2,868 matches
-
-se în secret să observe cercurile de transpirație care se întind la subsuoara cămășilor lor curate, felul în care se uită în jur nervoși, de parcă ar vrea să evite orice privire. Jonathan se uită la Africa cu o privire cercetătoare, neliniștit. Vizorul căștii de soare îi taie din perspectivă. De-a lungul cheiului, vasele cu încărcătură își golesc burțile imense, pline de bunuri conservate și macazuri de tablă ondulată, încărcând în locul acestora un volum egal de ulei de palmier, baloturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
versuri care fac genealogia familiei Chapel până la încețoșatul secol șaptesprezece, într-o casă obscură din Wiltshire. În timp ce profesorul se înclină mândru, ceilalți se uită la picioare. Când cântecul lui Jonathan ajunge la sfârșit, Fotse, adunați să-l asculte, murmură ceva neliniștiți unul către celălalt. — A fost cam scurt, șoptește Gittens. Probabil vor crede că suntem fără tradiție. Deși îi lasă să înțeleagă că disprețuiește genealogia lor, pentru că este atât de scurtă, Daou este mulțumit în cele din urmă că albii n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prin care poți să-ți Înfrunți adversarii e să le controlezi nivelul de incertitudine. Doar n-ai vrea ca puțoiu ăsta să nu-și mai Încapă-n piele, Închipuindu-și că-i mare scofală de capul lui. Un Ray Lennox neliniștit Își trage pe nas linia. Drogul Îi reface instantaneu fațada aia de aroganță, dar semințele Îndoielii au fost plantate, iar eșecul va avea grijă ca recolta de confuzie să fie Îndeajuns de coaptă pentru ca noi s-o culegem. Un meci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-n cufăru lu Robertson. Să mor io. Am grijă cât beau și aștept momentu potrivit, când toți puțoii o să fie beți muci. Apoi mă apuc să aduc În discuție tema mărimii unui gentleman și-l văd pe Lennox cum devine neliniștit și Încearcă să schimbe subiectul. — Reține că În Australia, În Departamentul de Poliție din New South Wales, continui eu, aveam obiceiul să jucăm la petreceri un joc... la sediul nostru de pe College Street. Australienii... ei bine, pot fi un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
lui Lon Sellitto, în căutarea prăzii imposibil de definit. Sachs și Bell pătrunseră în birou și își fluturară legitimațiile pe sub ochii femeii din spatele mesei. Privi afară și îi văzu și pe ceilalți polițiști. - Da? S-a întâmplat ceva? întrebă ea neliniștită. - Doamnă, folosiți cumva ulei Tack-Pure pentru ingrjirea șeilor și a hamurilor? - Da, domnule. Folosim aproape numai Tack-Pure, răspunse ea precipitat, în timp ce privea la unul din asistenți. - Am găsit urme de astfel de ulei și de excremente de cal la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe detectiv prin semne despre ea, dar un grup de oameni trecu printre ei și îl pierdu din vedere. O porni atunci spre locul în care îl văzuse, răsucindu-și în permanență capul în căutarea suspectului. Realiză că se simțea neliniștită, la fel ca în acea dimineață la școală, în ciuda faptului că cerul era senin și soarele strălucea, peisaj deloc asemănător cu decorul gotic al interiorului școlii. Înfricoșător... Știa care era cauza acestei stări. Sârma. Când patrulai pe străzi, fie aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu credea că ofensele spirituale ale căror martor era în acest parc erau un motiv îndeajuns de puternic pentru a arde în focurile gheenei. La un moment dat totuși, când încă se afla în parc, începu să se simtă ușor neliniștit. Se gândi imeadiat la bărbatul care îl spionase la hotel, cel în salopetă și cu cutiuța cu unelte în mână. Pastorul era destul de sigur că îl mai văzuse încă o dată, reflectat în vitrina unui magazin, nu departe de hotelul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Malerick era că prinderea unui asasin le-ar induce gărzilor de corp o stare de mulțumire și încredere și ar reduce posibilitatea de a reacționa violent la vederea unui al doilea criminal. Ei bine, asta fusese o idee, reflectă el neliniștit. Să vedem dacă funcționează și în practică. Își continuă mersul pe lângă tablouri proaste, pe lângă portrete de familie, pe lângă teancuri de reviste juridice, „Vogue” sau „The New Yorker” și pe lângă obiecte decorative prăfuite, achiziționate de membrii familiei de la anticarii de pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ies din pământul jilav ca niște sulițe; tânăra domniță țese un covor verde de iarbă; păsările își revarsă trilurile încântătoare; florile sunt sfioase, îmbrăcate-n haine de sărbătoare; copacii primesc musafiri, mugurii, care se transformă în suave flori; primăvara grăbită, neliniștită, friguroasă; dulcile zumzete; parfum ușor; cea mai dulce și mai poetică sărbătoare; dulcile nuanțe roz-albe și, trandafirii ale florilor; iarba ca peria; vis de albastru și azur; a nins cu nea de floare pe prunii din livezi; strălucesc sub rouă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
compoziții vor fi afișate la gazeta de perete sau publicate în revista școlii. VI. ANEXĂ Modele de compoziții literare pentru clasele II - VIII (selecții din activitatea elevilor) 1.COMPOZIȚII DESPRE ANOTIMPURI Primăvara Vine primăvara grăbită și totuși parcă se oprește neliniștită și friguroasă în zori. Aștepți sosirea berzelor din vale și trecerea sitarilor la munți. Iarba strălucește prin frunzele uscate: se arată cele dintâi flori: ghiocei și viorele. Soarele crește în căldură și-n lumină; zilele se fac mai lungi și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
am devenit prietene? Într-o zi deosebită de primăvară, pe când aerul era răcoros și înmiresmat, iar soarele blând de pe cerul de cristal încălzea pământul jilav, la școală s-a auzit clinchetul cristalin al soneriei. Eu, cum e firea mea mai neliniștită, am vrut să alerg, să fiu prima în curtea școlii și m-am luat la întrecere cu niște colege. Când s-a dat startul, m-am împiedecat de o piatră colțuroasă și am căzut. O durere puternică mă făcea să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai revedem, sau poate așa ți-e dat sorții, să nu mă ai pe mine la cap în ceasul morții. Dar, te rog, nu mai gândi așa, căci ne vom revedea în curând și vom trăi fericiți. Cunosc cât de neliniștită este o mamă când fiul ei este departe și când mai are de îndurat și sărăcia și iarna grea. La noi, în sat este frig și sunt și nori și noaptea e neagră și târzie. În fiecare noapte, tu inimă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
adineaori și în câteva minute va fi aici... Dar plutonierul unde-i? De ce n-a venit înainte?... Dacă eu, care n-am nici o însărcinare directă, m-am putut osteni... Tăcu brusc văzând pe căpitanul străin și necunoscut, care-l privea neliniștit. Locotenentul salută și înaintă până la marginea gropii, izbucnind apoi foarte nervos și cu vocea zgîrietoare: ― Scăunelul, caporal! Unde-i?... Ce te uiți ca un nerod?... Pe ce vrei tu să se urce condamnatul?... Ce oameni! Atâta nepăsare n-am mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în palme, biruit de lacrimi. Căpitanul era înduioșat și simțea că, dacă ar deschide gura, l-ar năpădi plânsul și pe el. In văgăuna întunecoasă suspinele lui Apostol îngroșau aerul, iar lumina sfârâitoare de pe masă tremura pe pereți niște umbre neliniștite... Într-un târziu, după ce sughițurile locotenentului se mulcomiră, Klapka zise: ― Ei, te-ai mai răcorit?... Atunci putem vorbi ca doi bărbați, ba chiar ca doi soldați!... Adevărul este că în război nu trebuie să cugeți, ci să lupți... cel puțin
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fiecare dintre noi renunță la propriul său corp și se pare că toată viața am tânjit după această renunțare, încă de când eram copii și aveam aceeași uniformă. Mă despart de mine însămi cu o mare ușurare, de conștiința mea întortocheată, neliniștită, inspectez membrele lui încordate, voința sa îndrăzneață, pe mine mă vrea și eu sunt tot ce-ar fi putut avea mai bun, perfecțiunea și-o dorește și îi e atât de simplu, din adâncurile trupului meu îmi zâmbește, iar zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să doarmă liniștită, ca și când nici nu s-ar fi născut încă, ies pe terasă, astăzi nu este prea cald, nori răzleți acoperă soarele, se pare că verii i-au slăbit puterile, așa că s-a hotărât să plece mai repede, privesc neliniștită șoseaua, liliacul persan de vizavi flutură spre mine, cerându-și scuze, îi zâmbesc, e în ordine, nici eu nu mai am prea multe de oferit. În urmă cu doar câteva săptămâni de jur împrejurul său stăteau agățate florile lui în formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
deodată reușisem și eu să mă moderez, nu mai sunt responsabilă pentru tot ceea ce se petrece aici, nu sunt decât una din trei, cât de fericiți fuseserăm în copilărie, ne înlănțuiam mâinile murdare, din trei se făcea unul. Mă mișc neliniștită pe salteaua ei, încerc să o îndrept, delușoare ciudate răsar din ea, ce se întâmplă cu salteaua aceasta, mă înfurii eu, este nouă și uite cum se îndoaie, mă așez și încerc să o ridic, nu pot să cred, Noga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
făcut nimic, trebuie să te cureți de furia aceasta, trebuie să trezești înăuntrul tău compasiunea, nu furia, pentru că acesta este un sentiment violent și plin de aroganță, care își are originea în teamă, dar eu mă apăr imediat, îl privesc neliniștită, pur și simplu m-am speriat atât de tare când l-am văzut acolo de dimineață, nu este deloc ușor atunci când în fiecare zi se întâmplă câte ceva. Dar trebuie să înțelegi că nu ai nici un fel de motiv să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
arunca Udi întotdeauna mingea la fileu, ca și când ar fi fost încinsă, fără să se gândească o clipă la ce făcea, deodată mă gândesc la el într-un mod surprinzător, odată Udi a fost aici, acid, încordat, cu ochii lui mici, neliniștiți, urmărindu-se unul pe celălalt pe fața sa triunghiulară, acum nu mai este aici, pentru o clipă nu îmi mai pasă unde se află. Așteptarea tensionată, obositoare a întoarcerii lui se transformă deodată într-o pace sufletească stranie, pentru că, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o amintire supărătoare a ceea ce a fost și nu va mai fi niciodată. Ai vrut să trăiești pentru a fi iubit, ai vrut să trăiești în pace, dar cu cât continui să fugi mai departe, cu atât vei fi mai neliniștit, nu vei fi decât un prizonier fugar, numai dacă îți vei înfrunta gardianul vei putea fi fericit sau nefericit, dar nefericirea sau fericirea îți vor aparține ție, nu-i vor aparține lui Noga, nici mie, eu am ieșit deja din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pe lumea asta pierdută? Din voce și înfățișare răzbătea entuziasmul. (Arătă spre o parte mai întunecată dintr-o latură a navei.) ― O porțiune a cocăi a cedat la impact. Hai să vedem ce-are înăuntru. Porniră către deschizătură. Anne Jorden, neliniștită, studia nava. ― Nu cred că a fost un accident. Pare să facă parte integrantă din cocă, Russ. Cei care au conceput mașinăria asta nu prea agreau unghiurile drepte. ― Gusturile lor sunt ultima mea grijă. Intrăm. O lacrimă stingheră luneca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe platforma de aterizare a nivelului superior. Cu Newt încă agățată în spinare, Ripley împinse panoul și fu năpădită de vârtejuri de vânt și fum. Naveta dispăruse. ― Bishop! Strigătul îi fu luat de o rafală de vânt, în timp ce ea scruta neliniștită cerul. ― Bishop! Newt suspina la gâtul ei. Un vaiet îi atrase atenția: cușca liftului de marfă apăru încet. Ea dădu îndărăt până la balustrada din jurul platformei. Femeia și copilul se aflau la al zecelea nivel deasupra solului, iar peretele stației de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
într-o redacție vie, postmodernă, postistorică, postideologică, antimainstream. Nu e chiar așa de rău, pentru că împărțiți aceeași frecvență cu Iulia Vântur și Ștefan Bănică Jr. la Pro TV. Dar cred că vă recunosc, sunteți domnul acela de dinainte de Tânăr și neliniștit. „Omul cu cartea.“ Asta spun mai ales țiganii. Nu glumesc. Nu râdeți, am țigani spectatori foarte mulți, care spun: „Noi deschidem televizorul pentru Tânăr și neliniștit, dar de la 9, ca să te vedem și pe dumneata“. Dar ca să revenim, asta este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Pro TV. Dar cred că vă recunosc, sunteți domnul acela de dinainte de Tânăr și neliniștit. „Omul cu cartea.“ Asta spun mai ales țiganii. Nu glumesc. Nu râdeți, am țigani spectatori foarte mulți, care spun: „Noi deschidem televizorul pentru Tânăr și neliniștit, dar de la 9, ca să te vedem și pe dumneata“. Dar ca să revenim, asta este cu „istoria“ mea: este o carte întâmplătoare, care prin voia destinului a ajuns să fie luată ca un punct de reper, fie în bine, fie în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
tipul Z. Declarațiile erau preluate de către Direcția a III-a care le prezenta, firește, ministrului secretar de stat Iulian Vlad, toată lumea, cum se spune, era mulțumită, chiar entuziasmată de mersul anchetei, numai eu deveneam pe zi ce trecea din ce în ce mai neliniștit, presimțind că se apropia momentul, aproape sumbru pentru mine, când se va pune problema finalizării cazului. Fiindcă toate respectivele recunoașteri sau măcar o parte din ele, oricât de spectaculoase ar fi fost, trebuiau probate! Și cum să le probez când
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]