2,353 matches
-
rărește vizitele,ca în scurt timp, să no mai vadă deloc.Cinic și crud, trăsături ale aceluiași spirit viclean și calculat, flăcăul va discuta, acum, de pe o altă poziție cu îndărătnicul Vasile Baciu.Îndată ce Ana “trage rușinea ”,tatăl ei rămâne nepăsător pentru că îl bănuiește pe George pe care și-l dorea demult ca ginere.Totuși nu poate lăsa situația neclarificată și “călcându-și pe inimă” află de la George că nu el este autorul faptei rușinoase.Baciu simți “ca și când l-
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
deosebit de dificilă. Considerată și celula de bază a societății familia nu există cu adevărat decât prin copiii săi. Nimeni nu ne învață "meseria" de părinte! Fiecare urmează această "școală" atunci când își crește copiii. însă odată deveniți părinți nu putem sta nepăsători, ci trebuie să ne implicăm activ în educarea copiilor. Doar atmosfera caldă, de integrare din familie creează climatul necesar pentru munca de educare a elevului. în schimb, lipsa de înțelegere, severitatea, exigența prea mare, sunt aspecte dăunătoare asupra copilului, transmițându
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
sentimentele. Aceasta îl ajută să raționeze eficient și să ia decizii bine gândite. Când reușește să transmită această stare de calm și echipei, este o situație ideală. Partea negativă a acestui temperament este o atitudine de un calm placid sau nepăsător. Al patrulea tip este cel melancolic. Acesta se caracterizează prin rigiditate, sobrietate și pesimism. Este un individ puțin sociabil, ușor demoralizat, rezervat, anxios. Este, în schimb, foarte înțelegător cu sportivii, sensibil la problemele lor, oferind mai multă libertate de acțiune
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
dar mai ales colectivă: protecția naturii angajează colaborare și sprijin reciproc pe plan local, județean, național și mai ales internațional. Construind fabrici și uzine , dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsători în apă și în aer cantități mari de deșeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, așa încât, uneori, și-a pus în pericol însăși viața lui. în asemenea situație, ființa umană s-a văzut nevoită să ia
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Arseni Simona () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92816]
-
compromisul devine greu de realizat. Un stat nu se poate retrage din poziția respectivă fără să sufere o pierdere semnificativă a prestigiului. Nu poate avansa din acea poziție fără să se expună riscurilor politice, poate chiar riscului declașării războiului. Graba nepăsătoare de a încerca să ocupe o poziție imposibil de atins și, mai ales, refuzul încăpățânat de a se retrage la timp constituie marca diplomației incompetente. Exemplele clasice le constituie politica lui Napoleon al III-lea înainte de declanșarea războiului franco-prusac din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se ocupă de soluționarea unor probleme de rutină, pe baza unor reguli bine stabilite, ferindu-se să dea dovadă de lipsă de ortodoxie sau să manifeste creativitate trebuie să-și înfrângă propria personalitate pentru a „juca în echipă” este aproape nepăsător față de organizație nu-și face probleme în această privință merge în întâmpinarea riscurilor (știind că într-o societate prosperă și în permanentă schimbare, până și eșecul este tranzient) urmărește să obțină situație și prestigiu în afara organizației se mișcă din „pătrățel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afectivității etc. - avem de a face cu decizii impulsive. Dacă asupra omului acționează, în mod inexplicabil, atât factori exteriori, cât și factori interiori, ca urmare a unor procese de conștiință, individul își modifică scara de valori și trece de la conduitele nepăsătoare și neglijente la cele care implică seriozitate și efort. Acestea sunt deciziile determinate de modificarea scalei de valori. În fine, sunt și situații când, chiar dacă rațiunea a înclinat balanța forțelor opuse, evidența fiind deplină, omul are senzația că prin el
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de introducerea anterioară în discurs a aceluiași referent. Lanțurile anaforice pot cuprinde diverse tipuri de expresii anaforice, de exemplu pronume coreferențiale (Mezinul 1 se întorcea spre Suceava plin de dulceața nopții. Deși îl1 copleșeau stăruitor vedeniile dragostei lui1 și părea nepăsător de arșița zilei, era în el1 ceva treaz, ca o neliniște necontenită. Ca [Ø]1 să preîntîmpine o întîlnire neplăcută, [Ø]1 coti pe alt drum decît cel obișnuit și [Ø]1 ieși pe dealurile de unde se vedea Moldova, M.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poem Plumb al lui G. Bacovia este tălmăcit subtil prin "grila" mitului lui Narcis și Echo: "Cele două strofe, de maximă concentrare, fac portretul arhetipal al lui Narcis. Acesta, descoperindu-și chipul în oglinda apei, îndrăgostit de sine, a devenit nepăsător față de strigătele iubitei Echo, simbol al alterității, al lumii supuse timpului istoric, timp semnificat de reflexia sonoră (ecoul), pe când Narcis este pură reflexie spațială" (p. 93). Marele poet... minor G. Topîrceanu este plasat, surprinzător, între Narcis și Proteu: " G. Topîrceanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
singur lucru: să traducem capodoperele prin versiuni minunate, cum a făcut Philippide cu Baudelaire sau Ștefan Augustin Doinaș cu Dante și cu Mallarmé. Remarcabila scriere a lui Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, este un al nu știu câtelea avertisment dat celor nepăsători față de splendoarea, demnitatea și originalitatea creațiilor românești al căror exponent indestructibil rămâne Mihai Eminescu. Detractorii săi nu sunt decât niște simpli păduchi literari care urmăresc scopuri oculte sau speră să se pricopsească urlând pe la răspântii ca lupii. Ei vor dispărea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adaugă sacralizarea pe care vocea maioresciană o anunță. Dar relațiile celor doi, deseori tensionate, merită un examen amănunțit și, negreșit, tot dl. Codreanu, în primul rând, ar fi cel îndreptățit sa scotocească toate cotloanele, luminând adevărul întrezărit. Fiindcă Eminescu, cel "nepăsător la impresia produsă în afară" (scria Al. Dobrescu, vezi Chipul și masca, în vol. Butoiul lui Diogene, Ed. Augusta, 2003, p. 90) intră în conflict, temperamental, în primul rând, cu un Maiorescu stăpânit de "voința feroce de a străluci", dovedind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dar acum sunt și mai musafir. Umblu prin oraș seara până la ore târzii, după anumite interese. De multe ori trec pe strada aceea deocheată și sunt privit tot mai insistent de cele ce umblă să vâneze dragostea bărbaților, eu trec nepăsător și tocmai acest fapt le face să fie mai atente cu privirile. Ce contează aceste mici lucruri. Cred că nu s-a născut femeia care să mă facă să păcătuiesc față de tine și față de căminul nostru conjugal. Credința și iubirea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
speranței. Să nu disperi orice s-ar întâmpla. E singura rațiune care te mângâie. Am ținut să vă spun cele întâmplate. M-am săturat să-mi fac numai părinții părtași la sentimentele mele, la încercările mele. Dacă ar fi mai nepăsători, dar, oricum, sunt copilul lor și... Așa mult m-am săturat de căsătoria asta. Când eu am fost de acord, cineva a trebuit să strâmbe din nas, când ei au vrut, n-am fost eu de acord. Am avut un
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
reprezentării reale în guvern era motivul fundamental al decăderii poziției țăranilor la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Unul dintre rezultatele majore ale formării guvernelor naționale fusese distrugerea autoguvernării locale și crearea unei clase de birocrați care s-a dovedit extrem de nepăsătoare față de problemele zonelor rurale din care proveneau familiile lor. Sub regimurile naționale, țăranii erau efectiv controlați prin dreptul la vot discriminator sau prin intervenția poliției în alegeri. Numai două dintre partidele politice importante, Partidul Radical Sîrb și Uniunea Agrară Bulgară
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
democrației parlamentare. 7. DECLINUL SAU TRANSFORMAREA PARLAMENTELOR? Degenerările parlamentare sînt, într-un anumit sens, fenomene excepționale, extreme. Formele pure ale degenerării totale sînt rare. O varietate de comportamente transformiste, consociative și de adunare apar, însă, frecvent, acestea fiind destul de răspîndite. Nepăsători față de posibilele degenerări parlamentare, nu puțini cercetători și comentatori politici, obsedați de eventualitatea superiorității puterii executive, au reclamat mai ales presupusul declin al parlamentelor contemporane. Orice discuție în jurul unui eventual declin trebuie să să se axeze pe probleme relativ precise
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mîna stîngă. Sîngele curgea în jet și eram convins că Satana mi-a venit de hac. Am strîns rana cum am putut, cu o bucată de cămașă și am alergat 2 km spre casa. Mama m-a luat în focuri, nepăsătoare, mișcîndu-se foarte încet și țipînd: Lasă că nu îți ies mațele, drac împielițat! M-am liniștit vreo 60 de ani, dar acum, poate cu mai multă chibzuință și tehnică, ce zici cititorule, nu ne asociem să mai facem o încercare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai deschid capota și mă uit atent și o închid la loc. Soarele își pusese în gînd să-mi facă de petrecanie și îl evit cu o bluză pe cap. Mă uit roată și nu văd decît palmieri izolați și nepăsători. Tufe gălbejite și iarba uscată, moartă, datorită unei secete prelungite. Studiez harta, nici o localitate în drum. Pe drumurile laterale erau mici localități pe lîngă care Mădîrjac era capitală de regiune. Dar benzinării nu sînt pe acolo? mă întrebați curioși. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și o întinde pe micuța iguană. Apoi apucă o perie de ghete și începe a uniformiza crema cu metodă. Cu grijă și peste tot. Chiar și prin semiîntunericul acela, observ că iguana se înnegrește binișor. O fi umezeală, îmi zic nepăsător. Venim cu obiectul lustruit de mama focului la lumină și strig: Ai făcut-o neagră... Bătrînul intră în panică, aduce peria și abia atunci observă că luase peria utilizată la crema neagră, pentru pantofi. Este necăjit rău de tot. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mergi desculț, măcar cîțiva pași. O răcoare și o mîngîiere a tălpilor care te reconfortează. Pe ici, pe colo, vedeam niște găuri în pămînt, cu un diametru de 2-3 cm. Bine conturate și orientate pe verticală. Gîngănii, îmi spun nepăsător, poate șoricei. Zilele trec, trec și lunile, vremea se încălzește și, odată cu ea, apa din piscină. Dimineața, pe întuneric încă, o oră de înot este și o plăcere și un exercițiu de sănătate curată. Ziua crește și se luminează la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
degradare? Desigur e nevoie, căci nu toată lumea a auzit, nu toată a dat importanță, nu toată a luat aminte; și nici eu n’am fost destul de explicit. Deci, pe săptămâna viitoare. ignor momentul difuzării 3. Mărul Mulți trec, adesea și nepăsători, pe lângă mine, ca’n cântecul lui Hrușcă; aceia nu-mi cunosc Însă povestea, căci dac’ar ști-o... Judecați și voi: Nu demult, eram un pom falnic, un măr, să spunem un Jonathan. Ignor cu ce se Îndeletnicea acel personaj
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cei din Basarabia cât și cei din România și mai cu seamă cei care vor urma după noi, nu trebuie să uite niciodată nenorocirile și suferințele prin care a trecut poporul român de la Nistru, pân’ la Tisa. Vremea a trecut nepăsătoare peste atâtea neîmpliniri și răni nevindecate încă. După căderea comunismului, în decembrie 1989, alți guvernanți s-au cocoțat la conducerea României, tot atât de nevrednici și neputincioși ca și cei din perioada neagră a dezmembrării statului român, atrași numai de setea puterii
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu cană pentru apă capeneață cutie cărigă roată cărare drum de picior, potecă căroaie căruț cu două roate tras de om cărăbănit dus căscat nesimțit, nepăsător cătrăniță chibrituri cârpuță batistă cefăi(a) a clefăi, a mînca cu zgomot celar cămară, casă dosnică chelteu coș de nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pare a prezenta o exactă copie a nasului lui Țepeș cel al lui Shakespeare." Nici mai mult, nici mai puțin! Iar ochii, sprâncenele, buzele, fruntea își pot schimba mereu expresia, câtă vreme nasul "așezat ca o columnă în mijlocul feței, rămâne nepăsător, rece, flegmatic, nemișcat, liber de orice influență." De altfel, crede Hasdeu, și conduita celor doi (Țepeș și Shakespeare) este, în esență, identică: și unul și altul ucid, primul, în lumea reală, al doilea, în cea virtuală. Mai departe: linia bărbiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
faptul acesta mă scotea din sărite! Cine mi-a spus mie că el simte primul, după miros, apropierea dihaniei, că dă alarma cu mult înainte ca omul să bănuie despre ce-i vorba? De ce tăcea? De ce se hârjonea, de ce fugea nepăsător pe lângă mine? Nu mai puteam! Simțeam că și Ursu nu-mi mai este un aliat adevărat... De ce tace?... De ce nu simte primejdia? Fugeam! Și gâfâiam ca o locomotivă. Abia-mi trăgeam sufletul. Sudoarea-mi curgea gârlă peste tot. Și eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sunt zgâriate și sângerează, ca și când aș fi îndrăznit să mă strecor printre niște ragile, cu care piepteni fuiorul de cânepă, să iasă de-o parte puzderia, să rămâie firul curat. Ursu se oprise. Și se tolănise lângă tulpina cacadârului. Părea nepăsător, stătea liniștit, suflând ușor, fără să-i pese câtuși de puțin de lighioana care venea și se-apropia de noi. Numai eu, ridicând, arătând bâta spre cer, o țineam încă într-un plâns cu sughițuri și strâns de gât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]