2,409 matches
-
mai dura pînă voi reuși să mă adun. Sigur, era tare bolnav, dar nu puteam gîndi vreodată ca va muri! Nu pot crede! Pe 31 iulie m-a ținut zece ore în compania dumnealui, era într-o zi fastă, de neuitat! Mi-a dat mereu sentimentul că știe totul despre noi și noi știm tare puțin despre el, ac să nu mai spun că bunătatea lui era ieșită din normal. Nu vorbesc acum pentru a supralicita niște lucruri, așa cum se obișnuiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acum. I-am sugerat și eu asta! S-a uitat mirat. Îmi păstrez opiniile. N-am să fiu niciodată contabil. Nu mă interesează ce "pierd" și cît "pierd". M-am întîlnit și cu Paler. Am hoinărit îndelung prin Cișmigiu. De neuitat tot ce-am vorbit! Îți mulțumește și el pentru carte, i-am transmis și celelalte lucruri. E un intelectual aparte, într-adevăr! Și de caracter! Am citit și am scris. Încă nu mi-am aranjat manuscrisul cum aș vrea, motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și alte medii sociale cu persoane și obiceiuri socio-culturale variate. Activitatea „Arc peste timp”, elevi de ieri, adulți de azi, cei care au dus mai departe făclia Liceului Teoretic „Miron Costin”, licențiați în țară și străinătate, au retrăit clipe de neuitat sub deviza „Am zidit împreună, ne-am construit separat” - înv. Valeria Avasîlcei. Multitudinea și diversitatea activităților au antrenat elevii în activități utile și plăcute, lărgindu-le orizontul cunoașterii, dezvoltându-le simțul artistic și estetic, patriotismul, contribuind la optimizarea capacității de
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Valeria Avasîlcei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1846]
-
arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această ceremonie, desfășurată la (lângă) tabăra străjerească de la Bucșoaia, Teofil Sidorovici scria: ,,neuitată va rămâne ziua, când regele țării și fiul său au petrecut delaolaltă cu poporul”. Seara, Carol și Mihai s-au întors la București. Duminică, 4 iulie. Carol și Mihai sosesc în gara Mogoșoaia (ora 9). Sunt primiți de guvern, în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și se cristalizează versul. Acestor două nestemate le-am slujit cu credință o viață de om, pornind de la ideea că numai cultura sporește demnitatea omului". Continuând aceste preocupări, institutoarea Răduța Vasilovschi pregătește pentru tipar, în 2009, un alt volum, Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa. Cum mărturisește în Cuvânt de început, pământul natal, cu amintirile copilăriei, "a lăsat o urmă de neșters în ființa" sa. Invocarea lui George Enescu, capătă, astfel, de la bun început, un rol emblematic: "Pământul natal, cu tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
datorie de onoare a fiecăruia dintre noi este de anu le lăsa pierzaniei, ci, cu sufletul încărcat de o firescă emoție, să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe" (conf. Obiceiuri păstrate peste timp). Cartea Răduței Vasilovschi Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa, așezată de la bun început sub o emblemă de prestigiu, susține consecvent credința autoarei în dăinuirea vetrei strămoșești și "spiritul rădăcinilor" de acasă, pe care nu trebuie să-l pierdem, mai cu seamă în vremuri de primejdie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le dezinfecta sau le ardea). Aceasta era o mare rușine pentru gospodinele din sat. Totuși, la unele familii de pe Tapicean și de pe Gârlă, a venit și etuva. Cu timpul, această plagă a dispărut, ea a devenit doar o neplăcută, doar neuitată amintire. Fuga peste graniță Mătușa Ileana, sora tatei, s-a căsătorit cu tehnicianul silvic Stolarciuc Ion și s-au stabilit la Storojineț. Acolo prestau servicii și și-au înjghebat o frumoasă gospodărie. Aveau o singură fată, pe Eufrosina (Sina), care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deasupra cu povidlă erau tare gustoase. Perele nu prea stăteau peste iarnă. Fiind zemoase și foarte dulci, le consumam proaspete. Pentru musafirii erau un deliciu. Livada noastră a constituit totdeauna un beneficiu pentru familie. În ea am petrecut clipe de neuitat, de ea mă leagă plăcute amintiri. Tot satul în sărbătoare După Crăciun cea mai frumoasă sărbătoare de familie este Paștele. Cum iarna este încântător peisajul acoperit cu zăpadă, bradul împodobit din mijlocul casei, la fel ne încântă și primele miresme
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
astfel anii de pe urmă. În timpul verii le dau o mână de ajutor la muncile agricole, sunt aproape de ei, tot timpul când se simte nevoia. Rudele și colegii de școală și de muncă îi așteaptă de sărbători, petrecând împreună clipe de neuitat, depănând amintiri din frumoșii ani ai copilăriei și adolescenței. Mama Lauricăi, Olimpia este colega mea de școală primară și-mi face o deosebită plăcere s-o întâlnesc și să vorbim despre atâtea lucruri care ne leagă de sat, de Costișa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Gen. Nr. 5 "Bogdan Vodă". La această școală am reușit să amenajez o sală multifuncțională (cu sprijinul Inspectoratului Școlar, al colegilor din școală și al soțului meu), care a devenit un centru metodic județean. Datorită pasiunii pentru învățământ, a sfaturilor neuitate ale tatălui meu, m-am bucurat de multă prețuire din partea organelor ierarhic superioare. Deși eram proaspăt căsătorită, am urmat cursurile F.V. ale Institutului Pedagogic Suceava (nu ale Facultății de Științe Juridice, căci soțul n-a fost de acord, fiind prea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la masă. Vinul și homarii ne-au binedispus, dar și străduința fiecăruia de a nu-l indispune pe celălalt. Le-am mulțumit, Cristinei și lui Shinya, chiar și lui Dimi, pentru efortul făcut de a ne asigure o vacanță de neuitat. Eram fericită la gândul că fiica mea și nepoțelul și-au găsit locul într-o țară civilizată, lângă un om de caracter și foarte generos. El apreciază faptul că am crescut șase copii și am menținut familia unită. Aceste vacanțe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și nu cred că a existat vreun bărbat care s-o vadă fără să se Îndrăgostească pentru totdeauna de ea. De la ea a moștenit Bodo ochii aceia ca vioreaua, cum nu mai are nimeni, și părul buclat și farmecul de neuitat, con ti nuă călugărul cu o voce visătoare... — Vrei să spui părinte, iertare, monseniore, bâlbâi Urs uluit, că Bodo... Da, consiliere, asta vreau să spun. știu că ți se pare de necrezut, dar Dumnezeu mi-e martor că gura mea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ploaia nu părea să fie de durată. Într-adevăr, vremea schimbătoare specifică muntelui, a fost în favoarea noastră fiindcă repede apăru soarele. Urmând sfatul unui localnic, ne-am aventurat să trecem muntele cu bicicletele, prin pădure. A urmat o aventură de neuitat! Pe lângă austera chilie a lui Daniil, direct peste munte am luat-o spre Sucevița, scurtând considerabil traseul. Un timp am beneficiat de drumul (era, totuși un drum) de munte neasfaltat, acceptabil. Prin pădure, printre brazi înalți, rari, și stânci golașe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
și pături, la un cămin. Altceva, după ziua grea, nu ne doream: aveam și baie cu apă curentă, bicicletele aveau unde "dormi” (în aceeași încăpere cu noi). Dimineața următoare, cât mai devreme, am fost atenți cu portarul, înainte de plecare. De neuitat și impresionantă imaginea munților mutați dintr-o parte într-alta, sub formă de steril. Rămăsese piatră goală, dispăruseră mii de copaci datorită (sau, mai bine spus, din cauza) puterii omului. După câțiva kilometri pe loc relativ drept prin pădure, începu iar
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un minibaraj, stavilă contra viiturilor. Ne-am urcat pe el, lăsând bicicletele pe podul de deasupra. Am făcut plajă, supravegheați de niște puști cu undițe improvizate, care chiar au prins câțiva peștișori. Continuând înconjurul spre șoseaua principală, vedeam locuri de neuitat: căpițe de fân, garduri specifice zonei de munte și mai jos lacul, ca fundal fiind pădurea. Fâneața era plină de flori sălbatice, care dau farmecul zonei de munte. În dreapta, pe o stâncă, se zărea motelul. Întorcându-ne pe un
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
prețuit foarte mult și am avut șansa să-i fiu aproape la festivaluri literare de la Iași, Deva, Cluj, Oradea, Sighetu Marmației. La Cluj l-am însoțit, depănând amintiri, pe drumul său de student cu L. Blaga. Am amintiri/întâmplări de neuitat cu Grigurcu legate de Mircea Zaciu, Marin Sorescu, Ion Antoniu (poet, pictor de origine sătmăreană, prieten al său din tinerețea clujeană). La Turnu Severin l-am însoțit într-o croazieră pe Dunăre cu Șerban Foarță, Marius Tupan, Robert Șerban și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
familias, încrezător doar în autoritatea și suficiența sa. E adevărat, sunt numeroși adulți care iubesc cărțile pentru copii. De fapt, lăsându-se seduși de ele, ei nu fac decât să-și ratifice propria copilărie cu vraja și ispitele sale, de neuitat. Este o ștafetă care funcționează fără greș, cel puțin răstimp de două, trei generații. Swift, Twain, Dumas, Kipling, Sadoveanu ș.a.m.d. au trecut acest test în fața bunicilor noștri copii la începutul veacului, apoi a părinților, copii prin anii '50
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Gociu cu „Omniprezentul simț al datoriei”, de vorbă în doi, simțind savoarea discuției la o cafea; Nicolae Șapcă: „La Ionică și doina neamului?”, dar și Opinii „Ar fi bine și frățește”; Vadim Bacinschi: „De la Tisa pân' la Mare. Sate, sate neuitate.” Mai semnează în rubrici diverse, interesante: Simion Gociu la „Accente economice cu...; Ion Mihalca la „Concordia inform” Ivăr Siminoc la ”Divanul înțelepților”; Leon Părpăuț la „Talente tinere”, Alin Durere „In memoriam - Emil Cioran; Leonte Zvâncă - Opinii; Alexandra Popescu - „Deputați în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
arhiepiscopale Dimitrie Bucevschi și Constantin Morariu. * ...”adevărata redacție am primito cu cu bucurie. Nimic în viață n-am lucrat cu așa sete și cu așa dor fierbinte ca la Deșteptarea și entuziasmul - deliciu, din timpul acela îmi va rămâne pururi neuitat. Chiar noaptea prin somn visam planuri de îmbunătățire a sorții poporului și atunci repede mă sculam, aprindeam lumina și mă apucam de lucru.” - spune C. Morariu. „Aproape tot ce s-a publicat în primii trei ani și jumătate ai foii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40.000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare și depunerea oaselor lui la Mănăstirea Putna (2 iulie 1504), zidirea capitalei Viena (1505), introducerea tutunului în Europa (1560), mutarea reședinței domnești de la Suceava la Iași de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta de Mitropolie a Bucovinei și Dalmației (1873), înființarea la 1875 a Universității Francisco - Iosefine și cu dânsa a facultății teologice în Cernăuți (18641878), proclamarea neatârnării Principatelor Române
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cm.). Redactor responsabil al foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în „Soțietate pentru literatură și cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vodci rusești, absint elvețian ; erau la mare căutare și frunzele de cocaină de mestecat sau canabisul de fumat, care, chiar dacă nu le găseai la bar, ci mai mult pe lângă el și erau destul de scumpe, se cereau pentru o seară de neuitat. Taximetriștii începuseră să se certe pe locuri la Răcaru, aglomerând o porțiune mare a Griviței din jurul restauran- tului. Și nu numai pentru că birjarii sau șoferii lăsau și tot luau clienți, dar tot parcând și așteptând lângă crâșmă apucau, fie și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]