1,996 matches
-
recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii asertivității. A fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu căuta Întotdeauna acceptarea din partea celorlalți Păstrarea unei imagini pozitive despre sine Lupta contra depresiei Înfruntarea celorlalți Nu contează eșecul, importantă este afirmarea Pentru o definire mai exactă a asertivității trebuie păstrați În vedere trei factori: descrierea comportamentului verbal și nonverbal, intenția subiectului și contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o serie de aspecte negative care se exprimă În riscul de a deveni dogmatice, insensibile la opiniile altora și cu o capacitate scăzută de adaptare. În schimb, indivizii cu Înaltă monitorizare de sine sunt atenți la propriile expresii verbale și nonverbale, precum și la ale celor cu care vin În contact. Se intersează de persoane, posibile contexte și evenimente pe care le-ar putea Întâlni, dezvoltă abilități actoricești În a se adapta situațiilor și a se face plăcute celorlalți. Sunt grijulii față de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar și din partea asistentului de focus-grup. Fiecare dintre ei are un rol bine stabilit: în timp ce moderatorul conduce discuția, asigură buna desfășurare a acesteia și întreține o atmosferă confortabilă și securizantă, asistentul de focus-grup este cel care înregistrează cu rigurozitate aspectele nonverbale și paraverbale (dacă interviul se înregistrează doar cu mijloace audio). Nici moderatorul, nici asistentul de focus-grup nu intervin în discuție, decît dacă este absolut necesar sau dacă este considerată oportună o redirecționare a dezbaterii. Nu se va permite monopolizarea discuțiilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Comunicarea reprezintă o Întreagă clasă de scopuri comportamentale și este folosită În mod voit În cadrul schimburilor sociale pentru a transmite informații, observații sau stări interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente. Din păcate pentru copiii cu autism ele reprezintă, de asemenea, două arii principale de dificultate. Din acest motiv copiii cu autism, chiar și aceia considerați “verbali” (care se exprimă și verbal, nu doar nonverbal), se confruntă cu dificultăți semnificative de comunicare. Când ne referim la copiii verbali cu autism, avem În vedere un spectru larg de comportamente verbale, de la cel mai simplu până la un comportament verbal prolix, aria cel mai des Întâlnită de dificultate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
bea. Imagini realizate pe sistemul schimbului comunicațional sunt folosite pentru a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit fel de mancare sau de băut, În loc să folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și a folosi comportamente nonverbale variate de comunicare socială trebuie avută În vedere. Următoarele strategii de intervenție sunt recomandate: Înțelegerea comportamentelor nonverbale de comunicare socială: numeroase strategii (ex: casete audio, casete video, jocul de rol
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a-l Învăța pe copil cum să ceară un anumit fel de mancare sau de băut, În loc să folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și a folosi comportamente nonverbale variate de comunicare socială trebuie avută În vedere. Următoarele strategii de intervenție sunt recomandate: Înțelegerea comportamentelor nonverbale de comunicare socială: numeroase strategii (ex: casete audio, casete video, jocul de rol etc.) pot fi folosite pentru a crește abilitatea copilului de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
folosească enunțul ecolalic general “Vrei o gustare?”. B) Dezvoltarea deprinderilor de comunicare socială nonverbală: Abilitatea copilului de a Înțelege și a folosi comportamente nonverbale variate de comunicare socială trebuie avută În vedere. Următoarele strategii de intervenție sunt recomandate: Înțelegerea comportamentelor nonverbale de comunicare socială: numeroase strategii (ex: casete audio, casete video, jocul de rol etc.) pot fi folosite pentru a crește abilitatea copilului de a Înțelege acest tip de comportamente. De exemplu, o casetă audio poate fi folosită pentru a Învăța
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
poate indica furie, un avertisment În fața unui pericol, o atenționare etc. Aspecte ale contextului, mediul de desfășurare ca și expresiile emoționale sau limbajul corpului, toate trebuie luate În considerare pentru a interpreta corect un volum ridicat al vocii. Folosirea deprinderilor nonverbale de comunicare socială: strategii cum ar fi modelarea, jocul de rol, casetele audio și video, povestirile sociale, povestioarele amuzante etc. pot fi folosite pentru a-l Învăța pe copil să folosească comportamentele nonverbale de comunicare socială. Exemplu: un copil este
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
un volum ridicat al vocii. Folosirea deprinderilor nonverbale de comunicare socială: strategii cum ar fi modelarea, jocul de rol, casetele audio și video, povestirile sociale, povestioarele amuzante etc. pot fi folosite pentru a-l Învăța pe copil să folosească comportamentele nonverbale de comunicare socială. Exemplu: un copil este Învățat gestul “vino aici” prin modelare, joc de rol și casete video. Un alt copil este Învățat să identifice și să controleze diferitele inflexiuni vocale atât În vorbirea proprie, cât și la ceilalți
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
diferitele inflexiuni vocale atât În vorbirea proprie, cât și la ceilalți, folosindu-se casetele audio. O povestire socială și casete video pot fi folosite pentru a Învăța un copil să mențină o distanță interpersonală adecvată și să manifeste un limbaj nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este de a imprima aceste reguli sociale nonverbale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
copil să mențină o distanță interpersonală adecvată și să manifeste un limbaj nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este de a imprima aceste reguli sociale nonverbale pe un card de mărimea unei cărți de vizită. Copilul păstreaza acest card În buzunarul său pentru a facilita promptul vizual În situațiile sociale: “Uită-te la persoana
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este de a imprima aceste reguli sociale nonverbale pe un card de mărimea unei cărți de vizită. Copilul păstreaza acest card În buzunarul său pentru a facilita promptul vizual În situațiile sociale: “Uită-te la persoana cu care vorbești”; “Stai la aproximativ o jumătate de metru de persoana
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare. În mod concret, până la finalul clasei a II-a se urmărește atingerea unui nivel de performanță elementar în formarea competențelor-cheie: 1. Competențe de comunicare: - receptarea și producerea de mesaje verbale și nonverbale scurte și simple în contexte cunoscute; - folosirea unor componente elementare ale convențiilor terminologice specifice diferitelor discipline școlare; - interacțiunea verbală în limba maternă, în contexte de comunicare familiare. 2. Competențe de bază specifice matematicii, științelor și tehnologiilor: - observarea unor elemente/fenomene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241580_a_242909]
-
prin limbaj, semne și simboluri, inclusiv de receptarea și generarea de mesaje, purtarea de conversații și utilizarea tehnicilor și instrumentelor de comunicare. Font 8* a) Comunicarea - receptarea │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │- Comunicare cu/prin receptare de mesaje verbale: b) Comunicarea - producerea - Producerea de mesaje nonverbale: - Producerea de mesaje în limbajul formal al semnelor │ X c) Conversația și utilizarea instrumentelor și tehnicilor de comunicare (îi) conversația cu o singură și cu mai multe persoane │ │ X - Discuția: - Utilizarea instrumentelor și tehnicilor de comunicare: Capitolul IV Mobilitatea Prezentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246081_a_247410]
-
prin limbaj, semne și simboluri, inclusiv de receptarea și generarea de mesaje, purtarea de conversații și utilizarea tehnicilor și instrumentelor de comunicare. Font 8* a) Comunicarea - receptarea │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │- Comunicare cu/prin receptare de mesaje verbale: b) Comunicarea - producerea - Producerea de mesaje nonverbale: - Producerea de mesaje în limbajul formal al semnelor │ X c) Conversația și utilizarea instrumentelor și tehnicilor de comunicare (îi) conversația cu o singură și cu mai multe persoane │ │ X - Discuția: - Utilizarea instrumentelor și tehnicilor de comunicare: Capitolul IV Mobilitatea Prezentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246083_a_247412]
-
acestora sunt cele prevăzute în programa │ │ │pentru Examenul de bacalaureat național, în vigoare. Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi: ● reguli ale monologului, reguli și tehnici de construire a dialogului, stiluri funcționale │ │ │ adecvate situației de comunicare, rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în │ │ │ comunicarea orală - conținuturi asociate competenței specifice 1.1; ● textul dramatic postbelic - conținut asociat competenței specifice 2.3; ● limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii, limbajul muzicii - conținut │ │ │ asociat competenței specifice 2.5; ● simbolismul, prelungiri ale romantismului și clasicismului, perioada interbelică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]