2,347 matches
-
la procuror și prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficiențelor, pe cale ierarhică; ... f) trimestrial, întocmește situația statistică privind activitatea judiciară penală; ... g) examinează jurisprudența instanțelor judecătorești în cauzele penale de competența Direcției Naționale Anticorupție și formulează propuneri în cazurile de aplicare neunitară a legii; ... h) exercită îndrumarea procurorilor de la serviciile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție în activitatea desfășurată de aceștia în faza de judecată a procesului penal; i) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege. ... Articolul 36 În realizarea sarcinilor ce îi
REGULAMENT din 15 mai 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267035_a_268364]
-
cursul judecății; ... d) urmărește modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească și la dezbateri și ia măsuri de valorificare a constatărilor făcute; ... e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate; ... f) sesizează și reține cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziții legale în practica instanțelor de judecată, informând conducerea Direcției Naționale Anticorupție și acționând potrivit legii; ... g) examinează lucrările întocmite de procurorii din cadrul secției și, după caz, lucrările întocmite de procurorii desemnați pentru desfășurarea activității judiciare din cadrul serviciilor
REGULAMENT din 15 mai 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267035_a_268364]
-
de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege; ... h) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești rămase definitive și fac propuneri pentru promovarea căilor de atac extraordinare în cazurile în care se impun; ... i) sesizează conducerea serviciului cu privire la practicile neunitare din activitatea instanțelor de judecată, precum și cu privire la dificultățile în aplicarea unor dispoziții legale; j) primesc persoane în audiență, conform programului stabilit de conducerea serviciului sau a biroului, în limitele legii; ... k) participă la elaborarea studiilor, analizelor sau a lucrărilor prevăzute
REGULAMENT din 15 mai 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267035_a_268364]
-
acestor norme și o modificare a lor, nu o interpretare, conținutul normelor vizate de problema supusă dezlegării fiind clar, previzibil și nesusceptibil de interpretare. De asemenea, se observă că scopul reglementării din Codul de procedură penală este preîntâmpinarea apariției practicii neunitare, titulari ai cererii de sesizare fiind doar instanțele, acestea având un drept suveran de a aprecia asupra sesizării, atunci când completul sesizat constată că, la procesul deliberării, interpretarea normelor de drept constituie o dificultate. Or, din lecturarea încheierii prin care a
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]
-
Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs ��n interesul legii în curs de soluționare. Mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept răspunde intenției legiuitorului de a preveni practica neunitară a instanțelor de judecată în materie, iar din verificările efectuate nu s-a putut identifica o practică judiciară conturată și constantă, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile este incident. Neexistând o jurisprudență semnificativă în materia respectivă și constatând
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
fiind abrogat implicit prin noua redactare a art. 220 alin. (2) din același act normativ, așa cum reiese din jurisprudența Curții de Apel Timișoara, dar și a Curții de Apel Craiova, în cadrul acestei din urmă instanțe înregistrându-se, astfel, practică judiciară neunitară. Curțile de apel Suceava, Bacău, Alba Iulia și Brașov au comunicat că, la nivelul instanțelor din circumscripția acestora, nu au fost soluționate cauze referitoare la problema de drept indicată. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. Din această perspectivă, condiția noutății unei chestiuni de drept trebuie examinată în raport cu scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori). Având în vedere rațiunea instituirii celor două mecanisme judiciare, se poate aprecia că
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
scopul legiferării acestei instituții procesuale a hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii, anume acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare (control a priori), spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori). Având în vedere rațiunea instituirii celor două mecanisme judiciare, se poate aprecia că existența deja a unei practici neunitare relevă nu numai că poate fi apelat la mecanismul recursului în interesul
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
recursului în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori). Având în vedere rațiunea instituirii celor două mecanisme judiciare, se poate aprecia că existența deja a unei practici neunitare relevă nu numai că poate fi apelat la mecanismul recursului în interesul legii, ci și că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
aprecia că existența deja a unei practici neunitare relevă nu numai că poate fi apelat la mecanismul recursului în interesul legii, ci și că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, întrucât scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins, chestiunea de drept care a suscitat-o nemaifiind, prin urmare, una nouă, ci una care a creat deja divergență în jurisprudență. În consecință, se apreciază că importante, sub acest aspect, sunt existența și dezvoltarea unei jurisprudențe
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 29. Curtea a reținut că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare, și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul
DECIZIE nr. 679 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b din Legea nr. 63/2011 , precum şi ale Legii nr. 63/2011 în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268214_a_269543]
-
că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare, și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale
DECIZIE nr. 679 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b din Legea nr. 63/2011 , precum şi ale Legii nr. 63/2011 în ansamblu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268214_a_269543]
-
1) din Legea nr. 78/2000 . În concepția art. 475 din Codul de procedură penală, admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune existența unei chestiuni de drept susceptibile să genereze o practică judiciară neunitară, dispozițiile care reglementează sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile constituind "dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare" (titlul cap. VI al titlului III din partea specială a Codului de procedură penală, capitol în cadrul căruia este cuprinsă reglementarea sesizării Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este denumit "dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare"). În consecință, o chestiune de drept necontroversată, nesusceptibilă să genereze o practică judiciară neunitară, nu poate forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. În acest sens, în materie civilă, prin Decizia nr. 4/2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 13 mai 2015), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
juridice deduse judecății. În acest sens, în doctrină, a fost exprimată opinia, deși textul nu o afirmă expres, că sesizarea trebuie să vizeze chestiuni de drept susceptibile de interpretări diferite, care, odată aplicate în cauze concrete, ar genera o practică neunitară, iar aceste interpretări diferite, doar prefigurate sau deja afirmate pe plan doctrinar, trebuie arătate în sesizare". Cerința ca fapta să fie săvârșită "cu rea-credință", introdusă prin Legea nr. 187/2012 , privește intenția ca formă de vinovăție cerută de lege pentru
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
alte legi speciale". Art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , prin formularea clară și neechivocă, neavând aptitudinea de a ridica o chestiune de drept controversată sau susceptibilă să genereze o practică judiciară neunitară, nu poate forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. În cadrul întrebării, instanța solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească "dacă simplele neconcordanțe existente în documentele depuse de beneficiarii sprijinului financiar, precum și neatașarea în termen, la cererea acestora
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
legiuitorului, așa cum se precizează atât în Nota de fundamentare a Ordonanței Guvernului nr. 29/2013 , cât și în Expunerea de motive care a însoțit proiectul Legii de aprobare a acesteia, "nerealizarea acestei modificări este de natură a crea o practică neunitară în interpretarea și aplicarea dispozițiilor Legii nr. 72/2013 în ceea ce privește contractele în derulare, cu consecința impunerii unor constrângeri suplimentare față de bugetul general consolidat, contrar angajamentelor asumate prin acordurile cu instituțiile financiare internaționale." 16. Având în vedere acestea, Curtea constată că
DECIZIE nr. 745 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267443_a_268772]
-
Doamna procuror Antonia Constantin susține că din verificarea jurisprudenței se observă că și după pronunțarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica instanțelor a rămas neunitară, că unele instanțe s-au raportat la considerentele acestei decizii, pe când altele au reținut că prin hotărârea pronunțată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului. Cât privește admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
general a fost înregistrat cu nr. 20/2015. 5. Constatându-se că obiectul sesizării este identic cu cel ce face obiectul Dosarului nr. 17/2015, s-a dispus conexarea celor două dosare. II. Problema de drept ce a generat practica neunitară 6. Prin recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
de hrană prevăzută de acest din urmă act normativ trebuie inclusă în venitul lunar net ce reprezintă baza de calcul al pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului. 7. În această problemă de drept, jurisprudența instanțelor și-a menținut caracterul neunitar și după publicarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014. III. Examenul
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătorești anexate sesizărilor conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și procurorul general, reiese existența unei practici neunitare la nivelul mai multor curți de apel din țară asupra problemei de drept ce face obiectul sesizărilor. 15. În contextul verificării admisibilității este necesar a se clarifica și chestiunea raportului dintre aceste sesizări și Decizia nr. 6 din 23 iunie
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
23 iunie 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept, prin prisma eventualei autorități de lucru judecat a deciziei în prezenta cauză. 16. Această analiză implică o dublă perspectivă: - momentul creării practicii neunitare în legătură cu problema de drept în discuție, respectiv anterior sau ulterior publicării Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I; - efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. 17. În acest context se reține că prin
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
apreciat că cerința noutății din art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie privită ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control a priori). Din această perspectivă, procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu are scopul de a tranșa o practică divergentă
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
practici (control a priori). Din această perspectivă, procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu are scopul de a tranșa o practică divergentă deja existentă, ci de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept, anterior formării unei practici neunitare. 20. Din considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 , redate anterior, rezultă, în primul rând, că, la data pronunțării acelei hotărâri, exista deja practică neunitară asupra problemei de drept supuse dezlegării instanței supreme (fapt confirmat prin cercetarea hotărârilor judecătorești
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept, anterior formării unei practici neunitare. 20. Din considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 , redate anterior, rezultă, în primul rând, că, la data pronunțării acelei hotărâri, exista deja practică neunitară asupra problemei de drept supuse dezlegării instanței supreme (fapt confirmat prin cercetarea hotărârilor judecătorești atașate prezentelor sesizări), pe care completul învestit cu soluționarea chestiunii de drept nu și-a propus să o tranșeze, dimpotrivă, a respins sesizarea ca inadmisibilă și
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]