a păstrat Fața Mântuitorului. Acolo, între Bosfor și Dardanele, sub cupola prea largă ca să poată fi cuprinsă toată odată cu brațele mele de mamă, mă aștepta, de la anul 537
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
cablurile vechi, telefonice, O avalanșă de morți peste tine, Cine te-a strigat? Un înger, un ucigaș? O floare? Tot ce rămâne nu e minciună, Peisajul, frumusețea ta, Te scufunzi în mine, Ca într-un vis aievea, Ca fruntea în neliniște, Ca prizonierul în beznă, Ca ziua-n amurg, Ca amintirea în frunzele tremurânde, țin minte doar pletele tale cuprinzându-mă, ca un roi de albine. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Nu înțeleg / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299
NU ÎNŢELEG de BORIS MEHR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356775_a_358104]
-
această după acele lucruri, obiecte, edificii, dau iluzia unei stări de bine, de confort și împlinire. Atâta doar că, revin, totul este doar iluzie pentru că, în iureșul acesta de a obține bogăție și confort, într-o expresie, omul își creează neliniști și frustrări pentru că totul e în mișcare așa încât ceea ce azi pare că satisface gustul și gradul de confort, mâine poate deveni neconform cu standardele și ,”pretențiile” impuse de un anume stil de viață... Uităm, din păcate, că printre aceste lucruri
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
nu uit că viața-i un dangăt de clopot / care ne ademenește în meandre obsesive,/ până-și stinge sunetele-n sufletele noastre./ Lasă-mă să-ți fiu / șoaptă, clinchet, amintire....” ( Lasă-mă...) Trăirile poetei sunt asaltate ( de multe ori) de neliniști, “pe cărările îndoliate de necăutare”... structura reflexivă, interogația făcându-și loc în arta scrierii. Viața este un “drum” cu mai multe ramificații și cărări ascunse “ochiului” neinițiat! Faci un popas la marginea unei ore “istovite” și te întrebi: “Quo vadis
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
special pentru asta. Am scris două capitole până acum, primul El Desconocido și al doilea, Lazăr ”. În prima parte "El Desconocido" descrie starea de agonie, acea stare a organismului care precede moartea, iar în sens figurat ne duce gândul la neliniște puternică, zbucium, zbatere. În partea a doua, "Lazăr", care se întinde pe mai puține pagini, descrie revenirea la viață, asemenea lui Lazăr din Betania. Așadar, cartea lui Marin Trașcă este spovedania celui care s-a aflat pe pragul tăcut și
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
nedumerite „de que color .... queee?!” În ciuda jovialității sale, prietenul nostru emana uneori o melancolie misterioasă. Dacă îl întrebam detalii, se încăpățâna să tacă. Știam și noi, firește, că avea o prietenă, tot studentă, care rămăsese însărcinată, dar nu era motivul neliniștii lui. Avea și un cântec aproape tabú, o melodie extraordinar de mișcătoare, pe care n-o interpreta decât dacă îl rugam aproape în genunchi. Cu imaginația mea romantică, îmi închipuiam că lăsase la vatră vreo inimă zdrobită, de care își
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
putință de lecuire lumească, rămâne în seama timpului, care tace și trece. Lucian Blaga pleca pe tărâmul veșniciei tot într-o lună mai, în dimineața zilei purtând cifra 6, a anului 1961. Cimitirul din satul Lancrăm i-a primit eternitatea. „Neliniștea morii de vânt”, însă, continuă să bântuie mințile celor care primesc și acum „Mirabila sămânță” - acesta fiind titlul unui volum de poezii, în care, iarăși, găsim sute de rostiri aforistice. În anii de după moartea soțului ei, în apartamentul dintr-un
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
Blaga așternuse două dintre cele mai tulburătoare poezii - „Bocca del Rio” și „Alean”. Ele purtau ecoul timpului când poetul fusese, în anii 1938 și 1939, ministru plenipotențiar la Lisabona. În exoticele peisaje de pe țărmul Atlanticului, Blaga continua să viseze la „neliniștea morii de vânt” de acasă, la „țara între dealuri”, la „satul sub lună”. A fost unul dintre cărturarii români pentru care dragostea de neam a fost o stare gravă, perpetuă, trăită într-o ardere care avea să capete chiar accente
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
pe paie aprinse și cei mai mulți în cuvinte ne întrebăm ce se va întâmpla când focul va fi cenușă? unul s-a găsit că-i nevinovat nu-l credea nimeni eram vinovați din naștere foamea ne paște pe orice vreme cu neliniști și arțag nu-ți mai vine să cânți nici din obișnuință când ești frustrat îți fug din cap gândurile cum se duc copiii la joacă niciodată nu-ți amintești amănuntele până nu te lovești de ele cel mai des drumurile
EU ŞI GÂNDURILE MELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355206_a_356535]
-
Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea ducându-se la Institutul de Istorie
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
pe emoții, pasiuni, sentimente? așa îmi suna precizarea ei. De la o vreme, încercând să-mi domolesc avântul și ghicind că încrâncenarea mea o distrează, îi zâmbeam lăsând a se vedea toți dinții. Urmăream cu aviditate formele, singurele care-i trădau neliniștea, extazul, tulburarea ce în fond făceau parte din iubirea dăruită fără rezerve! O iubeam în acele momente mai mult ca oricând, sau așa simțeam, trăiam fundamental iubirea. Simțeam până-n podul palmelor când mă țintuia cu ochii ei mari și negrii
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CALEA TATĂLUI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului delicatețea spațiului dintre puncte sprijin aleargă ascultătoare pământiul nopților drum întunecat de sfâșietoare povară tâmpla rotund de gleznă sângera neliniște lumea ascunsă-n plete uimește vântul cu nerăbdarea trăitului de margini în tălpi ai ascuns viitorul tânăr ca o rădăcină de suferință oglinzile tale nu-mi recunosc glasul la încheietura dreaptă brațul încorsetat cu moartea ceasurilor nu și-a găsit
CALEA TATĂLUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355564_a_356893]
-
mâine vei fi atât de departe!” („Început de toamnă”). Nici primăvara nu vine cu mai puțini fiori lirici și cu mai puțină melancolie: „Primăvară - / iedera asta parcă a-nnebunit: / abia se mai vede casa / abia te mai zăresc pe tine...” („Neliniște”). Autorul ne ia martori și ne împărtășește trăirile sale, ba adeseori, ne mai cere și părerea. Nu lipsesc tristețile de toamnă, tristeți „de copaci tăiați și mirese părăsite / de funii nefolosite și putrezite / undeva într-un colț / în toamna aceasta
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NELINIȘTE Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sânii tăi rătăciți de culoare nu au îmbătrânit niciodată albul întemnițată neiubirea nu are glas dezorientate ceasuri rătăcesc în coapse ești atât de femeie în
NELINIŞTE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355589_a_356918]
-
plânge muțenia umerilor de cuvinte din piept sălbăticia pretinde serenitatea câmpului de tăcere părăsit în cristalin nuanțele regretului lăcuiau unghiile aleargă a șaptea odihnă neobositul prunc în sângele vărsat neliniștita povară smulge soarelui cu mâini obosite urletul lumină Referință Bibliografică: neliniște / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NELINIŞTE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355589_a_356918]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DIN NORI SĂ MĂ ADUNI... Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Primește-mă-n neliniști cu tremurul din gene Eu ți-oi ghici în palmă pe unde te mai pierzi Și ți-oi așterne-n coaste un pat de frunze verzi Adulmecând odihna din nemaiscrise semne... Și-ascultă-mă în taină când nopțile-ți desfac Cu mâinile
DIN NORI SĂ MĂ ADUNI... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355596_a_356925]
-
și dorința sunt principalele elemente care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și monologul interior, îndeamnă personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos. Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu toate relele pământului. Mama și tatăl Iulianei, o adolescentă frumoasă, elevă
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
parte, când pe alta, până când Tudor a mormăit ceva a nemulțumire ori a rugăminte, fără să deschidă ochii. S‑a dat încet jos din pat, a tras un pulover pe ea și a trecut din nou în bucătărie. Starea de neliniște creștea. Trecuse de miezul nopții și ea stătea încremenită la fereastră, privind în gol. A mai format de două ori numărul Iulianei, dar în zadar. Pentru că nu a răspuns, și o teamă apăsătoare o năpădea insistent, a mers în dormitor
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
femeie nu a reușit să închidă ochii până dimineața. Când întunericul se destrăma și cerul se lumina dinspre răsărit, Silvia era ghemuită în pat cu genunchii la piept și cu cearcăne adânc săpate în jurul ochilor de noaptea albă, plină de neliniște. Pentru că nu s‑a prins somnul de ea, a mers de multe ori la fereastra dinspre stradă, încet, ca o nălucă, să privească în gol și să numere mașinile care mai treceau din când în când, sperând să zărească silueta
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
fetei. Niciodată nu s‑a întâmplat ca Iuliana să nu vină noaptea acasă fără să anunțe unde și cu cine este. Mii de gânduri se adunau și se destrămau în mintea ei obosită și tot atâtea întrebări rămâneau fără răspuns. Neliniștea o stăpânea deja puternic și‑i provoca un sentiment ciudat de panică. L‑a trezit pe Tudor și a intrat apoi în bucătărie, să‑i pregătească micul dejun, după care a început să se îmbra �ce. Se priveau în tăcere
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
un sentiment ciudat de panică. L‑a trezit pe Tudor și a intrat apoi în bucătărie, să‑i pregătească micul dejun, după care a început să se îmbra �ce. Se priveau în tăcere fără să‑și vorbească. Aceeași teamă și neliniște se citea și în ochii lui și nici unul nu îndrăznea să rupă tăcerea. Bărbatul a băut doar cafeaua. Nu a putut să mănânce. Au plecat împreună la secția de poliție și au cerut să vorbească cu șeful. Nu se începuse
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) a prozatorului, poetului și publicistului câmpinean-ploieștean EMANOIL TOMA. Cu un evident substrat romantic (iubirea, melosul, ambientul, florile, neliniștea zorilor albaștri, fluturii), poezia lui Emanoil Toma se dovedește a fi de factură (neo)modernă prin ritm și prozodie, filonul lirico-meditativ, nevoia de revoltă, elemente ale sublimei descoperiri a realității printr-o ”ploaie a stelelor”. Dacă ar fi să căutăm
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
memoria mea, ne pierdem amândoi în mireasma uitării și-adesea timpul ne întreabă unde am plecat. nu vă luptați cu cei ce visează nu vă luptați cu cei ce visează, lăsați-i să bea roua florilor în diminețile lor de neliniști, lor le-au crescut aripi și vor să zboare spre sud, unde suferința e un titlu de glorie, și unde râurile ascunse le macină iluziile până devin izvoare tăinuite. ce bogat sunt locuiesc într-o suburbie a singurătății trec pe lângă
STROPI DE ILUZII-POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346170_a_347499]