2,270 matches
-
cu prietinie Domniilor Voastre tuturor cărora vă scriem și vă dorim tot binele și vă spunem Domniilor Voastre că Împăratul cel necredincios al Turcilor a fost de mult și este prigonitorul creștinătății și în fiece zi cugetă cum ar putea supune și nimici creștinătatea. De aceia facem cunoscut Domniilor Voastre că pela Boboteaza trecută Turcul a trimis în Țara noastră și împotriva noastră mare oaste în număr de 120000 oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa beglerbegul; împreună cu dânsul fiind și toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în câmp, la râuri și unde a fost cu putință pentru că, iubite rege, era o oaste puternică. Și aceia prădând țara, nimicind și arzând cu cruzime, prefăcând în cenușă orașele și satele, ucizând copii și necinstind bisericile și săvârșind multe nelegiuiri pe care nu se cuvine a le mai spune și nici a gândi și pe care nu le-au făptuit în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Frumos a venit cu 13.000 de turci și 6.000 de munteni. S-a dat o nouă luptă, la 28 noiembrie, „Atunci s-a îndreptat Ștefan voievod cu bărbăție împotriva lor și Dumnezeu l-a ajutat, încât i-a nimicit cu desăvârșire, iar pe care i-a prins vii, i-a tras în țeapă prin buric, cruciș, unul peste altul, în număr ca la 2 300”. La 9 decembrie 1473, domnul își făcea o intrare triumfală în cetatea sa de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți, și în fiece zi se gândește cum ar putea să supue și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul Turc a trimes în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman-pașa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
calului să înainteze. Cei din oastea de Poartă, la rândul lor, atacând cu toții dintr-o parte, nu s-au despărțit de scara sultanului lor. Ienicerii, căindu-se de ceea ce au făcut, pentru a șterge rușinea lor, au pornit să-l nimicească pe dușman. De asemenea și spahii de Anatolia și Rumelia, s-au scurs ca un râu și s-au năpustit asupra carelor ghiaurului.” Kemal-Pașa-Zade precizează: „Bătălia a început pe la amiază, în ziua de vineri (cum stă scris și în Letopisețul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
laudă mare și extraordinară a numelui de creștin”. Țepeluș i-a ieșit înainte lui Ștefan cel Mare cu o mare oaste de munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta de la Râmnic „din care voi trimite în curând și Sfinției Voastre, scria Matei, ca să înțeleagă că eu nu mă dezinteresez
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lucru sigur să ții pe lângă tine pe fratele tău, Sigismund. Sunt de părere să-l așezi ca domn al Moldovei...”. Buonaccorsi a fost bănuit că l-a sfătuit pe rege să organizeze o campanie împotriva Moldovei cu gândul de a nimici șleahta, care se opunea autorității regale. Pentru aceasta, Ioan Albert se putea înțelege cu Ștefan. Odată ajunși în Moldova, nobilii poloni puteau fi nimiciți acolo. După care regele putea să-l acuze pe Ștefan că i-a ucis oamenii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că l-a sfătuit pe rege să organizeze o campanie împotriva Moldovei cu gândul de a nimici șleahta, care se opunea autorității regale. Pentru aceasta, Ioan Albert se putea înțelege cu Ștefan. Odată ajunși în Moldova, nobilii poloni puteau fi nimiciți acolo. După care regele putea să-l acuze pe Ștefan că i-a ucis oamenii și avea justificarea înlocuirii domnului Moldovei cu fratele său, Sigismund. S-ar putea ca aceste sfaturi să fi fost plăzmuite mai târziu, dar ele ne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate drumurile oastei polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta cu polonii necontenit, pe care, însă, îi nimicea regulat din flancuri”. Asediul Sucevii a ținut până la 18 octombrie. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că leșii „au bătut 3 săptămâni, ziua și noaptea, dar nimic n-au reușit”. Înțelegând că nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și prinși și toate carele cu tot ce aveau în ele au fost pierdute.” Analele rutene (Cronica de la mănăstirea Hustânskaia), referindu-se la lupta din Codrii Cosminului, menționează răsturnarea copacilor peste oastea polonă după care se scrie: „Și i-a nimicit acolo fără milă și i-a gonit până la graniță, bătându-se. Și așa de mare a fost înfrângerea polonilor atunci, încât regele s-a îmbolnăvit. Și de atunci a ieșit această zicătoare: în vremea regelui Albert, a pierit șleahta în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
astfel pe Ștefan: „El călcase pe craiul unguresc, Frânse și arcul lui Suleimanbei. Speriase și pe cel din Țara Românească, De multe ori speriase și țara acestuia. El a stat față în față cu sultanul Mehmed. Oastea lui a fost nimicită, dar s-a luptat bine. El și-a scăpat capul din mâinile dușmanilor.” Dacă Dlugosz ar fi fost singurul intelectual contemporan care l-ar fi lăudat pe Ștefan cel Mare, atunci ar putea un oarecine să se îndoiască de afirmațiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Istoria pământului se derulează între o apocalipsă și alta. Cei vechi au văzut ca nimeni alții natura răului, l-au și înfruntat în față. Parcă veacul ce trecu a fost mai frământat ca niciodată, mai sângeros și mai aproape de a nimici, în numele civilizației, însăși ființa umană. Secolul trecut a fost un crematoriu al omului și al spiritului. Totuși, să nu ne amăgim, războiul este de 5000 de ani verificabil istoricește și este purtat cu necruțare de sângerosul biped în căutare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Adjud. La București, însurătoarea lui Victor Beldiman cu Madelena Rosetti unea două familii fanatice germanofile. În Moldova, Marie-Jeanne, văduva lui P.P. Carp, lua pe cumnatul ei Nicu pentru a nu risca împărțirea stării familiei, care în urmă tot s-a nimicit. În București sosiră Pia și dr. Danielopolu, care ne spuseră că Va ler Popovici, ducându-se la Iași, nu a văzut pe Brătieni, iar Radu Brătianu, venind la București, n-a dat pe la noi! Dr. Juvara, a cărui casă locuită
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de pe flori. .............................................................................. Apoi iarăși, altă dată, am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
neamul său, dar nu prin propria lor tărie. Și în vremea de la urmă a regatului lor, atunci când păcatele lor vor atinge plinul, se va ridica un rege nerușinat la chip și isteț în a cunoaște ghiciturile. Și puterea lui (...)va nimici pe cei tari și poporul sfânt” . în variata sârbească a Alexandriei, “edinorog cozl”, reprezentând pe Alexandru va junghia pe berbecele cel mare (Darie), în cursul anilor 5200. Țapricornul vopsit , probabil, cu cinabru este expresia puterii care spulberă împărăția Răului cu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
aceasta includea o clauză secretă prin care se permitea navelor rusești să treacă liber prin Strîmtori în ambele direcții. În anul următor, flotele britanică, rusă și otomană au desfășurat acțiuni comune în Marea Mediterană. În august 1798, în bătălia Nilului, britanicii nimiciseră deja flota franceză, astfel că forțele armate ale Franței erau rupte de patria lor. Lipsită de proviziile și întăririle necesare, campania din Egipt a eșuat lamentabil nu după mult timp. Însuși Napoleon și-a abandonat soldații în august 1799. Alexandria
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creștinilor; cercurile acestea conservatoare erau și împotriva încercărilor sultanului de a introduce reforme în armată. Temîndu-se atît de revolta creștinilor cît și de opoziția musulmanilor, Selim și-a schimbat radical politica. În locul împăcării sîrbilor, el s-a decis să-i nimicească, ordonîndu-i lui Hafiz Pașa, guvernatorul Nišului, să pornească împotriva acestora. Prima ciocnire importantă dintre trupele sîrbești și o armată regulată otomană a avut loc în august 1805. Victoria sîrbilor marchează începutul revoluției lor în adevăratul sens al cuvîntului. În bătălia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acest fond, textul halucinant al lui Ilya Ehrenburg, publicat atunci, spre sfârșitul războiului, ar spune totul: "Ucideți, ucideți ! Printre germani nu există nevinovați, nici printre cei vii, nici printre cei ce sunt gata să se nască. Executați instrucțiunile tovarășului Stalin, nimicind pentru totdeauna bestia fascistă în bârlogul ei. Zdrobiți, prin violență, orgoliul femeilor germane. Luați-le ca pradă legitimă. Ucideți, ucideți, viteji soldați ai Armatei Roșii, în asaltul vostru irezistibil !" Lili nu a avut norocul să fie ucisă. Distinsul istoric nu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
o nouă ofensivă trebuia pornită împotriva lor, a nemernicilor, a trădătorilor, a celor care subminează cuceririle poporului în frunte cu Partidul Muncitoresc Român, trebuie să-i învățăm minte pe dușmanii poporului, trebuie să umplem pușcăriile cu ei, trebuie să-i nimicim, într-un cuvânt... Iar dezlănțuirea furioasă a tovarășului Cameniță avea o motivație concretă, punctuală: îi semnalaseră tovarășii de la București, de la conducerea superioară, auzi, să vină dânșii să semnaleze, că voi aici nu sunteți în stare de nimic, îi semnalaseră că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
am avut prilejul să constat pe viu drama acestui pământ și drama românilor, a fraților noștri aflați aici, care au avut de înfruntat groaznice chinuri, masacre, deportări, deznaționalizări, toate acestea făcute de către ocupanții ruși, în speranța lor nebunească de a nimici tot ce înseamnă român și românism. Am trăit momente unice, de o tulburătoare durere, în anul 1991, la acțiunile numite “Podul de flori”, la care am luat parte, aflându-mă la podul de cale ferată de la Ungheni. Unii au pășit
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
colonie mai primeai 25 de lovituri la fund și mai făceai și 10-25 de zile de carceră numai cu pâine și apă... „N-ați venit aici ca să trăiți, bandiților, ci ca să muriți!” „Voi sunteți dușmanii poporului și trebuie să fiți nimiciți!” - astea din zisele caraliilor (milițienii ce-i păzeau și-i cărau pe deținuți). La Strâmba m-am întâlnit cu episcopul greco-catolic de Cluj (Cherteș) și cu alți preoți greco-catolici ca: Pr. Pali, Pr. Dărăban, Pr. Șușman și alții care erau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sân, se revoltă, se adună și îi așteaptă pe deputații sași ce veneau victorioși cu înscrisul, Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i se ștergeau vechile crestături ca să mai fie folosit și altă dată. Cifrele se încrestau numai pe o față a răbojului și anume pe partea de sus sau de jos (în dungă) jumătățile de unitate respectiv unitățile, în timp ce zecile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
străduindu-mă să sufăr, să fiu trist și să plâng; și să lucrez la fel și în celelalte puncte care urmează. 196. Al cincilea punct. Să mă gândesc cum dumnezeirea șlui Cristosț se ascunde, și anume, cum Și-ar putea nimici dușmanii și nu o face și cum lasă preasfânta șSaț omenitate 1 să pătimească atât de crunt. 197. Al șaselea punct. Să mă gândesc cum El pătimește toate acestea pentru păcatele mele etc.; și ce trebuie să fac și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
viu și nevătămat. Aceasta temere nu este, bineînțeles, o noutate. De la apariția înspăimântătoarelor mașini de distrugere, bombele termonucleare, spiritele lucide au tras un semnal de alarmă, arătând că omul ar fi capabil în viitor să pustiască toată suprafața planetei, să nimicească toate formele de viață. Acest pericol nu a dispărut, iar astăzi i se adaugă un altul, măi difuz, multiform, lent, disimulat, dar la fel de neîndurător: acela de a exploata irațional planetă, de a o cultiva defrișând pădurile, de a construi cât
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]